Câteva informații utile despre procesul de oxidare în alimentație (II)

 

Citiţi prima parte a articolului 


Laptele vândut în magazin este grăsime oxidată

Pe lângă ulei, tipul de aliment care oxidează cel mai ușor este laptele vândut la magazin. Înainte de a fi prelucrat, laptele conține multe elemente sănătoase. De exemplu, conține multe tipuri de enzime, cum ar fi acelea care descompun lactoza. Sau lipaza, care descompune grăsimile. Sau proteaza, o enzimă care descompune proteinele. În starea lui naturală, laptele conține și lactoferină, cunoscută pentru efectele ei antioxidante, anti-inflamatorii, antivirale și regulatoare ale sistemului imunitar.

Dar laptele vândut la magazin pierde toate aceste calități prin procesul de prelucrare. Procesul prin care se prelucrează laptele presupune mai multe etape. Mai întâi, la ugerul vacii se atașează o mașină de sucțiune, care va mulge laptele; laptele este păstrat temporar într-un vas. Laptele brut este colectat de la fiecare fermă și transferat într-o cisternă mai mare, unde este agitat și omogenizat. Ceea ce se omogenizează de fapt sunt picăturile de grăsime din laptele brut.

Laptele brut conține cam 4% grăsime, dar cea mai mare parte din această grăsime constă din particule grase sub formă de picături mititele. Aceste picături plutesc cu atât mai bine cu cât sunt mai mari. Dacă laptele este lăsat în pace, grăsimea devine un strat de smântână, care plutește deasupra. Am băut o dată sau de două ori lapte în copilărie și îmi amintesc de stratul de grăsime de sub capacul sticlei. Laptele nu era omogenizat și particulele de grăsime se ridicaseră la suprafață în timpul transportului.

Astăzi este folosită o mașină numită omogenizator, care rupe mecanic particulele de grăsime în particule și mai mici. Produsul final este laptele omogenizat. Dar, în procesul de omogenizare, grăsimea din laptele primar intră în contact cu oxigenul din aer, devenind grăsime hidrogenată (oxidată). Grăsimea hidrogenată înseamnă grăsime care s-a oxidat prea mult; a „ruginit”, dacă doriți. Ca orice grăsime hidrogenată, grăsimea din laptele omogenizat este nocivă pentru organism.

Dar prelucrarea laptelui nu se oprește aici. Înainte de a ajunge pe piață, laptele omogenizat va fi pasteurizat prin încălzire, pentru a distruge diverșii germeni și bacterii prezenţi în mod obişnuit în el. Există patru metode principale pentru pasteurizarea laptelui:

1. Pasteurizarea prin temperatură joasă menținută mult timp (LTLT – temperatură joasă, timp lung) – pasteurizare prin încălzire la 62-65 de grade Celsius, timp de 30 de minute. Metoda se numește pasteurizare la temperaturi mici.

2. Pasteurizarea prin temperatură înaltă susținută (HTLT – temperatură înaltă, timp lung) – pasteurizare la peste 75 de grade Celsius, timp de peste 15 minute.

3. Pasteurizarea prin temperatură înaltă, pe timp scurt (HTST – temperatură înaltă, timp scurt) – pasteurizare prin încălzire la peste 72 de grade Celsius, peste 15 secunde. Este metoda de pasteurizare cea mai folosită la nivel mondial.

4. Pasteurizare la temperatură ultra înaltă, pe timp scurt (UHT – temperatură ultraînaltă, timp scurt). Pasteurizare prin încălzire la 120-130 grade Celsius, timp de 2 secunde, sau la 150 de grade, timp de o secundă.

Metodele cele mai larg folosite în lume sunt cele la înaltă temperatură, pe un timp scurt și la temperatură ultraînaltă pe timp scurt. Dar enzimele sunt sensibile la căldură. Ele încep să se descompună la 45 de grade și sunt complet distruse la 115 grade Celsius. Deci, indiferent de timpul cât durează procesul de pasteurizare, atunci când temperatura atinge 130 de grade Celsius, enzimele sunt aproape complet distruse.

Mai mult, cantitatea de grăsime oxidată crește și mai mult la temperaturile ultraînalte, iar grăsimea alterează calitatea proteinelor din lapte. Așa cum gălbenușul unui ou fiert mult timp se va dezagrega cu ușurință, schimbări similare au loc și în proteinele din lapte. Lactoferina, care este și ea sensibilă la căldură, se pierde de asemenea.

