A fost descoperit hormonul care permite bacteriilor intestinale să «vorbească» cu creierul. Cât de multe știm cu adevărat despre trupul uman?

Există multe dovezi care leagă funcţionarea creierului de bacteriile intestinale, dar modul în care această relaţie decurge este încă un mister. Recent, o echipă de cercetători a descoperit ceea ce pare a fi un canal de comunicare între microbii intestinului și creier, fapt ce poate explica inclusiv modul în care se dezvoltă autismul.

Cortizolul, numit adesea „hormonul de stres”, ar putea acţiona ca mesager al substanţelor chimice de la nivelul capului. Aceste substanţe chimice, numite metaboliţi ai creierului sau neurometaboliţi, sunt esenţiale pentru a ajuta creierul să funcţioneze şi să crească.

„Schimbările de neurometaboliți în timpul copilăriei pot avea efecte profunde asupra dezvoltării creierului și este posibil ca microbiomul, sau multitudinea de bacterii, fungi și viruși care locuiesc în intestinul nostru, să joace un rol în acest proces”, explică neurologul Austin Mudd de la Urbana-Champaign Universitatea Illinois.

Pentru a examina eventualele asociaţii între bacteriile care există în intestin şi compuşii din sânge şi creier, s-au studiat 24 de purceluşi de o lună care prezintă similitudini puternice cu sugarii umani în ceea ce priveşte intestinul şi dezvoltarea creierului.

„Am dorit să vedem dacă putem găsi anumite bacterii în materiile fecale ale purceluşilor care ar putea prezice concentraţiile anumitor compuşi în sânge şi creier”, a spus Mudd, „ambele aspecte fiind greu de caracterizat la sugari”.

Analiza a condus la descoperirea unor corelații. Se pare că prezenţa predominantă a genurilor Bacteroides şi Clostridium preziceau concentraţii mai mari ale unei substanţe chimice din creier numite mioinozitol, în timp ce Butyricimonas prezicea concentraţia de n-acetillaspartat (NAA). Bacteroides a fost pus în corelaţie, de asemenea, cu niveluri mai ridicate de creatină, iar o prezenţă abundentă de bacterii Ruminococcus a fost asociată cu concentraţii mai scăzute de NAA.

Aceste corelații sunt importante deoarece aceşti compuşi, care sunt implicaţi într-un număr de procese chimice legate de metabolism, au fost de asemenea identificaţi ca fiind un factor semnificativ în cercetările privind autismul.

„Aceşti metaboliţi s-au găsit în stări modificate la indivizi diagnosticaţi cu afecţiuni din spectrul autismului (ASD – autism spectrum disorder)”, a spus Mudd. „Totuşi nu au existat studii care să identifice legături specifice între genul bacteriilor şi aceşti metaboliţi particulari.”

Utilizând metode statistice pentru a examina legăturile între prezenţa bacteriilor tip Ruminococcus şi molecula NAA în particular, cercetătorii au descoperit că această legătură este influenţată indirect şi facilitată de cortizol. Ceea ce înseamnă că, de fapt, bacteriile utilizează acest hormon pentru a comunica cu creierul şi a produce modificări la nivelul lui – cel puţin în ceea ce priveşte NAA.

„Această descoperire este interesantă, mai ales pentru că oferă o înţelegere asupra unei modalităţi prin care microbiota intestinală poate comunica cu creierul”, a explicat Ryan Dilger, cercetător din echipă.

Cercetătorii sunt însă precauţi pentru a nu supraestima ipoteza lor, în special datorită faptului că ceea ce au constatat se bazează pe o analiză statistică a unor rezultate obţinute de la purceluşi – ceea ce nu poate fi considerat o demonstraţie clinică a faptului că acelaşi proces se petrece la om. Dar totuşi această cale ar putea explica modul în care bacteriile ce alcătuiesc microbiota intestinală au fost asociate cu diferite probleme cum ar fi accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, sindromul de intestin iritabil, sindromul oboselii cronice şi altele. Această listă include, de asemenea, autismul – cu privire la care cercetătorii au emis mai demult ipoteza că ar putea fi corelat cu microbiota intestinală.

Citiți și:

Cel de-al doilea creier al nostru 
Cum pot bacteriile controla tot ceea ce facem  
Ce le lipseşte totuși copiilor ce sunt născuţi prin cezariană? Cercetătorii au aflat de curând răspunsul 

yogaesoteric
23 februarie 2018