Avantajele certe ale alimentaţiei vegetariene. Motivele pentru care tot mai mulţi oameni renunţă la carne

 

Vegetarianismul este un stil de viaţă care are origini antice. La început, renunţarea la carne era un moft temporar, dar de la jumătatea primului mileniu î.H. istoria consemnează primii preoţi şi filosofi care adoptau un stil de viaţă vegetarian, atât în India, cât şi prin părţile mediteraneene. În Asia vremurilor străvechi, budiştii refuzau să mănânce carne deoarece considerau un păcat uciderea oricărui animal. Ideea de compasiune şi a nu face rău niciunei fiinţe vii a fost apoi preluată şi de hinduism şi de brahmanism. Nici astăzi în sudul Indiei şi în mănăstirile budiste de pretutindeni nu se consumă carne.

Învăţăturile lui Pitagora

În civilizaţia vestică, primii vegetarieni au fost filozofii greci. Totul a început cu Pitagora care susţinea că toate vietăţile – oameni, animale, păsări, peşti şi insecte – au suflet. Aşa că, din jurul anilor 530 î.H., la masa sa nu se mai servea niciun fel de carne. După moartea lui Pitagora, vegetarianismul a continuat, deşi motivele au fost diferite.

Începând cu Platon, mai multe generaţii de filosofi asociau consumul de carne cu sacrificiile păgâne de sânge, pe care le condamnau ca fiind barbare şi fără sens. În plus, ei considerau hrana vegetariană ca fiind mai adecvată principiilor de armonie cosmică. Secole mai târziu, religiile monoteiste au susţinut, şi ele, dietele vegetariene. În Vechiul Testament se menţionează că, primii oameni care au ajuns în Rai se hrăneau doar cu fructe şi legume. La începutul creştinismului, preoţii se încruntau la ideea de carne, pe care o asociau cu lăcomia şi cruzimea.

Secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, în special în Europa, au fost marcate de un interes sporit pentru umanism şi moralitate, care au atras şi o mai mare sensibilitate faţă de animale. Şi nu doar preoţii, călugării şi filosofii au adoptat diete vegetariene. Printre cei mai faimoşi vegetarieni ai vremurilor de demult se numără Voltaire, Tolstoi, George Bernard Shaw şi Mahatma Gandhi.

Cine ce mănâncă

Toate produsele de origine animală sunt excluse din dieta vegetariană. Însă, de-a lungul timpului, au apărut aşa-zise sub-categorii. Pe lângă fructe, legume şi cereale, unii vegetarieni mănâncă şi produse lactate. Aceştia se numesc lacto-vegetarieni. Alţii, adaugă regimului alimentar şi ouă. Ei sunt lacto-ovo-vegetarieni sau doar ovo-vegetarieni – dacă nu consumă lactate. În mare parte, ovo-vegetarianismul este o „modă” vestică. În societăţile tradiţionale orientale, în special în India, ouăle nu au ce căuta în meniurile vegetariene.

O mare parte a vegetarienilor adaugă lactate şi ouă în dietele lor nu neapărat pentru gust, cât din motive de sănătate. Medicina modernă, în special cea nutriţionistă, susţine că alimentaţia bazată doar pe fructe, legume, cereale şi nuci este sănătoasă până la un punct. Adică, în timp, un astfel de regim poate cauza unele afecţiuni datorate deficienţei de calciu, de vitamina D, de acizi graşi şi de Vitamina B12. Toate acestea pot fi asimilate şi din plante, dar în cantităţi mai mici. De aceea, mulţi vegetarieni preferă să evite riscuri de îmbolnăvire şi adaugă brânză, lapte şi iaurt în dietele lor.

Excepţie face vitamina B12, fără de care organismul poate suferi, în timp, boli auto-imune. Numai că, B12 se găseşte în principal în carne şi ouă, precum şi în unele tipuri de alge. De fapt, originea vitaminei este în pământ, dar cum nimănui nu-i face plăcere să mănânce ţărână, o asimilează din produsele animale. De aceea sunt şi vegetarieni care consumă ouă. Cei care preferă doar cereale, fructe şi legume, au opţiunea suplimentelor alimentare sau a cerealelor fortificate cu vitamina B12.

O formă ceva mai „severă” a vegetarianismului este veganismul. Născut din concepte de etică şi compasiune pentru animale, veganismul interzice utilizarea oricărui fel de produs provenit de la un animal. Pe lângă carne, peşte, lactate şi ouă, asta înseamnă şi piele, lână, mătase şi miere.

