Cacealmaua războinicilor lui Soros

Liderii europeni au fost prezenți luni, 24 februarie, la Kiev, pentru a marca, alături de Zelenski, trei ani de la începerea războiului. Prilej bun de a-și reafirma sprijinul total în favoarea unei „păci juste”. O pace care, în opinia globaliștilor, s-ar traduce prin retragerea trupelor lui Putin din teritoriile ocupate.

Simultan cu concesiile lui Trump în raport cu Moscova, oamenii lui Soros caută să dinamiteze eforturile de încetare a focului prin dublarea sau chiar triplarea ajutorului destinat Ucrainei. În paralel, din ce în ce mai multe voci progresiste militează pentru o autonomie a Europei față de SUA în materie de securitate, prin creșterea capacităților de apărare. Inclusiv a arsenalului atomic deținut de Marea Britanie și Franța.

Încă nu știm dacă asistăm la o scenetă tragi-comică, de tipul „polițistul bun versus polițistul rău”, sau Europa chiar intenționează să prelungească în mod criminal ostilitățile din Ucraina. Și asta în ciuda opoziției unei bune părți a populației de pe continent.

În prima variantă, europenii ar putea încerca să oblojească rănile ucrainenilor care se simt trădați de atitudinea noii administrații de la Casa Albă. Spre deosebire de Trump, lideri ca Macron, Scholz și Starmer se prefac că înțeleg aspirațiile poporului ucrainean și se străduie să dea o mână de ajutor. Cu riscul major de a-și pune-n cap propriii cetățeni, de a rupe bunele relații cu Washingtonul și de a accentua gravele probleme economice din UE. Nu în ultimul rând, cu riscul de a genera reacții dure din partea Rusiei.

Săptămâna aceasta, Macron și Starmer au avut discuții cu Trump la Casa Albă (Scholz lipsește motivat). Din nefericire pentru liderii europeni, la negocierile cu Trump au mers cu mâna goală. Principalele atuuri și pârghii de coerciție se află pe biroul noului președinte al SUA: 1) Europa depinde momentan de gazele naturale livrate de Trump; 2) Industria europeană de apărare produce doar 30% din capacitatea SUA în domenii critice (artilerie, muniții). Majorarea producției ar necesita investiții masive și timp; 3) Statele Unite au capacitatea de a decupla Ucraina de la rețeaua de internet Starlink; 4) Statele UE sunt foarte divizate cu privire la sporirea ajutorului pentru Ucraina.

Revista Politico anunță că Europa pregătește un mega-pachet de ajutor militar și financiar, estimat la 20 de miliarde de euro ‒ în plus față de banii livrați lună de lună, prin acorduri deja parafate. Și fără a lua în calcul opoziția unor țări ca Ungaria și Slovacia. Vor fi contribuții distincte ale statelor membre, după cum a dat asigurări șefa diplomației europene, războinica rusofobă Kaja Kallas. Cu un astfel de „pachet” substanțial și cu promisiunea unui sprijin continuu, de lungă durată, independent de poziția Casei Albe, liderii europeni s-au prezentat la Kiev, înainte de întâlnirea dintre Trump, Macron și Starmer.

Deloc întâmplător, mass-media globalistă a lansat în spațiul public rezultatele unui sondaj de opinie, potrivit căruia Zelenski s-ar menține la incredibila cotă de popularitate de 63 la sută (și nu 4 la sută, cum a pretins Trump).

Așadar, Zelenski ar fi susținut de popor să continue lupta, în ciuda opoziției ruso-americane. Și cu sprijinul masiv, înzecit, al globaliștilor din Europa. Acesta este mesajul cu care Macron și Starmer au mers la Casa Albă, în speranța că Trump va schimba foaia în raport cu Putin.

Germania, Marea Britanie și Franța au poziții nuanțate față de negocierile lui Trump: toate susțin o pace care să respecte suveranitatea Ucrainei, dar diferă în ce privește gradul de risc pe care sunt dispuse să și-l asume. Majorarea substanțială a ajutorului militar și financiar ar oferi Europei o oportunitate de a-și afirma influența și de a proteja interesele globaliștilor, dar la costul unor tensiuni majore cu SUA, al unei recesiuni economice profunde și al unei expuneri extrem de periculoase față de Rusia.

Confruntare Trump-Zelenski în Biroul Oval. „Faceți o înțelegere sau vă lăsăm”

Într-o scenă pe cât de rară, pe atât de spectaculoasă, președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au avut vineri un schimb de replici extrem de tensionat, primul cerându-i celui din urmă să ajungă la o înțelegere „sau vă vom abandona”.

„Vă jucați cu viețile a milioane de oameni. Te joci cu al Treilea Război Mondial (…) și ceea ce faci este foarte lipsit de respect față de țară, această țară”, a spus Donald Trump foarte supărat, adăugând că ar fi „foarte greu” să negocieze cu omologul său ucrainean, și îndemnându-l să fie „recunoscător” Statelor Unite.

