Cum mai putem salva educația în era „capitulării cognitive”?
Pe măsură ce Inteligența Artificială câștigă tot mai mult teren în educație, se acumulează și dovezile că tocmai acele capacități intelectuale pe care școala ar fi necesar să le formeze – atenția, memoria, lectura aprofundată, reflecția și judecata critică – sunt subminate. Tot mai multe avertismente venite recent din mediul universitar american arată că problema nu mai poate fi ignorată și că IA, departe de a „ușura învățarea”, nu face decât să slăbească deprinderile care se află la baza formării intelectuale.
Un semnal de alarmă în această privință a fost lansat de Facultatea de Drept a Universității din Chicago, care a anunțat că, începând cu anul universitar 2026-2027, studenții din anul I nu vor mai putea folosi în timpul cursurilor laptopuri, telefoane inteligente sau alte dispozitive electronice[1]. Acest demers vizează să contracareze folosirea IA de către studenți, având în vedere că utilizarea facilă a acestui instrument îi poate împiedica să dobândească propriile deprinderi de lectură, analiză, memorare și argumentare. Totodată, examenele se vor desfășura în clasă, fără acces la internet, la aplicații și la fișiere electronice.
Instituția urmărește să dezvolte „o pedagogie și forme de evaluare rezistente la IA”, menite să cultive acele capacități profund umane prin care se disting juriștii cu adevărat competenți. „Este necesar să ne asigurăm că studenții noștri învață cu adevărat să gândească critic, strategic și independent, fără să se bazeze pe Inteligența Artificială”, se arată în noua strategie a Facultății de Drept cu privire la IA.
Universitatea din Chicago recunoaște că IA este deja larg răspândită în practica juridică. Potrivit unei cercetări realizate în aprilie 2026, sectorul juridic se numără printre domeniile cele mai expuse automatizării prin Inteligența Artificială. „AI Exposure Index”[2] a constatat că 100% dintre ocupațiile juridice analizate se clasifică drept profesii cu „expunere ridicată”, ceea ce înseamnă că sarcinile cognitive specifice acestui domeniu pot fi îndeplinite de IA. Un exemplu relevant recent este ceea ce s-a petrecut în Marea Britanie, unde firma Garfield AI a anunțat că a folosit, în premieră, un „avocat IA” pentru pregătirea cu succes a unui caz. Sistemul IA a strâns declarațiile martorilor și a pregătit procesul înainte ca un avocat uman să prezinte cazul în instanță. „Este prima dată când un avocat IA câștigă un proces împotriva unor adversari umani. Este începutul unei noi ere în ceea ce privește accesul la justiție”, a scris, într-o postare pe LinkedIn, Philip Young, fondatorul și directorul general al Garfield AI.
Studiu: „capitularea cognitivă” în fața IA
În această „nouă eră”, a entuziasmului orb față de Inteligența Artificială, digitalizarea și IA sunt prezentate automat drept „soluții” indispensabile pentru modernizarea educației. Însă, realitatea indică un rezultat cu totul opus față de cel scontat de promotorii înfocați ai digitalizării educației. Date provenind din statistici oficiale din Statele Unite[3] privind alfabetizarea adulților reflectă o realitate deloc măgulitoare pentru țara considerată un model de urmat pentru lumea occidentală. Aproximativ 130 de milioane de adulți americani citesc la un nivel inferior celui corespunzător clasei a șasea, iar circa 43 de milioane nu pot citi, scrie sau efectua operații matematice de bază peste nivelul clasei a treia. Iar Inteligența Artificială contribuie la mascarea acestei realități. Instrumentele bazate pe IA le permit angajaților să îndeplinească sarcini și să producă rapid documente complexe fără a le înțelege pe deplin. În același timp, după cum arată datele, programele de educație pentru adulți sunt frecventate adesea de persoane care își doresc un loc de muncă mai bun, dar au lacune serioase la citire, matematică și limbă.
