Antologia bâlbelor, contradicțiilor și știrilor false emise pe perioada pandemiei chiar de autoritățile române… (I)

… cele care v-au îndemnat insistent să vă informați doar din „surse oficiale” și să „respectați recomandările autorităților competente” – cronologic și, firește, neexhaustiv

27 ianuarie. Adrian Streinu-Cercel, manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” despre focarul de coronavirus din Hubei: „E un punctișor pe harta Chinei. Înseamnă că riscul ca un astfel de caz să ajungă în România e substanțial redus.” (via Digi24)

22 februarie. Raed Arafat, secretar de stat MAI și șef DSU: „Dacă vine cineva dintr-o zonă extrem de afectată, atunci clar că va intra în carantină de 14 zile.” (Hotnews)

Întrebare: Câți din cei 1.279.000 repatriați de la începutul pandemiei și până în 4 mai (cifre Ludovic Orban, v. infra) au fost carantinați în total? Dar din cei 30.000 care au trecut duminică (17 mai) prin vama Nădlac fără a fi supuși controlului epidemiologic?

24 februarie. Raed Arafat despre primul caz suspect de coronavirus, o persoană din Râmnicu Sărat, repatriată din Italia: „Doamna nu are nicio problemă la acest moment. E asimptomatică.” (DigiFM). O zi mai târziu, 25 februarie, Claudiu Damian, managerul Spitalului de Urgență Buzău, precizează: „[persoana] a fost izolată la UPU, deoarece prezintă simptome de coronavirus”. În seara aceleiași zile, un comunicat oficial al Ministerului Sănătății anunță că rezultatul testului este negativ, persoana nefiind de fapt infectată. (Știrile ProTV)

25 februarie. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentant al României la OMS, declară la TVR: „Infecția poate fi prevenită prin măsuri igienice simple […] La temperaturi de peste 20 de grade, virusul se inactivează. […] Lipsa de la școală este o măsură excesivă […] Putem să facem altceva: să suspendăm permanent cursurile pe parcursul iernii că sunt foarte multe viroze iarna și eventual să facem cursuri vara când sunt mai puține viroze respiratorii.” (Știrile TVR)

27 februarie (data confirmării primului caz). Postare Klaus Iohannis pe pagina sa oficială de Facebook: „…Nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală”.

27 februarie. Streinu-Cercel despre Covid-19: „Noul virus este de 10 ori mai slab decât virusul gripal”.

27 februarie. Horațiu Moldovan, secretar de stat MS: „Din câte ştiu eu […], la începutul săptămânii viitoare vor fi în România 5 milioane de măşti, 25 tone de biocide specifice.” (RoHealthReview)

27 februarie. Primul român depistat pozitiv, din județul Gorj, contrazice versiunea oficială a autorităților, potrivit cărora ar fi intrat în contact cu un cetățean italian între timp confirmat pozitiv: „Nu am avut nicio treabă cu acel italian […] l-am văzut doar trei secunde și atât, era la o distanță de 20-30 de metri de mine, nu am dat mâna cu el, nu am fost cu el la vânătoare, nu am avut chefuri împreună […] Nu știu de unde s-au scos chestiile astea. Toată lumea spune numai prostii.” (Libertatea)

29 februarie. Raed Arafat: „Totul depinde de vaccin. Măsurile de acum sunt luate temporar până apare vaccinul.” (Știrile ProTV). Același Raed Arafat, după doar 11 zile, pe aceeași temă a vaccinului: „Cel puțin un an, un an jumate – ăsta este orizontul pe care-l dau specialiștii.” (TVR).

1 martie. Începe să fie difuzat intens, la televiziuni și pe platformele sociale, infograficul Grupului de Comunicare Strategică, care recomandă: „Folosiți masca de protecție numai dacă suspectați că sunteți răcit sau sunteți în apropierea unor oameni bolnavi”. Două luni și jumătate mai târziu, portul măștii în spații publice închise devine obligatoriu prin lege.

