Adrian Ţone: Matematici vechi şi noi

Observ pe de o parte un extaz în ceea ce priveşte câştigarea alegerilor în Polonia de către suveranistul Karol Nawrocki şi starea de mucles din tabăra celor care consideră că „vedeţi voi, leşilor, v-aţi pus singuri grumazul sub talpa bolşevică”. „Nimic nou pe Borzoghean”, cum suna titlul celei mai tari ştiri nedifuzate pe care urma să o editez eu (atenţie!, doar editez). Sunt aceleaşi două tabere cu care ne-am obişnuit.

Am fost însă curios să văd cam cum (cam cum, nu Cancun, da?) a stat treaba cu alegerile la leşi comparativ cu moldo-ardeleano-vlahi şi am căutat să mă informez din surse oficiale, aşa cum am fost învăţat încă hăt-hăt de pe vremea în care ţărişoara noastră începuse vertiginos să producă izolete la scară planetară.

Păi, hai să vedem, cum a decurs numărătoarea, în primul rând. La ora 23:00, la două ore după închiderea urnelor, fix ca la noi, leşii număraseră abia 50% din voturile exprimate. Iar la ora 1:00 din noapte Nawrocki începuse să contrazică sondajul ăla care îl dădea pierzător la 21:00. Şi şeful comisiei electorale s-a lăudat că a fost o numărătoare record: „Se cuvine să fie menționat că exact la ora 3:38 dimineața, la mai puțin de șapte ore după închiderea secțiilor de votare, lipseau doar trei rapoarte din străinătate. Ultimul raport din Madeira a sosit în jurul orei patru”. Pfff, auzi, ăştia se laudă că au terminat de numărat la ora 4 dimineaţa, după 7 ore de la închiderea urnelor……. Băăă, le(ne)şilor, păi noi, românii, proeuropeni şi deloc retrograzi ca voi, la 22:30 eram gata cu 99%. Puneţi, bă, mâna la muncă, leşinaţilor.

Şi am mai luat în calcul un aspect, important aş zice eu pentru o democraţie şi mai puţin important pentru un „regim hibrid” ca la noi: numărul celor care au votat pe liste suplimentare. Păi hai să facem o comparaţie între cele două ţări din fostul bloc socialist. Să vedem cum a fost la ei, să vedem cum fuse la noi. Cât de plimbăreţi au fost românii în ziua alegerilor.

La polonezi, spre exemplu, în comuna Mecinka din Comitatul Jawor, Voievodatul Sileziei Inferioare, la centrul de votare nr 2, erau înregistraţi 278 de alegători din totalul populaţiei de 358. Din 278 de alegători au votat 195, adică 69,64%, şi doar 2 a fost „Numărul de alegători care votează pe baza unui certificat de drept de vot”, un fel de listă suplimentară la noi. Adică ăia care se aflau în altă localitate decât cea de domiciliu şi voiau să-şi exercite dreptul.

Hai cu încă un exemplu, în Voievodatul Pomeranian, Județul Kartuzy, comuna Stezyca, Satul Nou, cu 295 de locuitori şi 193 de alegători, au votat 155 de polonezi. Liste suplimentare? Ce liste suplimentare? Zero. Nu a fost niciun plimbăreţ prin zonă, care să fi vrut să-şi exercite dreptul.

Şi exemplele continuă în toată Polonia. Se poate verifica aici pkw.gov.pl Cu un google translate se poate descurca orice român. Mai ales că am văzut Arabela când eram mici. Ăăă, stai că pane Rumburack era parcă cu berea aia bună din Cehoslovacia, nu cu cea poloneză.

Păi la noi, la noi……. Hai să luăm un exemplu aleator, satul Ciomăgeşti, din Judeţul Argeş. Din cei 841 de înscrişi pe listele permanente, în cele 3 secţii de votare, au fost prezenţi la urne, pe 18 mai, 360 de votanţi, iar prezenţa la vot a fost de 59,33%. Păi cum adică, băbeşte, pe deşte mie nu-mi dă! 360 e mai mult de jumătate din 841 după matematica asta nouă? Păi da, pentru că pe listele suplimentare (sanchi badarică!) au votat alţi 139 de cetăţeni responsabili în privinţa viitorului ţărişoarei, care se duseseră şi ei în satul Ciomăgeşti de Argeş într-o frumoasă duminică de mai să mănânce un mic, să taie un purcel la rude, să facă o excursie frumoasă de descoperire a frumuseţilor locului. Băăăă! Deci localnici au fost 360 prezenţi la urne şi alţi 139 au venit din alte localităţi, în vizită sau în plimbare la Ciomăgeşti de Argeş?

