Când iubeşti pe cineva îl inspiri, activezi în el puteri pe care habar nu avea că le are

Putem oare depăşi suferinţele sufleteşti printr-o reţetă? Psihologii dau chiar metode ce presupun anumiți pași pentru a ieși din tristeți profunde, depresie sau alte tulburări de ordin interior.

Și totuși, nu ai cum să ajungi la starea de bine fără a face demersuri spirituale. Bucuria nu vine decât de la izvorul bucuriei, care este Dumnezeu, nu vine decât din trăirea iubirii. Dar pentru aceasta, este necesar să ne curăţăm ochii şi să vedem în celălalt chipul lui Dumnezeu. Să trecem de defectele lui (căci acestea nu ţin de profunzimea fiinţei sale) şi să privim mai adânc.

Când iubeşti pe cineva, eşti ca un scafandru care pătrunde în adâncul oceanelor şi scoate la suprafaţă comorile. Când iubeşti pe cineva îl inspiri, activezi în el puteri pe care habar nu avea că le are. Forţe care zac latent în adâncul oceanului. Devenirea noastră ca fiinţe umane este imposibilă fără dragostea celorlalţi. Fiecare om revelează în noi un alt mod al nostru de a fi în lume. Putem fi în foarte multe feluri, în funcţie de câte relaţii profunde activăm în noi. Abia prin trăirea relaţiilor ne revelăm pe noi înşine şi înaintăm spre chipul nostru adevărat, care este inepuizabil, fiind scânteia din Dumnezeu ce se află în noi.

Dar din păcate, activăm unul în celălalt doar 1 % din cât am putea. Trăim o formă foarte diminuată a noastră. Suntem foarte zgârciţi cu noi, nu ne dăm dreptul la viaţă, la devenire. Nu ne iubim îndeajuns.

Înțelegând acestea, spusele lui Iisus „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”, capătă noi valențe și o nouă profunzime.

Citiți și:

Despre iubire…  
«Oamenii nu recunosc minunea pe care o constituie viața însăși» 

yogaesoteric
11 septembrie 2019