Când doctorii se retrag

Când ai crescut cu mici, sarmale, grătare, ciorbă de burtă şi ficăţei la tigaie, ai nevoie de o voinţă de fier să renunţi la carne. Şi un motiv bine întemeiat. Cel mai adesea, acest motiv este legat de sănătate. Atunci când sunt diagnosticaţi cu un cancer în fază terminală sau au suferit un al doilea infarct, mulţi oameni sunt gata de orice sacrificiu pentru a-şi recăpăta sănătatea. Iar alimentaţia joacă un rol esenţial în cât de mult şi de sănătos trăim.

Proiectul Remisiilor Spontane este o compilaţie medicală ce detaliază peste 3.500 de cazuri de pacienţi cu boli incurabile, terminale, care s-au vindecat „miraculos”, după ce doctorii le-au spus că nu mai au ce tratament să le dea. Printre ele sunt numeroase cazuri de cancer în care doctorii chemau familia să-şi ia rămas bun de la pacientul ce se aşteptau să moară peste noapte. În schimb, a doua zi, îl găseau plimbându-se plin de energie prin salon, iar în mai puţin de o săptămână nu mai avea nici urmă de celule maligne. Sau cazuri de pacienţi cu SIDA, cărora le-a dispărut, pur şi simplu, boala din organism. Ori pacienţi cu boli autoimune, diabet, afecţiuni tiroidiene, boli cardiovasculare, toate vindecate brusc şi inexplicabil.

Luaţi la întrebări, toţi aceşti pacienţi au avut ceva în comun: cu toţii şi-au transformat stilul de viaţă, inclusiv regimul alimentar. Unii au renunţat complet la produse de origine animală, alţii doar la carne.

Din dragoste pentru Terra

Sănătatea nu este singurul motiv pentru care oamenii aleg calea vegetarianismului. Odată cu creşterea populaţiei globale, creşte şi nevoia de hrană. Aşa că, în ultimele decenii tot mai multe păduri au fost defrişate pentru a face loc fermelor de animale. Iar aceste ferme au devenit al doilea cel mai mare motiv de poluare a aerului. În plus, sunt unul dintre cele mai mari consumatoare de resurse naturale. Studiile au arătat că între 70% şi 92% din apa subterană a planetei este folosită pentru fermele de vaci, porci, ovine şi păsări. Asta, în timp ce planeta se află în faţa unei iminente crize de apă la nivel global.

Mai mult, fertilizatori şi excremente, pesticide, patogeni precum E. coli, reziduuri metalice, hormoni şi aditivi, toate provenite de la fermele de animale poluează suprafeţe alarmante de ape marine şi dulci. Iar la nivel global, 80% din suprafeţele agricole sunt cultivate pentru hrana animalelor. Şi daunele nu se opresc aici. Dacă la toate acestea se adaugă şi felul în care sunt tratate animalele, în special în fermele industriale, precum şi faptul că animalele, ca şi oamenii, sunt capabile de emoţii, gustul cărnii devine din ce în ce mai amar pentru un număr tot mai mare de oameni. Pentru ei vegetarianismul devine singura opţiune pentru o viaţă sănătoasă, pe o planetă sănătoasă.

Nu toţi vegetarienii sunt sănătoşi

Persoanele care se hrănesc doar cu legume, fructe, cereale şi nuci sunt mult mai sănătoase decât „carnivorii”. Până acum, niciun studiu nu a reuşit să demonstreze contrariul. Sigur, există şi unele dezavantaje, dar pentru care s-au găsit soluţii. Din când în când, însă, apar şi situaţii dramatice, alarmante chiar, ale unor adulţi inconştienţi sau copii vegetarieni ce au avut probleme grave de sănătate din cauza regimului alimentar.

Un caz tragic s-a petrecut relativ recent, în septembrie 2019. Un cuplu din SUA a chemat Salvarea când şi-au dat seama că bebeluşul lor nu mai poate respira, însă a fost prea târziu. Băieţelul, în vârstă de 18 luni, nu a mai putut fi salvat, iar motivul decesului a fost malnutriţia. Părinţii au recunoscut că sunt raw-vegani, adică nu mănâncă decât fructe şi unele legume crude, iar aceeaşi dietă îi era oferită cu inconştienţă şi bebeluşului. Mama a spus că, în plus, îşi alăpta copilul. Pe de altă parte, micuţul nu a avut niciodată parte de un consult medical, fiind născut acasă.

