Ce au de ascuns procurorii care au instrumentat dosarele MISA (4)

Procurorii cei hoţi care s-au pretat la o serie de abuzuri flagrante, săvârşind ilegalităţi, furturi şi îndrăznind să încalce multe dintre legile penale în vigoare strigă acum: SĂRIŢI, HOŢII! (partea a patra)

 

În partea a treia din seria de articole prin care urmărim să vă aducem în atenţie şi să clarificăm desfăşurarea evenimentelor care au început în martie 2004, vă prezentăm modul în care procurorul general Geoarge Bălan, după ce a obţinut mandatele de percheziţie pentru cele 16 imobile de la judecătoarea Lia Savonea pe considerentul că în casele locuite de yoghini se folosea internetul, a coordonat descinderile brutale în toate acele imobile. Pentru aceasta, procurorul Bălan a apelat la efectivele Jandarmeriei române şi, însoţit de alţi câţiva procurori, a intrat în casele respective spărgând uşi şi geamuri şi distrugând fără milă bunurile locatarilor.

Ilegalităţile pe care procurorul George Bălan laolaltă cu ceilalţi procurori care au participat la faimoasele asalturi domiciliare de tip securist, ce au fost ordonate din umbră în cel mai brutal stil francmasonic, sunt nu doar numeroase, dar ele sfidează justiţia română într-un mod grosolan. Aşa cum vă arătam în articolul precedent, 18 martie 2004 a reprezentat începutul unui război personal împotriva mentorului spiritual al MISA, Gregorian Bivolaru şi a şcolii de yoga.

Urmărind firul întregii poveşti brutale a „operaţiunii Christ”, aşa cum s-a desfăşurat ea cronologic, veţi putea constata cu uşurinţă şi claritate modul în care a fost pusă la cale, cu multă migală şi orchestrată din umbră, la comandă politică, cea mai mare operaţiune a poliţiei şi jandarmeriei române. Veţi vedea cum, din lipsă de probe, procurorii au recurs, cu mari eforturi, la diverse modalităţi condamnabile pentru a găsi ceva cu care să poată incrimina MISA şi pe Gregorian Bivolaru.

Kalashnikov pe post de citaţie la parchet

După 10-12 ore de percheziţie, obosiţi, terorizaţi şi nemâncaţi, locatarii imobilelor au fost „invitaţi” cu pistolul la tâmplă la parchet în aceeaşi noapte, cu toate că nu se emisese nicio citaţie pe numele lor, aşa cum prevede Codul de procedură penală. Audierile de la parchet s-au desfăşurat în aceeaşi atmosferă extenuantă şi ameninţătoare pentru cei interogaţi. De la şantaj, la ameninţări şi tentative de a-i păcăli şi a-i ademeni cu tot felul de promisiuni pe yoghini să dea declaraţii false care să justifice acţiunile lor ilegale, procurorii imorali au recurs la toate tertipurile pe care le cunoşteau, călcând în picioare drepturile omului, fără să mai vorbim de elementara prezumţie de nevinovăţie, care nici nu a fost luată în calcul.

Declaraţiile despre audierile de la parchet, ale victimelor vorbesc de la sine:

A.M.: „Procurorul urmărea tot timpul să îmi dicteze lucruri care nu erau în conformitate cu realitatea. […]procurorul mi-a mai cerut sǎ declar cǎ oamenii sunt ameninţaţi cu pedepse dacǎ nu fac ce zice domnul Bivolaru. Nefiind nimic adevărat, am refuzat sǎ declar aceste aspecte mincinoase. În tot acest timp am solicitat de mai multe ori procurorului anchetator sǎ îmi permitǎ sǎ plec, iar el îmi spunea cǎ sunt obligatǎ sǎ dau declaraţiile cerute şi cǎ nu plec pânǎ când va considera dumnealui cǎ este suficient.”

