Consumul de insecte, etapa „specialiști”. Elena Iorgu, cercetător Muzeul Antipa: Fermele de greieri au o amprentă de carbon scăzută

Sursa de hrană este una foarte hrănitoare

După ce jurnalista Oana Șlemco spunea că a mâncat făină din greieri și i-a plăcut, acum este rândul specialiștilor să ne convingă de beneficiile consumului de insecte.

Propaganda își face loc, de această dată, într-un amplu interviu realizat de Hotnews.ro cu Elena Iulia Iorgu, cercetător, entomolog specializat în studiul odonatelor și ortopterelor în cadrul Compartimentului de Biologie Moleculară al Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București.

Din interviu aflăm cât de hrănitori sunt greierii, că fermele de greieri sunt mai prietenoase cu mediul, având o amprentă de carbon scăzută și că abia se așteaptă autorizarea de către Comisia Europeană a altor insecte pentru consum.

Iată principalele declarații:

„Greierele de casă, Acheta domesticus, a fost aprobat spre consum ca hrană inovativă («novel food») de către Comisia Europeană la data de 22 februarie 2022. Fiecare aliment inovativ trece printr-un proces întreg de evaluare înainte de a fi aprobat spre consum.

După ce un producător depune aplicația de submitere a unui aliment inovativ pentru consum către Comisia Europeană, aceasta este verificată, validată și este adusă la cunoștință către toate țările membre.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) este obligată să furnizeze o evaluare științifică a siguranței alimentare pentru acel aliment în decurs de nouă luni de la depunerea aplicației.

Bazându-se pe această evaluare, autorizația comercializării este acordată sau nu. Evaluarea științifică a insectelor propuse ca alimente inovative acoperă aspecte privind potențialele riscuri alergene și de mediu, precum și pericolele chimice și biologice legate de factori externi, cum ar fi metodele utilizate pentru producerea lor, substratele pe care se cresc și stadiul de viață la care sunt recoltate.

EFSA a concluzionat că, atâta timp cât insectele sunt hrănite cu furaje permise în prezent, este de așteptat ca potențiala apariție a unor astfel de pericole (alergeni, toxicitate etc.) să fie similară cu cea a altor surse de proteine utilizate în prezent (diverse ferme de animale).

Asta înseamnă că insectele pot fi crescute în siguranță numai pe substraturi de origine vegetală sau pe materiale specifice de origine animală permise, prevenind posibilitatea utilizării substraturilor care conțin gunoi de grajd și alte deșeuri.

Este aprobat consumul greierilor de casă sub formă uscată, congelată sau sub formă de făină. Acestea pot fi adăugate în diferite preparate procesate în cantități bine specificate (de ex. în pâine poate fi adăugată o cantitate de până la 10 g de făină de greieri / greieri uscați, la 100 de g de produs).

În general s-a constatat că în funcție de materialul cu care sunt hrăniți greierii din crescătorii, cantitatea de proteine diferă, totuși făina de greieri reprezintă o importantă sursă de proteine și aminoacizi esențiali, conținutul acestora atingând cote între 50% și 70%, iar conținutul de grăsimi ajungând în jur de 20%.

De asemenea, reprezintă o sursă bună de minerale cum ar fi cupru, seleniu, magneziu, zinc și vitamine cum sunt riboflavina și acidul folic”, spune Elena Iulia Iorgu.

Experta (termen folosit de sursa citată – n.red.) precizează că greierii de casă propuși ca aliment inovativ pentru consum nu vor fi culeși de pe câmp, ci vor proveni din ferme autorizate și crescuți pe substrat vegetal aprobat.

„Un alt aspect favorabil, este faptul că fermele de greieri au o amprentă de carbon mai scăzută, producând puține ape uzate și emisii de carbon scăzute. Când sunt crescuți pe deșeuri vegetale, greierii pot converti 60% din biomasă în uleiuri și grăsimi (utilizate pentru biodiesel), proteine pentru alimente, hrană pentru animale, precum și produși noi precum chitosanul”, precizează Elena Iulia Iorgu.

Având în vedere încălzirea globală pe care o resimțim cu toții din ce în ce mai mult, consumul de greieri în detrimentul cărnii sau consumului de ouă, chiar merită efortul din plin, concluzionează Elena Iulia Iorgu.

Citiți și:
Patrick Andre de Hillerin despre „noile valori europene”: În curând, nu vom mai avea dreptul de a decide noi înșine ce temperatură să avem în case
Pâinea din greieri a intrat în supermarketuri

yogaesoteric
13 septembrie 2022