De unde ştiu cifrele astea? De pe site-ul oficial al AEP, e o hartă acolo şi îţi arată tot. Ca şi la polonezi de altfel.

Vreţi alt exemplu? Uite, luăm celebrul sat Bogdăniţa din pitorescul judeţ Vaslui, cu 1147 de suflete înscrise pe listele permanente. Au votat 450 de cetăţeni, iar prezenţa la vot a fost de 48,74%. Cum? Păi cu ajutorul celor 107 de pe listele suplimentare. Poate nu ştiaţi, dar Bogdăniţa e un fel de Mamaia, Sinaia şi Predeal la un loc în ceea ce priveşte atractivitatea. Se omoară lumea pentru un sejur la Bogdăniţa, judeţul Vaslui.

Per total, în România au votat, conform cifrelor oficiale, 8.416.686 de cetăţeni înscrişi pe listele permanente. Adică ăia care au stat la ei acasă în ziua de 18 mai şi au votat la secţiile la care erau arondaţi. Iar ăia care au vrut să descopere atracţiile turistice, recunoscute pe plan mondial, din sate precum Ciomăgeşti (Argeş) sau Bogdăniţa de Vaslui a fost de 1.484.806. Aproape 1,5 milioane de români cu drept de vot. Adică 17,6% dintre cei care au votat în ţară pe listele permanente. Aş fi curios să aflu pe cineva care cunoaşte pe altcineva care a votat într-un sat precum Ciomăgeşti sau Bogdăniţa.

Prin comparaţie, ca să vedeţi că doar noi între noi ne recunoaştem frumuseţile patriei şi vrem să le descoperim fix în ziua alegerilor, ne putem gândi că 1,5 milioane este numărul total de turişti străini înregistraţi în România într-un întreg an calendaristic. Şi ăia majoritatea sunt veniţi pentru biznis, nu pentru turism. Cu alte cuvinte „Suntem buni, dar nu ne vede nimeni”. E răi străinii şi nu vrea să ne descopere la frumuseţile patriei.

Mai delicat însă va fi altceva. Pentru că eu cred că în afară de prostu’ de Ţone, datele astea le mai văd şi alţii de pe afară, interesaţi cu adevărat de felul în care arată democraţiile în ţările lumii şi întocmesc „Indexul democraţiei”, spre exemplu. Acum suntem la „regim hibrid”, pe locul 91 în lume, depăşiţi de Liberia, Tanzania şi Senegal, şi pe ultima poziţie în UE. Ce e „regim hibrid”? Păi e penultima dintre cele 4 categorii: „democraţii depline”, „democraţii defectuoase”, „regimuri hibride” şi „regimuri autoritare”. Un fel de „încă mai aveţi voie să scrieţi pe Facebook”. Dar eu cred că în 2-3 ani, poate, poate, reuşim şi cu democraţia. Acum avem un scor mare la „libertăţi civile”, dar cred că putem. Hai că se poate, mai avem un mic pas, mai sunt 18 locuri, hai alături de fraţii noştri din Kârgâzstan, Etiopia şi Haiti, în „regimul autoritar”.

Notă: Polonia se află în categoria „democraţie defectuoasă”, a doua, pe locul 41, cu 50 mai sus decât România. Iar la capitolul „Proces electoral și pluralism”, leşii au un scor de 9,58 din 10. Noi avem 5,59. Tot din 10. Care-i şi întrece.

Autor: Adrian Ţone

Citiți și:
Victorie à la Pirus. Și totuși, cine sunt cei care l-au votat pe Nicușor Dan? Securiști și neo-nomenclaturiști, o clasă de ajunși dar fără rădăcini și mulți „idioți utili”
Ce-ar fi putut face și România, dacă nu se fraudau alegerile: Slovenia va introduce în Constituţie dreptul de a utiliza numerar

yogaesoteric
7 iunie 2025