2 martie. Adrian Marinescu, medic primar infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”: „Testul pentru coronavirus folosit în România este foarte performant, are cea mai mică rată de rezultate fals negative.” (G4Media)

Versus cazuri din realitate:
– Tg Mureș: pacient internat la data de 4 aprilie, cu simptome gripale. În 2 mai, deci după aproape o lună, timp în care au dispărut și simptomele, i se efectuează un al 7-lea test, și acesta tot pozitiv. Ce îi spun medicii: „Știm că sunteţi bine, dar nu vă putem externa, pentru că legea nu ne permite asta. Staţi calm până ies două teste negative.” (Libertatea); sau
– Arad, luna aprilie: O femeie este internată cu rezultatul testului negativ, și apoi externată cu rezultat pozitiv (Mediafax); sau
– Iași, tot luna aprilie: în interval de 17 zile, o infirmieră este testată de patru ori (toate testele fiind moleculare). Rezultatele testelor, în ordine: negativ, pozitiv, negativ, pozitiv (Libertatea).

4 martie. În contextul crizei sanitare, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, anunță într-un video pe pagina sa de Facebook că „Tot ce s-a negociat a fost acceptat. România are un plan de reducere a deficitului sustenabil și credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană…”. La solicitarea Hotnews, Comisia Europeană răspunde: „în această etapă, nu am primit încă un plan de la autoritățile române pentru reducerea deficitului bugetar”.

6 martie. Cătălin Apostolescu, purtător de cuvânt al Institutului „Matei Balș”: comparativ cu forme mai vechi de coronavirus, în cazul cărora „99,9% dintre îmbolnăviri erau ușoare”, noul tip „este o idee mai agresiv, în sensul că vreo 95% sunt cazuri ușoare, iar 5% sunt cazuri severe și chiar mortale”. (Hotnews)

Fact check: la nivel global, la data de 19 (ora 15:00) mai, din totalul de 2.672.181 cazuri active, doar 45.166, adică 1,7%, erau serioase sau critice.

11 martie. O postare pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Sănătății include într-un tabel Franța, Germania și Spania în așa-numita „zonă roșie”. După circa o oră și jumătate, pagina de Facebook a MAI anunță că „Nu s-a luat o decizie referitoare la includerea Franței, Germaniei și Spaniei în «zona roșie».”. Postarea de pe contul MS este prompt ștearsă. (NovaTV).

12 martie. Opinia specialistului Streinu-Cercel: „Alcoolul sanitar nu este bun, nu folosește la nimic. Spirtul medicinal nu e bun” (Antena 1). O zi mai târziu, pe pagina oficială de Facebook, Ministerul Sănătății precizează: „Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă folosirea alcoolului sanitar (spirt medicinal) ca măsură de prevenire a infecției cu coronavirus.” „Alcoolul sanitar (etanol 70%) poate fi folosit pentru dezinfectarea suprafeţelor atinse frecvent.”

18 martie. Același Streinu-Cercel despre testări: „Când ești la început de epidemie, testarea este utilă. Noi nu mai suntem de mult la început de epidemie. Noi ne-am trezit în plină pandemie. Deci noi ne-am trezit cu cazuri cât se poate de reale pe teritoriul României și nu ai ce să testezi. Ce să mai testez acum?” (Antena 3 via ziare.com)

20 martie. Victor Costache, la acel moment încă ministru al Sănătății: „Sper să avem încă o mie de ventilatoare, de săptămâna viitoare.” (Digi 24).
Bun, le aveți?

20 martie. Emoții la Giurgiu. Președintele CJ: „DSP (Direcția de Sănătate Publică) mai are în acest moment doar 6 teste pentru coronavirus.” Șefa DSP: „NU este așa, DSP are în stoc circa 500 teste.” (Gândul)

22 martie (data primului deces înregistrat în România). Streinu-Cercel: „Nu este legătură între prezența virusului și decesul pacientului. Pacientul a murit de un cancer terminal. Faptul că avea și coronavirus e cu totul altceva. Nu are legătură una cu alta.” (TVR)

22 martie. Nelu Tătaru, la acel moment secretar de stat la ministerul Sănătății, confirmă știrea că României îi vor fi furnizate 2 milioane de teste din Coreea de Sud. (Digi24)
Întrebare: au ajuns, unde sunt?