Dat fiind că este omogenizat și pasteurizat, laptele vândut în magazinele din lumea întreagă în realitate nu este bun pentru noi.

Laptele de vacă este, în principal, destinat vițeilor

Nutrienții din laptele de vacă sunt adecvați pentru vițeii în creștere. Dar ceea ce este necesar pentru creșterea unui vițel nu este neapărat necesar pentru oameni. Mai mult, în lumea naturală, singurele animale care beau lapte sunt nou-născuții. Niciun animal nu bea lapte odată devenit adult (cu excepția lui Homo sapiens). Așa funcționează natura. Numai oamenii iau în mod deliberat laptele altei specii, îl oxidează și apoi îl beau. Este un obicei împotriva mersului naturii. În Japonia și în Statele Unite, copiii sunt încurajați să bea lapte la masa de prânz de la școală, pentru că laptele, bogat în nutrienți, este considerat bun pentru un copil în creștere. Totuși, oricine crede că laptele de vacă și laptele de mamă sunt asemănătoare, se înșală amarnic.

Dacă pui în paralel nutrienții din laptele de vacă și din cel uman, ei par să fie foarte asemănători. Nutrienți cum ar fi proteinele, grăsimea, lactoza, fierul, calciul, fosforul, sodiul, potasiul și vitaminele se găsesc în ambele tipuri de lapte. Dar acești nutrienți sunt de calități cu totul diferite.

Principala componentă proteică din laptele de vacă este caseina. Am atins deja problema: această proteină este foarte greu de digerat de către sistemul gastrointestinal uman. Pe lângă aceasta, laptele de vacă are în componență și substanța antioxidantă numită lactoferină, care îmbunătățește sistemul imunitar. Dar laptele uman conține lactoferină în proporție de 0,15%, în vreme ce laptele de vacă are doar 0,01%.
Se pare că nou-născuții din diferite specii au nevoie de diverse cantități și concentrații ale nutrienților.

Dar adulții?
Iată, de exemplu, ce se petrece cu lactoferina. Lactoferina din laptele de vacă se disociază în mediul acid din stomac. Astfel, chiar dacă bei lapte neprelucrat, care nu a fost încălzit, lactoferina va fi disociată în stomac.
Lactoferina din laptele uman este exact aceeași substanță. Un prunc nou-născut poate absorbi fără probleme lactoferina din laptele uman, pentru că stomacul lui este nedezvoltat și pentru că secrețiile acide sunt în cantitate mică, deci moleculele de lactoferină nu sunt rupte. Cu alte cuvinte, laptele uman nu este menit să fie consumat de oamenii adulți.

Laptele de vacă, chiar dacă este proaspăt și neprelucrat, nu este un aliment potrivit pentru oameni. Oricum, din capul locului, luăm laptele brut și îl transformăm într-un aliment nociv, prin omogenizare și pasteurizare la temperaturi înalte. Apoi ne obligăm copiii să-l bea.

Altă problemă este că oamenii din cele mai multe grupuri etnice nu posedă suficiente cantități din enzima lactază pentru a disocia lactoza. Cei mai mulți oameni au suficientă lactază atunci când sunt copii, dar cantitatea descrește cu vârsta. Când beau lapte, acești oameni prezintă simptome cum ar fi ghiorăitul stomacului sau diareea, rezultat al incapacității organismului lor de a digera lactoza. Persoanele care posedă cantități foarte reduse de lactază sau chiar deloc, se numesc intoleranți la lactoză. Puțini oameni sunt absolut total intoleranți la lactoză, dar cam 90% dintre asiatici, 74% dintre hispanici, amerindieni și africani-americani, ca și 60% dintre locuitorii țărilor mediteraneene și 15% dintre locuitorii Europei de Nord au o cantitate insuficientă din această enzimă.

Lactoza este un zahar care există numai în laptele mamiferelor. Laptele este destinat numai nou-născuților. Chiar dacă mulți oameni sunt lipsiți de lactază, atunci când se nasc, toți copiii sănătoși au suficientă lactază pentru necesitățile lor. Mai mult, proporția de lactoză din laptele uman este de aproximativ 7%, spre deosebire de 4,5% în laptele de vacă. Deci oamenii, atunci când sunt bebeluși, sunt în măsură să bea lapte uman bogat în lactoză, dar când cresc pierd enzima care le permite să îl digere. Acesta este, zic eu, modul prin care natura ne spune că laptele nu ar fi indicat să fie consumat de adulți.