L.M.:„De la mai mulţi prieteni am mai aflat cǎ alţi yoghini audiaţi ca şi Subsemnata au fost ameninţaţi şi şantajaţi cǎ vor fi arestaţi şi vor face mulţi ani de închisoare dacǎ vor continua sǎ se asocieze cu domnul Bivolaru pentru cǎ acesta este un infractor periculos şi cǎ cei din conducerea M.I.S.A. vor fi trimişi la închisoare împreunǎ cu el. Am mai aflat cǎ au fost câţiva dintre yoghini care au cedat presiunilor şi promisiunilor mincinoase ale procurorilor anchetatori din noaptea zilei de 18.03.2004 şi au dat declaraţii contra voinţei lor.”

C.O.: „Au refuzat, ameninţându-mǎ cǎ nu voi pleca de acolo pânǎ nu dau o declaraţie. Mi s-a mai spus cǎ sunt obligatǎ sǎ fac acest lucru, indiferent de ceea ce doresc eu şi de starea mea de sǎnǎtate, şi cǎ ei mǎ pot reţine cât vor ei, ba chiar mǎ pot aresta, dacǎ refuz sǎ dau declaraţie.”

B.T. „La un moment dat unul dintre anchetatori a început sǎ îmi dicteze ceva ce nu concorda cu realitatea. Am refuzat pur si simplu sǎ scriu acele minciuni, Subsemnata comunicându-le cǎ nu mai accept să scriu şi să semnez acea declaraţie, ocazie cu care anchetatorul m-a ameninţat din nou că nu voi pleca de acolo până nu voi semna.
Faptele neadevărate care mi se impuneau de cǎtre procurorul anchetator sǎ le scriu în declaraţie erau: cǎ Gregorian Bivolaru ne obliga sǎ facem acţiuni care contravin legii, cǎ ne manipuleazǎ şi „ne bagǎ prostii în cap”, cǎ am cunoştinţă despre fapte grave, ilegale sau imorale pe care acesta le face şi că, totodată, Gregorian Bivolaru mǎ ameninţa cǎ voi avea de suferit dacǎ le spun. În acest sens  ei vroiau să afirm că Gregorian Bivolaru mă constrânge şi mǎ sperie cu diverse ritualuri şi vrǎji în legătură cu care eu nu mǎ pot apǎra întrucât sunt femeie şi nu am forţa necesară. Cǎ Subsemnata am fǎcut dragoste, ca şi toate celelalte femei din cadrul Şcolii de Yoga M.I.S.A., cu Gregorian Bivolaru, care m-a îndemnat totodatǎ să fac dragoste cu mai mulţi bǎrbaţi.”

L.T. „Am aflat ulterior cǎ au fost unele persoane care au acceptat sǎ facǎ declaraţii mincinoase contra unor promisiuni în bani sau cǎ vor fi ajutaţi financiar în diferite forme. Am mai aflat că şi alţii au fost ameninţaţi şi şantajaţi cǎ vor fi arestaţi şi cǎ vor face mulţi ani de închisoare dacă vor refuza în continuare sǎ nu dea declaraţii împotriva domnului Bivolaru şi a celor din conducerea M.I.S.A., care vor face mulţi ani de închisoare alături de el.”

D.M. :„procurorul DELCEA MARIAN a întrebuinţat promisiuni şi ameninţǎri împotriva mea, încercând sǎ mǎ determine prin constrângere şi corupere sǎ fac declaraţii în dosar şi totodată m-a instigat să dau declaraţii mincinoase şi incriminatoare la adresa altor persoane în Dosarul penal nr.6D/P/2004.
Sub aspectul laturii materiale a infracţiunii de cercetare abuzivă, arăt că procurorul DELCEA MARIAN, când i-am adus la cunoştinţǎ cǎ îmi rezerv dreptul de a nu face declaraţii în dosar, mi-a făcut promisiuni oneroase în sensul că mi-a spus nu numai că «mă va scoate din dosar», dar mi-a sugerat totodatǎ cǎ aş putea beneficia de aceleaşi avantaje materiale de care au beneficiat şi aşa zisele părţi-civile sau martori cu identitate atribuitǎ din Dosarul penal 6D/P/2004 DACA MĂ RĂZGÂNDESC ŞI SUNT DE ACORD SĂ FAC DECLARAŢII ÎN DOSAR. Acesta mi-a spus că «este păcat să stau după gratii nevinovată» şi mai bine să fiu deşteaptă şi să accept «ofertele» dumnealui aşa cum au acceptat «ofertele (noastre) şi acum sunt liniştiţi şi îşi aşteaptǎ despǎgubirile» Mureşan Agness Arabella şi Lupescu Simion. Mi-a mai sugerat că aceste despăgubiri sunt deja «sigure» şi voi avea de unde să-mi iau banii pentru cǎ Parchetul a «sechestrat proprietǎţile capilor»”. 
 