22 martie. Raed Arafat despre posibilitatea transmiterii virusului prin intermediul hainelor: „Virusul nu se ia de pe haină, decât dacă cineva a strănutat pe tine.” O a doua opinie – Virgil Musta, șeful secției de boli infecțioase a Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara: „Pentru a evita contaminarea prin haine, când ajungi acasă, după ce te-ai spălat pe mâini, te dezbraci de hainele de stradă, le pui pe balcon sau într-un loc prestabilit, care să poată fi dezinfectat şi poți face un duș sau după ce te speli din nou pe mâini, te îmbraci în hainele de casă. Hainele de stradă este bine să le lași 24-48 de ore, dacă nu le poți dezinfecta sau călca la temperatură mare.” (B1TV)

23 martie. Declarația vicepremierului Raluca Turcan, potrivit căreia: „Sunt trei etape posibile [adică „scenarii”, n.n], cel puțin din perspectiva mea […], iar al treilea ar fi al repetării anului.” (RFI) Este contrazisă la câteva ore distanță de ministrul Educației, Monica Anisie: „Scenariul acesta al înghețării anului școlar nu este luat în calcul.” (edupedu.ro)

24 martie. Autoritățile anunță obligativitatea declarației pe proprie răspundere și postează pe site-ul MAI formularul descărcabil. În mai puțin de 48 ore, formularul este schimbat (ziare.com)

25 martie. Victor Costache anunță că va fi testată întreaga populație a municipiului București (Mediafax). Două zile mai târziu, Costache este „demisionat”.

26 martie – 7 aprilie. DSP Buzău: două persoane repatriate din Italia, testate pozitiv și internate, sunt externate pe 26 martie după un test dublu negativ. Pe 6 aprilie sunt testate din nou, depistate pozitiv, în forme asimptomatice, și reinternate. (GCS via Digi 24)

28 martie. Într-o intervenție telefonică la Antena 3, Horațiu Moldovan clamează că în România s-ar efectua 3.500 teste pe zi, la fel ca în Franța. Informația este falsă în ambele componente: în realitate, la acel moment, România făcea doar 1600-1800 teste zilnic, iar Franța efectua în medie 10.000 de teste zilnic.

28 martie. Nelu Tătaru, recent instalat ministru al Sănătății: „Au venit peste 200.000 de conaţionali până în acest moment și ne aşteptăm la încă 200.000 până în sărbătorile pascale.” (Observator News)
Versus Ludovic Orban (4 mai): „Din 23 februarie, de când, practic, am monitorizat toate intrările în România, s-au întors 1.279.000 de cetăţeni români.”

29 martie. Nelu Tătaru: „În acest moment avem o capacitate de 2.000-2.300 de paturi, odată cu intrarea celor 36 de spitale plus specialităţi tip dializă sau alte patologii, care au infecţie coronavirus, vom mai aduce un surplus de 8.000 de paturi.” (economica.net)

Două întrebări:
a.) le-ați adus?
b.) dacă da, ce faceți cu ele?
Pentru că numărul maxim de cazuri active în România s-a înregistrat pe 29 aprilie – 7.734 (din care 247 în secții ATI), iar de atunci numărul lor s-a menținut sub această valoare.

30 martie. GCS anunță în aceeași zi 13 decese la spitalul județean Suceava, ulterior DSP precizând însă că decesele se produseseră de-a lungul întregii săptămâni 22-29 martie (Mediafax). Pe site-ul GCS, comunicatul inițial este înlocuit cu o „variantă rectificată”.

30 martie. Încă o rectificare a GCS: numărul persoanelor vindecate este de fapt 209, și nu 180, așa cum se comunicase inițial (Hotnews), iar numărul deceselor 46, și nu 44 (RELR).

30 martie. Streinu-Cercel: „Acest virus parșiv se ascunde în praf și mizerie. De aceea, am rugat pe toată lumea, toate autoritățile locale, să spele bine străzile, gardurile, parcurile, pentru că acolo se găsește virusul” (Antena 3). Comunicat din 16 mai al Organizației Mondiale a Sănătății: „Pulverizarea spațiilor exterioare, cum sunt străzile sau trotuarele, nu este recomandată pentru eliminarea virusului SARS-CoV-2 sau a altor agenți patogeni pentru că dezinfectantul este inactivat de murdărie […] În plus, străzile și trotuarele nu sunt considerate rezervoare de infectare cu COVID-19 [iar] pulverizarea de dezinfectanți, chiar și în exterior, poate fi periculoasă pentru sănătatea umană.” (Agerpres)

Citiți a doua parte a articolului

Citiți și:

BILD, Germania: «Carantina a fost o greşeală uriaşă»

Sociologul Septimiu Chelcea: «Mass-media și sondajele de opinie publică: derapaje»

 

yogaesoteric
1 iulie 2020