În acest context, cercetătorii se referă adesea la „capitularea cognitivă” pentru a descrie situația în care oamenii cedează IA propria judecată, acceptând răspunsurile acesteia fără a le mai analiza și evalua critic. Autorii studiului, publicat în februarie 2026, „Gândirea – rapidă, lentă și artificială: cum schimbă IA gândirea umană și favorizează «capitularea cognitivă»”[4], cercetători la Wharton School, University of Pennsylvania, susțin că apariția inteligenței artificiale generative aduce o schimbare fundamentală: introduce o formă de „cogniție artificială”, la care omul tinde să apeleze atunci când este necesar să judece sau să rezolve o problemă. Riscul major apare atunci când această formă începe să înlocuiască gândirea omului. Experimentele desfășurate au testat capacitatea participanților de a nu accepta primul răspuns care li se părea corect la prima vedere (obținut prin consultarea IA) și de a recurge la reflecție. În generarea răspunsurilor, participanții puteau consulta IA. Cercetătorii controlau, fără ca participanții să știe, corectitudinea răspunsurilor furnizate de IA. Îngrijorător este că folosirea IA a sporit încrederea participanților în propriile răspunsuri chiar și atunci când acestea erau greșite. Cu alte cuvinte, IA nu numai că îi putea conduce către o concluzie eronată, ci îi putea face și mai siguri de acea concluzie.
„Nu mai sunt sigur că istoria va mai putea fi cu adevărat predată”
Semnele slăbirii accentuate a capacității de concentrare și lectură sunt deja observate în mediul universitar. Un alt semnal de alarmă vine de la profesorii de științe umaniste de la una dintre cele mai prestigioase și apreciate universități din California, Universitatea Berkeley. Aceștia spun că au ajuns să le ceară studenților mult mai puține pagini de citit, să înlocuiască volumele întregi cu fragmente și să simplifice mult cerințele cursurilor, pe măsură ce tot mai mulți studenți întâmpină dificultăți în a face față cursurilor care presupun lecturi ample[5].
În iunie 2026, mai mulți profesori au declarat pentru ziarul studențesc The Daily Californian[6] că, în ultimele două decenii, volumul de lectură care poate fi cerut în mod realist studenților a scăzut constant. Carlos Noreña, profesor de istorie antică, a spus că volumul de texte pe care le poate include în bibliografia obligatorie pentru studenți s-a redus considerabil de când a început să predea la Berkeley, în 2005. „Am ajuns într-un punct critic: dacă numărul de pagini va continua să scadă, nu mai sunt sigur că istoria, ca disciplină, va mai putea fi cu adevărat predată”, a avertizat el. Potrivit acestuia, studenții din anii mai mari aveau odinioară de citit aproximativ 100 de pagini pe săptămână. Însă pentru un curs pe care urmează să-l predea în această toamnă, volumul va fi de numai aproximativ 35 de pagini pe săptămână.
Și alți profesori au făcut ajustări asemănătoare. Mark Brilliant, profesor de istorie și studii americane, a declarat că a făcut aceasta atât pentru a-i scuti pe studenți de costul cumpărării cărților, cât și pe fondul nemulțumirilor acestora că au de citit prea mult. Cu toate acestea, el a observat că nemulțumirile nu au dispărut nici după reducerea numărului de pagini obligatorii.
Alții și-au exprimat îngrijorarea că studenții apelează tot mai mult la instrumentele de Inteligență Artificială pentru a obține rezumate ale textelor, în loc să le citească și să se angajeze singuri într-o reflecție asupra ideilor întâlnite acolo. „Mi se pare profund îngrijorător, fiindcă am citit rezumatul făcut de IA propriei mele cărți și este cu totul greșit. Dar chiar și un rezumat bun nu poate înlocui lectura propriu-zisă și o confruntare reală cu textul”, a afirmat profesorul de istorie Trevor Jackson.
Dezbaterea are loc în contextul unor semnale similare venite și din alte campusuri ale Universității din California, unde profesorii constată lacune în pregătirea academică a studenților într-o varietate de domenii. Universitatea din California a anunțat că va reevalua posibilitatea reintroducerii testelor SAT și ACT în procesul de admitere (examene standardizate susținute în SUA pentru admiterea la facultate, prin care sunt evaluate în principal cunoștințele de limbă, capacitatea de înțelegere a textului și competențele matematice), la șase ani după ce a renunțat la obligativitatea acestora. Inițiativa vine pe fondul presiunilor exercitate de peste 1.400 de cadre didactice, care atrag atenția că numeroși studenți ajung la universitate fără pregătirea necesară pentru a face față exigențelor cursurilor universitare[7].
