Analiști ucraineni: Rusia are acum mână liberă să atace nuclear. O va face?

Ucraina a lansat pe 1 iunie o operațiune de anvergură intitulată „Pânza de păianjen”, lovind adânc cu drone în teritoriul rusesc, atacurile afectând mai multe aerodromuri militare – se vorbește de zeci de avioane distruse – și, conform altor informații, localitatea Severomorsk, unde se află cea mai mare bază de submarine nucleare rusești. Cu o zi înaintea discuțiilor de pace din Turcia, marea întrebare este cum va riposta Rusia. Conform unei ample analize a agenției ucrainene Strana, dat fiind că aerodromurile lovite fac parte din infrastructura de descurajare nucleară a Rusiei și ținând cont de doctrina nucleară a țării, un atac asupra acestor obiective este un motiv oficial pentru utilizarea armelor nucleare. Vor fi acestea folosite, se întreabă analiștii ucraineni?

„Deoarece atacurile asupra aerodromurilor militare rusești au avut loc cu o zi înainte de negocierile de la Istanbul, majoritatea comentatorilor leagă aceste două evenimente. Se spune că astfel Ucraina «își consolidează poziția de negociere», modificând situația umilitoare pentru ea, în care era forțată să accepte agenda propusă de ruși, «acompaniată» de un avans accelerat al armatei ruse.

Pe canalele rusești de comunicare virtuală se afirmă, de asemenea, că aceste atacuri au fost efectuate pentru a sabota negocierile sau pentru a garanta că Rusia nu va face niciun compromis (există o teorie conspiraționistă conform căreia SUA și Rusia au ajuns deja la un acord asupra tuturor parametrilor pentru încetarea războiului, iar atacurile actuale sunt menite să perturbe aceste înțelegeri și să înăsprească poziția Rusiei).

Cu toate acestea, este evident că legarea atacurilor asupra aerodromurilor rusești doar de negocierile de la Istanbul este complet greșită.

În primul rând, conform surselor din SBU, o astfel de operațiune a fost pregătită timp îndelungat – un an și jumătate. Chiar dacă acest interval este exagerat, este clar că pregătirea nu a durat doar câteva săptămâni.

În al doilea rând, consolidarea «poziției de negociere» are sens doar dacă se așteaptă un rezultat concret de la negocieri. Însă, până acum, nu au existat semne că părțile sunt dispuse să facă compromisuri serioase care ar putea duce la acorduri pentru încetarea focului. Rusia a reiterat toată săptămâna condițiile sale, pe care Kievul le-a numit deja inacceptabile, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe 1 iunie din nou că va insista pentru o încetare necondiționată a focului.

Desigur, Ucraina va folosi atacul în contextul procesului de negociere. În primul rând, pentru a pune Moscova într-o poziție incomodă, aceasta fiind anterior clar decisă să prelungească negocierile și să le transforme într-o platformă pentru promovarea propriilor condiții de pace, continuând în paralel ofensiva pe front. Acum, însă, după atacul asupra aerodromurilor, tactica «negocieri doar de dragul negocierilor» devine discutabilă pentru Rusia sau necesită un răspuns puternic.

Cu toate acestea, obiectivele principale ale atacului sunt, fără îndoială, altele. Unul dintre ele este clar și pur militar – provocarea de daune aviației ruse, care atacă constant Ucraina.

Există însă și alte obiective, de natură informațional-politică, care seamănă în mare măsură cu cele ale operațiunii Kursk a forțelor armate ucrainene de anul trecut.

Primul obiectiv este ridicarea moralului și a încrederii în victorie în societatea ucraineană. La fel ca în vara trecută, situația pe front este în prezent extrem de dificilă pentru forțele armate ucrainene. Trupele ucrainene se retrag, nu au mai fost de mult timp vești «victorioase» importante, ceea ce afectează starea de spirit atât în societate, cât și în armată. Atacul asupra avioanelor militare a generat un val de «entuziasm victorios» în spațiul informațional ucrainean, similar celui declanșat de ofensiva din regiunea Kursk din vara trecută.

Al doilea obiectiv este creșterea nemulțumirii și a neîncrederii față de conducerea politico-militară a Rusiei în interiorul țării – atât în societate, cât și în rândul elitelor. Aceleași canale de Telegram care în 2023 au pregătit terenul pentru revolta lui Prigojin și în august 2024 au amplificat isteria legată de ofensiva ucraineană din regiunea Kursk promovează acum «trădarea» în legătură cu atacurile asupra aerodromurilor. Deși amploarea acestui val este mult mai mică decât în 2024 sau 2023. Dacă atunci situația nu a putut fi destabilizată, este puțin probabil să se petreacă acum. Totuși, răspunsul pe care îl va da Rusia va influența și el starea de spirit.

Al treilea și cel mai important obiectiv este să convingă Occidentul că teza «inevitabilității înfrângerii Ucrainei» (promovată frecvent de președintele SUA, Donald Trump, și aliații săi) este falsă și că Ucraina poate provoca pierderi semnificative Rusiei, ceea ce înseamnă că nu este nevoie să-l preseze pe Zelenski pentru concesii majore în vederea încetării războiului. Mai important, Kievul încearcă să promoveze în Occident un alt mesaj: «De Rusia și armele sale nucleare nu e cazul să ne fie frică».