D.D.:  „La un moment dat, pe la ora 18.00, după patru ore de stat în picioare, aproape nemişcat, a venit un bărbat care a întrebat: «Cine-i D.?» Am răspuns că eu sunt şi mi-a cerut să îl urmez. Mi-a precizat de pe hol, pe un ton ameninţǎtor, că este spre binele meu să colaborez şi dacă vreau să mai ajung acasǎ, ar fi bine să dau declaraţie. M-a dus într-un birou unde erau încă trei persoane, doi bărbaţi şi o femeie. Unul dintre ei mi-a explicat că am şansa să fiu printre puţinii care scapă de acolo nearestaţi dacă dau o declaraţie amănunţită din care să reiasă că am fost martor măcar la o şedinţă de sex în grup la yoga.
Femeia care mǎ ancheta era blondă, purta ochelari şi era de statură medie. Ea mi-a spus pe un ton peiorativ că ea mă înţelege, că îşi dă seama prin ce trec, că ştie cǎ tot ceea se petrece nu este din vina mea, ci din a lui Gregorian Bivolaru, cǎ ei pe «el îl vor» şi că este suficient să dau câteva nume şi să spun că am fost silit să particip la orgii sexuale şi mi-a promis că mă va scăpa de puşcărie. Afirmaţiile şi tonul ei m-au fǎcut sǎ îmi dau seama cǎ mǎ ameninţǎ şi mǎ şantajeazǎ ca sǎ dau declaraţii mincinoase împotriva lui Gregorian Bivolaru. Mi-a mai spus că îi pare rău de mine că am ajuns în această situaţie, că par un om de treabă şi dacă dau acea declaraţie se va ocupa personal ca «să am tot ce îmi trebuie după aceea»”.
 
L.N.: „Eu am protestat în continuare. «Scrie şi scapi, nu fi prost, e viaţa ta în joc», îmi spunea şi celălalt bărbat din cameră. Pânǎ la urmǎ am dat o declaraţie în care am scris datele mele personale. Apoi m-au obligat să scriu cine este instructorul meu de la cursul de yoga. M-au ameninţat că dacă nu scriu despre sex în grup cheamă jandarmul şi «că nu mă mai vede nimeni niciodată». Le-am zis din nou cǎ vreau neapǎrat sǎ vinǎ un avocat care sǎ mǎ ajute, pentru cǎ mi se pare cǎ este un vis urât.”

Interogatoriile au continuat pe acelaşi ton

 
La mijlocul lunii aprilie 2004, toate persoanele de sex feminin, minore sau care deveniseră majore de curând, şi care practică yoga la cursurile noastre, au fost  chemate şi interogate de Parchet cu privire la viaţa lor intimă, fiind întrebate dacă au avut relaţii sexuale cu profesorul de yoga Gregorian Bivolaru.
 