Dacă, pur și simplu, vă place gustul laptelui, vă sugerez să limitați frecvența cu care îl consumaţi și să beți lapte care nu a fost omogenizat și care a fost pasteurizat la temperatură joasă. Copiii și adulții cărora nu le place laptele, nu este cazul să fie vreodată obligați să îl bea.

Consumul de lapte, pur și simplu, nu este bun pentru organism.

De ce prea multe proteine de origine animală sunt toxice

În cadrul Programului de alimentație și stilului de viață bazate pe factorul enzimatic, îmi sfătuiesc pacienții să consume, în principal, cereale și legume și să reducă produsele animale, menținând aportul lor la mai puțin de 15% din caloriile consumate în fiecare zi.

La ora actuală, mulți nutriționiști consideră că proteinele de origine animală conțin multe elemente ideale, care sunt disociate și apoi absorbite ca aminoacizi în intestin și, în cele din urmă, se regăsesc în mușchi și în sânge. Totuși, indiferent cât de bună este hrana, dacă vei consuma mai mult decât ai nevoie, ea va deveni otravă pentru organism. Ceea ce este valabil în special dacă vei consuma cantități mari de proteine animale, pentru că ele nu vor fi complet disociate și absorbite de către sistemul gastrointestinal. De fapt, ele se vor descompune în intestin, producând cantități mari de toxine, cum ar fi hidrogenul sulfurat, metanul, histaminele și nitro-histaminele. Pe lângă acestea, se produc cantități mari de radicali liberi. Iar pentru a detoxifica aceste toxine în ficat și în intestin se consumă cantități mari de enzime.

Necesarul de proteine al unei persoane este de aproximativ un gram per kilogram de greutate corporală. Cu alte cuvinte, dacă un om cântărește 60 de kilograme, îi sunt suficiente 60 de grame de proteine. Dar în realitate datele privind consumul real de proteine din Statele Unite se situează undeva între 88 și 92 de grame pentru bărbați și între 63 și 66 de grame pentru femei. Este evident prea mult. Este drept că proteinele consumate în exces vor fi excretate prin urină, în ultimă instanță, dar, între timp, ele produc pagube serioase în organism.

În primul rând, proteinele în exces sunt convertite în aminoacizi de către enzimele digestive, iar acești aminoacizi sunt descompuși mai departe în ficat, după care vor circula liberi prin fluxul sanguin. Deci sângele devine mai acid și cantități mari de calciu sunt retrase din oase și dinți, pentru a neutraliza acizii. Calciul și sângele oxidat sunt apoi filtrate prin rinichi, iar proteinele în exces vor fi expulzate, alături de o mare cantitate de calciu și de apă. Cred că ați înțeles deja: ca un corolar, cantități mari de enzime sunt consumate în cadrul acestui proces. Dacă vei introduce în organism cantități excesive de proteine prin consumul de carne (inclusiv alimente prelucrate care conțin carne) și lapte (inclusiv toate produsele lactate), sănătatea ta poate fi afectată foarte grav.

De ce? Pentru că aceste alimente de origine animală nu conțin fibre alimentare și, astfel, accelerează deteriorarea sănătății intestinului tău.
Fibrele alimentare nu pot fi descompuse chimic de enzimele digestive umane. Exemplele tipice de asemenea substanțe sunt celuloza și pectina, care se găsesc în plante.

Dacă vei consuma carne, care nu conține fibre alimentare, scaunele vor fi mai puțin abundente; vei suferi de constipație și în intestinul gros vor fi materii fecale stagnante. Mai mult, dacă această stare este lăsată să evolueze de la sine, în pereții intestinali se vor crea diverticuli (cavități ca niște buzunare), în care toxinele și materiile stagnante se vor acumula, ducând la polipi și cancer.


Fragment din cartea Enzima miracol – Cum să ajungi sănătos la 100 de ani, de Hiromi Shinya


Citiţi şi:

Cercetătorii americani trag un semnal de alarmă: «Laptele pasteurizat, produs în fabricile de procesare a laptelui, poate cauza cancer» 
Alimentația greșită – cauza numărul unu a bolilor ce apar 

 

yogaesoteric
17 noiembrie 2019


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More