Cazul a stârnit indignare chiar şi printre vegani. Atunci când este aplicată anapoda, fiind dusă la extreme, dieta vegană în care nu se urmăreşte acoperirea tuturor elementelor nutritive esenţiale poate crea probleme mari de sănătate în rândul anumitor categorii de populaţie, cum ar fi copiii, care au nevoie de tot spectrul nutriţional pentru a se dezvolta sănătos.

În plus, a mânca vegetarian nu este întotdeauna echivalent cu a mânca sănătos. Industria alimentară a înţeles că vegetarianismul nu este o modă trecătoare, ci un stil de viaţă tot mai răspândit, aşa că şi-a extins gama de produse procesate şi cu conţinut mare de aditivi, aromatizatori, potenţiatori de gust, zahăr, sare, coloranţi şi conservanţi alimentari şi pe rafturile dedicate vegetarienilor.

În ziua de azi, chiar şi restaurantele au început să vândă burgeri, cârnaţi şi fripturi vegane care, în mare parte, sunt produse pe bază de soia, cereale şi o „armată” de aditivi şi potenţiatori de gust. La fel ca în cazul cărnurilor, produsele procesate sunt nesănătoase, mai ales când sunt consumate regulat şi pe termen lung. Iar vegetarienii care renunţă la legume şi fructe în favoarea acestor „înlocuitori” nu îşi ajută cu nimic sănătatea. Dimpotrivă!

Nutriţionist-dietetician Andreea Trîmbiţaş, MedLife Braşov: „Consumul de suplimente nu înlocuieşte alimentaţia echilibrată, ci vine în completarea ei”

Reporter:
Stilul alimentar vegetarian a câştigat teren în ultimii ani. Ce presupune, de fapt, acest regim alimentar?

Andreea Trîmbiţaş: Vegetarianismul reprezintă un tipar de alimentaţie care exclude carnea şi produsele alimentare din carne. În zilele noastre, s-au adoptat diverse versiuni ale alimentaţiei de tip vegetarian: dieta vegană (se exclud carnea şi produsele care provin de la animale), dieta lacto-ovo-vegetariană (nu se consumă carne, însă ouăle şi produsele lactate sunt permise), dieta lacto-vegetariană (nu se consumă carne şi ouă, dar lactatele sunt permise) şi dieta ovo-vegetariană (sunt permise ouăle, dar carnea şi produsele lactate se exclud). Punctele cheie ale acestui stil alimentar de tip vegetarian, echilibrat, includ o diversitate de alimente vegetale (legume, fructe, oleaginoase, cereale integrale, leguminoase).

Rep.:
Ce legătură există între regimul vegetarian şi regimul vegan?

A.T.: În structura regimului vegetarian se regăsesc ouăle şi lactatele, iar carnea şi produsele derivate din aceasta sunt eliminate. Regimul vegan este mai strict deoarece, pe lângă faptul că sunt excluse produsele alimentare de origine animală (carne, ouă, peşte, lactate, brânzeturi), sunt excluse şi materialele derivate din animale (piele, blană, mătase etc.), precum şi mierea şi gelatina.

Rep.:
Sunt aceste stiluri alimentare mai sănătoase pentru oameni?

A.T.: Dietele de tip vegetarian compuse de nutriţionişti, care acoperă toate nevoile nutriţionale, sunt favorabile sănătăţii, aduc beneficii în prevenţia sau tratamentul bolilor cronice (boli cardiovasculare, diabet) şi pot avea efecte preventive în ceea ce priveşte apariţia cancerului. Produsele de origine vegetală (legume, fructe) au din belşug fibre şi antioxidanţi, prezintă un conţinut redus de grăsimi şi de calorii, de aceea vegetarienii îşi menţin greutatea în limite normale, nivelul colesterolului şi al trigliceridelor din sânge este scăzut, iar tensiunea arterială se menţine în valori normale. Deci da, dietele vegetariene sunt sănătoase atât timp cât sunt planificate corespunzător.

Rep.:
Care sunt înlocuitorii vegetali pentru carne şi lactate?

A.T.: Cele mai bogate surse de proteine vegetale se regăsesc în: leguminoase (mazăre, fasole boabe, linte), soia şi produse derivate din aceasta, oleaginoase, cereale integrale, cartofi, broccoli, varză, ciuperci, spanac. Pentru un aport adecvat de proteine, indicat este să se combine în cadrul aceleiaşi mese legumele şi cerealele (de exemplu orezul cu mazărea) pentru a putea beneficia de aminoacizii esenţiali.