Frica de un război nuclear cu Rusia este principalul factor care determină atitudinea Occidentului față de acest război. Din acest motiv, țările NATO evită să intre direct în război de partea Ucrainei, refuză să furnizeze Kievului anumite tipuri de armament și ezită să impună sancțiuni extrem de dure sau alte măsuri de presiune. De trei ani, Kievul încearcă să distrugă această frică prin toate mijloacele. Acesta a fost unul dintre scopurile ofensivei din regiunea Kursk de anul trecut. Atunci, unul dintre principalele mesaje ale autorităților ucrainene și ale susținătorilor lor din Occident a fost: «Vedeți, trupele ucrainene au intrat pe teritoriul recunoscut internațional al Rusiei, iar Putin nu a lansat arme nucleare asupra noastră. Prin urmare, nu vă fie frică de amenințările lui, ajutați-ne din toate puterile».

Un mesaj similar este promovat și acum: «Ucraina a lovit bombardierele strategice, forțele de descurajare nucleară, și bombele nucleare nu au zburat încă spre Kiev. Așadar, dați-ne rachete Taurus, impuneți taxe vamale secundare de 500% și nu vă temeți de Putin – nu vă va face nimic». În timpul operațiunii Kursk, acest mesaj nu a avut aproape niciun impact asupra Occidentului. Rămâne de văzut ce se va petrece de data aceasta. Reacția ar putea fi, de altfel, complet opusă – în Occident s-ar putea amplifica teama de un război nuclear, mai ales dacă Rusia răspunde cu amenințări corespunzătoare.

Ce va face Rusia ca răspuns la aceste atacuri este o întrebare separată și crucială în prezent.

Aerodromurile atacate fac parte din infrastructura de descurajare nucleară a Rusiei. Conform doctrinei nucleare a Rusiei, un atac asupra acestor obiective este un motiv pentru utilizarea armelor nucleare. Vor fi acestea folosite?

Am scris deja că un motiv real pentru utilizarea armelor nucleare de către Rusia ar putea fi amenințarea unei înfrângeri în război. O astfel de amenințare ar putea apărea, de exemplu, în cazul intrării țărilor NATO în război de partea Ucrainei, al blocării porturilor (ceea ce ar epuiza resursele economice ale Rusiei) sau al refuzului principalilor parteneri comerciali de a cumpăra bunuri rusești în cazul impunerii unor taxe vamale secundare de 500% de către SUA.

Reprezintă atacul asupra aviației strategice ruse (chiar și luând în considerare estimările pierderilor raportate de sursele SBU) un factor care pune Rusia în fața unei înfrângeri în război?

Nu. La fel cum operațiunea din regiunea Kursk de anul trecut nu a fost un astfel de factor, după care situația pentru forțele armate ucrainene s-a înrăutățit.

Rusia are în continuare suficiente bombardiere pentru a efectua atacuri asupra Ucrainei. În plus, nu bombardierele, ci sutele de mii de soldați și drone sunt cele care asigură în prezent avansul Rusiei pe front. Distrugerea avioanelor strategice nu va avea un impact semnificativ asupra acestui avans.

Astfel, amenințarea utilizării armelor nucleare nu pare foarte probabilă în acest moment. Totuși, va conta mult reacția Occidentului la atacurile asupra aerodromurilor. Dacă Moscova simte că în Occident aceste atacuri sunt percepute ca un îndemn la o poziție mai dură împotriva Rusiei și la depășirea unor noi «linii roșii», probabilitatea unui scenariu «nuclear» va crește.

Totuși, Rusia are și opțiuni de răspuns «non-nucleare» – de la un atac masiv cu rachete până la utilizarea sistemului Oreșnik. Reamintim că un atac cu Oreșnik a fost efectuat după loviturile cu rachete americane cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei și a fost prezentat ca un răspuns la acestea. Nu este exclus ca acesta să fie folosit și acum. Totuși, dacă un astfel de atac ar provoca victime numeroase în rândul civililor, Kievul ar putea folosi aceasta pentru a intensifica presiunea Occidentului asupra Rusiei și pentru a-l convinge pe Trump să aprobe sancțiuni dure și continuarea livrărilor de arme. Cu toate acestea, daunele de imagine și militare cauzate de atacurile din 1 iunie asupra aerodromurilor sunt atât de mari, încât astfel de «argumente de descurajare» ar putea să nu funcționeze.

În cele din urmă, Rusia ar putea urmări să folosească situația pentru a ridica brusc miza în relațiile cu Occidentul, acuzând serviciile speciale ale țărilor NATO că au organizat operațiunea de distrugere a avioanelor. Totuși, aceasta riscă să ducă la întreruperea completă a oricărui dialog cu Trump, ceea ce, de altfel, Rusia pare să fie împinsă să facă, prin «scurgeri» în presă conform cărora președintele SUA ar fi fost informat în prealabil despre atac. Însă dacă Putin este pregătit să escaladeze situația în acest fel rămâne o necunoscută.

În general, atacul asupra aerodromurilor, ca să spunem așa, nu apropie sfârșitul războiului, ci contribuie la intensificarea lui (la fel ca ofensiva din regiunea Kursk de anul trecut). În Ucraina, vocile care spun că nu e cazul să fie făcute compromisuri cu Rusia devin din nou mai puternice. În Rusia, cresc vocile celor care cer distrugerea Ucrainei cu orice preț.

Mult mai puțin auzite sunt vocile celor care spun că ceea ce s-a petrecut (și posibilul răspuns al Rusiei) arată doar prețul uriaș pe care fiecare țară îl va plăti pentru «războiul până la capăt» și că, prin urmare, acesta ar fi bine să fie încheiat cât mai curând posibil.”

Citiți și:
Fost consilier al șefului Pentagonului: De ce nu vor Ucraina și UE încheierea războiului
Scânteile dintre Trump și Putin reaprind amenințarea celui de-al Treilea Război Mondial. Avertismentul lui Alex Jones

 

yogaesoteric
9 iunie 2025