Într-o scrisoare deschisă recentă[8], profesorii au avertizat că lacunele în pregătirea studenților au devenit atât de mari, încât sunt nevoiți să întrerupă cursurile universitare pentru a relua noțiuni elementare de matematică. Aceste îngrijorări sunt confirmate și de un raport din 2025[9] al Universității din California – campusul San Diego, care a constatat că, între 2020 și 2025, numărul studenților din anul întâi ale căror rezultate la testele de matematică indicau un nivel inferior celui de liceu a crescut de aproape 30 de ori. În rândul studenților admiși în 2025, aproximativ unul din opt se afla în această situație. Și mai frapant este că peste 70% dintre studenții din această categorie nu atingeau nici măcar nivelul corespunzător gimnaziului. Raportul semnalează deficiențe și în ceea ce privește exprimarea în scris și competențele lingvistice, ceea ce îi împiedică pe studenți să lucreze cu texte mai lungi și mai complexe.
Efortul de a salva ce se mai poate din viitorul copiilor noștri și al omenirii
Desigur, problemele legate de dezvoltarea cognitivă apar cu mult înainte de intrarea la facultate. Și profesorii din țara noastră observă cu îngrijorare că elevii recurg tot mai des la telefoane smart, ceasuri inteligente și IA pentru a obține rapid răspunsuri, în loc să rezolve singuri exercițiile. „Și pentru noi, profesorii de matematică, situația este îngrijorătoare. Singurul demers pe care îl pot face este să le spun foarte clar elevilor și părinților că notele vor fi acordate doar pe baza testelor susținute în clasă. Chiar și atunci, tentația de a copia sau de a folosi telefoanele și ceasurile inteligente este foarte mare. Este un dezastru spre ce ne îndreptăm. Inteligența Artificială este necesar să fie reglementată la nivel mondial și scoasă din educație, cel puțin din educația timpurie. Dezvoltarea cognitivă este în mare pericol”, mărturisea[10], într-o postare pe Facebook, o profesoară de matematică din România.
Atunci când cedează tehnologiei etape esențiale ale procesului învățării, elevii și studenții ajung inevitabil să-și piardă capacitatea de a gândi singuri. De aceea, ar fi absurd să percepem decizia Facultății de Drept a Universității din Chicago drept un „refuz al progresului”, așa cum ne-ar impune logica adepților fanatici ai EdTech. Demersul lor este o tentativă de a apăra ce mai poate fi salvat din educație, în această „nouă eră”, a progresului înțeles ca depășire și înlocuire a omului. Or, într-un context fără precedent pentru omenire, fiecare dintre noi este chemat să depună eforturi pentru a salva ceea ce se mai poate din viitorul copiilor noștri și al omenirii, luptând pentru formarea unor conștiințe capabile să gândească singure și a unor suflete care să mai poată înțelege valoarea omului ca ființă unică, irepetabilă și de neînlocuit, purtând în ea chipul lui Dumnezeu.
Autor: Irina Bazon
Note:
[1] https://www.the-independent.com/tech/laptop-ban-university-ai-backlash-b3013911.html
[2] https://blog.aiwork.app/ai-exposure-index/
[3] https://www.apmresearchlab.org/10x-adult-literacy; https://ilc.coabe.org/wp-content/uploads/2021/11/BBF-National-Action-Plan-for-Adult-Literacy-2021.pdf https://www.axios.com/2026/06/08/ai-america-literacy
[4] https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=6097646
[8] https://ucstudentsuccess.org/
[9] https://senate.ucsd.edu/media/740347/sawg-report-on-admissions-review-docs.pdf
Citiți și:
„Elevii nu mai pot raționa”. Profesorii avertizează că inteligența artificială alimentează o criză a capacității copiilor de a gândi: „Fast-food-ul educației”
Paul Dragoș Aligică: „Ce se petrece cu cunoașterea unei societăți atunci când oamenii încep să se bazeze masiv pe inteligența artificială”
yogaesoteric
23 septembrie 2026