Alimentele vegetale bogate în fier sunt: legume cu frunze verzi (spanac, salată, broccoli, varză), leguminoase (fasole boabe, mazăre, linte), cereale integrale, fructe uscate, tofu şi ierburi aromatice (pătrunjel, cimbru, busuioc). De reţinut este faptul că absorbţia fierului este stimulată de vitamina C şi inhibată de produsele bogate în calciu. De aceea, la fiecare masă să consumaţi un produs care conţine vitamina C.

După cum bine ştim cu toţii, cele mai bogate surse de calciu sunt laptele şi produse lactate. Cei care urmează dieta ovo-lacto-vegetariană nu ar fi cazul să aibă probleme, dar în dieta vegană riscul de carenţă este crescut şi este necesar să fie incluse alimente bogate în calciu (seminţele de susan, lapte de soia, suc de portocale, cereale integrale, tofu, legume cu frunze verzi, oleaginoase). Apa minerală reprezintă, de asemenea, o sursă bogată de calciu. În comportamentul alimentar vegetarian, carnea este înlocuită cu produse pe bază de soia şi leguminoase, iar laptele şi brânzeturile sunt înlocuite cu laptele de soia, de migdale, tofu etc.

Rep.:
Sportivilor sau celor care fac efort fizic intens le este benefic regimul vegetarian?

A.T.: Studiile de specialitate pun la egalitate dieta vegetariană cu cea omnivoră din punct de vedere a capacităţii de performanţă sportivă, atât timp cât consumul de proteine este adecvat. Dietele vegetariene pentru sportivi, care acoperă nevoile nutriţionale şi care conţin o varietate de proteine vegetale (soia, leguminoase, cereale, oleaginoase, seminţe) aduc un aport benefic fără a fi nevoie de suplimente sau alimente speciale.

Rep.:
Când este necesar aportul de suplimente alimentare?

A.T.: Suplimentele alimentare vin în ajutorul organismului în momentul în care unele vitamine sau minerale lipsesc sau se regăsesc într-o cantitate insuficientă în dietă. Altfel spus, consumul de suplimente nu înlocuieşte alimentaţia echilibrată, ci vine în completarea ei. În cazul regimului vegan care prezintă un risc crescut de carenţă a vitaminei B12, aportul optim poate fi realizat doar cu ajutorul suplimentelor nutritive, respectiv a produselor îmbogăţite cu vitamine. Adoptarea regimului vegetarian se face doar sub îndrumarea specialistului, pentru a putea include o varietate mare de alimente, iar deficitul nutriţional să fie minim.

Rep.:
Spuneaţi că soia înlocuieşte carnea. Ce beneficii aduce consumul de preparate pe bază de soia şi cum afectează sănătatea excesul lor?

A.T.: Soia poate înlocui cu succes carnea, deoarece conţine aminoacizi în proporţie echilibrată. Studiile ne indică faptul că, în urma consumului, boabele de soia reglează tensiunea arterială, scad nivelul colesterolului din sânge şi asigură o circulaţie mai bună. Din punct de vedere nutriţional, acestea conţin mai multe proteine şi mai mult fier decât carnea. Specialiştii recomandă 1-2 porţii de produse din soia zilnic, în funcţie de necesarul caloric. Evident că nu toate derivatele din soia sunt sănătoase, de aceea este necesară citirea listei cu ingrediente. Excesul consumului produselor pe bază de soia poate fi dăunător, deoarece pot imita estrogenul care reduce fertilitatea femeilor şi declanşează pubertatea precoce. Sfatul meu este evitarea excesului alimentar, moderaţia fiind secretul!

Rep.:
Care credeţi că sunt motivele pentru care oamenii renunţă la a mai consuma carne?

A.T.: Oamenii renunţă la carne din diverse motive, însă cel mai întâlnit este îmbunătăţirea calităţii vieţii (scăderea în greutate, reducerea aportului de grăsimi animale sau frica de îmbolnăvire). Alte motive sunt: protejarea mediului înconjurător, evitarea sacrificării animalelor sau motive religioase.

Rep.:
Este benefic pentru sănătate sau nu să renunţăm la carne?

A.T.: Este bine să adoptăm o dietă care să excludă carnea, atât timp cât se realizează echilibrul dintre categoriile de nutrienţi. Un stil alimentar incorect planificat duce la un aport insuficient de vitamine şi minerale, de aceea, dieta poate fi considerată un determinant esenţial al stării de sănătate.

Citiți și:

Mic ghid de alimentație vegană și vegetarian

Studiu: Gladiatorii romani erau vegetarieni

Yoga şi alimentaţia

 

yogaesoteric
27 februarie 2021