A reînviat politica „vă mai dăm 100 de lei”. Statul jupoaie și salariul minim

Marea veste a majorării salariului minim de la 1 iulie nu a produs euforia așteptată de guvernanți. Sindicatele spun că majorarea a fost aplicată cu o întârziere de 6 luni, erodând puterea de cumpărare a românilor cu 13%, iar antreprenorii, în special din zona întreprinderilor mici și mijlocii, care se zbat să supraviețuiască, susțin că măsura îi va lovi crunt. Tot sindicatele arată că salariul minim actual nu respectă nici Directiva europeană referitoare la acest aspect, acesta raportându-se la un nivel sub salariul mediu. Culmea este că din „marea” creștere de 284 lei, statul jupoaie 159 lei, iar la amărâți ajung doar 125 de lei.

Majorarea salariului minim este un fel de frecție la un picior de lemn, în condițiile unei inflații record care se menține de circa 3 ani încoace. Politica statului cu „mai dăm 100 de lei” sau 125 lei, totuna, a reușit, cumva, să nemulțumească deopotrivă sindicate și patronate. Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că această creștere a salariului minim a fost întârziată cu șase luni, astfel că lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare. „Pentru a recupera această erodare, salariul minim ar fi necesar să ajungă la 5.000 lei brut de la 1 ianuarie 2027. În cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 lei, s-a diminuat cu aproximativ 227 lei pe lună. Totodată, inflația din primul semestru al anului 2026 a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar. Astfel, în decurs de numai 18 luni, salariații plătiți cu salariul minim au pierdut circa 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar”, susține BNS.

Tot statul câștigă

Deși a fost pusă pe tapet anularea impozitării pentru salariul minim, guvernele care s-au perindat pe la putere au respins o astfel de variantă. Cum cele mai consistente venituri ale statului sunt din taxarea muncii, nicidecum din taxarea profiturilor, o asemenea pierdere de venituri nu a putut fi acceptată. Pentru statul român, orice majorare a salariului minim este un prilej de sărbătoare, pentru că îi intră și mai mulți bani la buget. De exemplu, din amărâta de majorare de 284 de lei brut a salariului minim, cea mai mare sumă o „înhață” statul, 159 de lei, iar pentru cel oropsit nu mai rămân decât 125 de lei. Tot statul este marele câștigător și în ceea ce privește amenzile, dat fiind că, tot de la 1 iulie, punctul de amendă se majorează și el până la 216,25 lei, care, pentru un muritor de rând cu salariul minim, înseamnă, în cazul unei sancțiuni rutiere, de exemplu, direct faliment.

Lovitură cruntă pentru IMM-uri

Președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, Florin Jianu, a avertizat că majorarea salariului minim nu este oportună în acest moment, pentru că pune presiuni insuportabile pe aceste întreprinderi. „Suntem într-o perioadă de criză, într-o perioadă cu o inflație mult prea ridicată. Mi-e greu să explic la nivel european, când ne întâlnim cu colegii noștri de la alte organizații, că inflația în România e de peste 10%, când media europeană este de 2-2,3%. Vă dați seama cât ia din competitivitatea companiilor românești”, a declarat Florin Jianu. Acesta a semnalat că măsura va contribui la o nouă creștere a costurilor, dar și a prețurilor, care și așa nu mai sunt sustenabile, pentru că nu le poți crește la nesfârșit. „Ești într-o competitivitate cu alte piețe, vin produse din import și intrăm într-o spirală din care nu mai reușim să ieșim”, a mai spus Florin Jianu.

Au fentat și Directiva europeană

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) a transmis că Directiva europeană a salariului minim nu impune statelor membre un salariu minim unic și nici nu stabilește o formulă matematică obligatorie, valabilă pentru toate țările, însă cere raportarea salariului minim la 60% din salariul median brut sau la 50% din salariul mediu brut. România a ales raportarea la salariul mediu brut, adică media aritmetică a tuturor salariilor brute. „La un câștig salarial mediu brut estimat pentru anul 2026 de aproximativ 9.217 lei, un salariu minim brut de 4.050 lei reprezintă aproximativ 43,9% din câștigul salarial mediu brut. Chiar și cu majorarea salariului minim la 4.325 lei, raportul ajunge la aproximativ 46,9%, deci tot sub pragul de 50%. Observăm că România a transpus formal Directiva, dar nu o aplică”, a precizat FNSA.

Citiți și:
Petrișor Peiu demontează ipocrizia partidelor „pro-europene”. România, campioană la sărăcie și subdezvoltare în UE
Suntem vinovați

yogaesoteric
11 iulie 2026