Acordul privind mineralele din Ucraina a rămas nesoluționat. La final, Zelenski a părăsit Biroul Oval fără a fi însoțit de oficialii americani, iar conferința de presă a fost anulată.

Donald Trump a dat un comunicat în care afirmă că a înțeles că „Zelenski nu este pregătit de pace, dacă America este implicată” și a adăugat:

„El nu a arătat respect față de Statele Unite în prețiosul Birou Oval. Să se întoarcă atunci când e pregătit pentru pace.”

După episodul dur de la Casa Albă, Macron l-a sunat pe Zelenski, Keir Starmer pe Trump şi pe Erdogan. Meloni propune un summit între SUA, Europa şi aliaţii lor

Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, considerată o apropiată a lui Donald Trump şi în care mulţi văd veriga ce ar putea asigura o comunicare a Europei cu Washingtonul, a cerut vineri seara convocarea „fără întârziere” a unui „summit” între Statele Unite, Europa şi aliaţii lor pe tema Ucrainei, la scurt timp după confruntarea aprinsă dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski la Casa Albă.

„Este nevoie de un summit fără întârziere între Statele Unite, statele europene şi aliaţii lor pentru a discuta deschis despre cum intenţionăm să abordăm provocările majore de astăzi, începând cu Ucraina, pe care am apărat-o împreună în ultimii ani”, a declarat Giorgia Meloni într-un comunicat, conform News.ro.

Premierul britanic, discuții cu Trump și cu Erdogan

De asemenea, după ce Volodimir Zelenski s-a certat cu Donald Trump în Biroul Oval, premierul britanic Keir Starmer, care joi a fost primit la Casa Albă, a vorbit la telefon cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan.

Într-o postare pe rețelele de comunicare virtuală, preşedinţia turcă a transmis că cei doi lideri au discutat „chestiuni regionale şi globale”, adăugând că Turcia doreşte o „pace justă şi durabilă cât mai curând posibil” în războiul din Ucraina, o formulare folosită şi de preşedintele ucrainean. Marea Britanie şi Turcia nu fac parte din Uniunea Europeană, în schimb fac parte din NATO. Londra a sprijinit ferm Ucraina în acest război, în timp ce Turcia a încercat să fie un mediator şi a susţinut integritatea şi suveranitatea Ucrainei, dar nu şi sancţiunile impuse Rusiei după intervenția militară în Ucraina.

La începutul acestei săptămâni, Bloomberg a relatat că Ankara este dispusă să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina pentru a ajuta la monitorizarea unei încetări a focului, în cazul în care se ajunge la un acord. Cu toate acestea, o sursă a declarat agenţiei că Turcia va participa la o eventuală misiune „doar dacă este implicată în toate consultările şi pregătirile privind formarea acesteia”.

Downing Street a anunţat însă vineri seara că premierul Starmer a vorbit, de asemenea, cu Donald Trump şi cu Volodimir Zelenski.

Starmer „îşi menţine sprijinul neclintit pentru Ucraina şi face tot posibilul pentru a găsi o cale spre o pace durabilă bazată pe suveranitate şi securitate pentru Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului, adăugând: „Prim-ministrul aşteaptă cu nerăbdare să îi găzduiască duminică pe liderii internaţionali, inclusiv pe preşedintele Zelenski”.

La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron, care şi el a fost la Casa Albă la începutul acestei săptămâni şi care, potrivit presei, ar fi insistat pentru ca Zelenski să fie primit vineri de Donald Trump, a vorbit la telefon cu omologul ucrainean, vineri, după confruntarea aprinsă a acestuia din urmă cu şeful Casei Albe, a anunţat Palatul Elysée. „Da, au vorbit”, a declarat un consilier al preşedintelui francez după confruntarea verbală fără precedent a lui Donald Trump cu Volodimir Zelenski când preşedintele american l-a acuzat pe liderul de la Kiev de „lipsă de respect” şi i-a reproşat că nu este „recunoscător” Statelor Unite.

După o avalanşă de reacţii de solidaritate din partea liderilor europeni, Zelenski le-a mulţumit pentru sprijinul acordat după întâlnirea sa cu Donald Trump, care a degenerat într-un schimb de replici şi în final a dus la anularea semnării acordului pentru care venise la Casa Albă. Pentru aceasta, Zelenski a apelat la reţeaua X, răspunzând pe rând fiecărui lider care a postat reacţii.

Printre aceştia se numără liderii din Germania, Spania, Franţa, Polonia, Suedia, Norvegia, Moldova, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos, Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Portugalia, Croaţia, Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European. „Mulţumesc pentru sprijinul dumneavoastră”, le-a scris Zelenski.

Citiți și:
Negustoria lui Trump dă peste cap Războiul din Ucraina
Ion Cristoiu: Războiul din Ucraina – cea mai mare afacere de corupție din istoria postbelică!

 

yogaesoteric
1 martie 2025