Mădălina Dumitru a fost citată în calitate de martor şi a fost forţată de procurori să dea declaraţii acuzatoare la adresa lui Gregorian Bivolaru. Acestea au fost transformate de procurorul George Bălan în plângeri de parte vătămată. Adică, Mădălina Dumitru a fost transformată la voinţa procurorului Bălan şi împotriva voinţei ei, din martor în parte vătămată. A doua zi, după percheziţiile care s-au finalizat cu smulgerea de către procurori a respectivelor declaraţii Mădălinei Dumitru, aceasta s-a dus la Parchet pentru a depune o plângere împotriva procurorilor care au audiat-o în calitate de martor. Însă a fost complet ignorată. La dosar nu este ataşată în original nicio plângere a Mădălinei. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, George Bălan, a respins ca neîntemeiată această plângere şi a stabilit că Mădălina este parte vătămată.
 

Toate aceste abuzuri şi ilegalităţi săvârşite împotriva MISA şi a lui Gregorian Bivolaru au fost denunţate şi relatate in extenso în peste 600 de memorii şi plângeri penale, care au fost depuse la organele competente, împotriva celor care au luat parte la imensa mascaradă orchestrată de francmasoni împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a şcolii de yoga MISA. Aceştia sunt:

1. Savonea Lia, judecător la Tribunalul Bucureşti
2. Bălan George, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
3. Chiriţă Virginia, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
4. Ogarcă Nelu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
5. Bratu Virgil, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
6. Ionescu Alexandru, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
7. Chaborsky Anton Grigore, procuror în cadrul D.I.I.C.O.T.
8. Şerbănoiu Eusebiu,  procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti
9. Delcea Marian, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti
10. Gherman Marian, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti
11. Gavadia Elena, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti
12. Ilieş Dumitru, comisar
13. Vlad Mihai, inspector principal de la Inspectoratul General al Poliţiei Române
14. General Cearapin Tudor
15. General Pahonţu Lucian şi alte cadre militare din cadrul Jandarmeriei Române
16. General S.R.I. Soare Ovidiu şi alte cadre neidentificate ale S.R.I.
 
Pentru a vă face o idee şi mai clară despre modul în care s-a acţionat în cazul MISA şi despre forţele care au fost aruncate în acest joc murdar împotriva MISA, vă prezentăm în continuare şi lista magistraţilor care au decis neînceperea urmăririi penale (NUP) în cazul celor menţionaţi mai sus, acoperindu-şi în felul acesta colegii de breaslă şi scoţându-i basma curată, dând şi mai mult apă la moară ilegalităţilor, corupţiei şi abuzurilor realizate de reprezentanţii justiţiei române.
 
1. Silvestru Boeru, procuror militar, colonel magistrat
2. Ionel Vasilache, procuror-şef delegat al Secţiei Parchetelor Militare, procuror militar şi colonel magistrat
3. Sandu Elena Adriana, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică
4. Gheorghe Drăghici, procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
5. Ion Mariţa, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică
6. Ioana Constantin, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în data de 09.08.2007, în dosarul 500/P/2005
7. Constantin Marcel, procuror
8. Marius Iacob, procuror-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 

Cu toate memoriile şi plângerile pe care l-am depus la Parchet împotriva celor care au realizat imensele abuzuri în cazul MISA, nici măcar una dintre victime nu a fost chemată pentru a depune mărturie, şi niciun torţionar nu a fost audiat.

Identitate protejată contra cost

 
În procesul de la Sibiu, în care este judecat Gregorian Bivolaru, au fost audiate în calitate de martori cu identitate protejată, următoarele persoane, sub numele de:
a) Popescu Aurelia şi Rădulescu Lavinia
b) Marinescu Vasile
c) Popescu Claudia
 
În practica judiciară, martorilor li se atribuie un nume fals în situaţiile în care se doreşte protejarea acestora împotriva ameninţărilor şi stărilor de pericol la care ar putea fi supuşi din partea celor acuzaţi în dosar. Însă, în cadrul procesului lui Gregorian Bivolaru, motivul real pentru care s-a recurs la protejarea celor patru martori nu are legatură cu eventualele ameninţări care ar fi putut apărea din partea celui acuzat, ci cu faptul că procurorii, neavând probe, au recurs la audierea rudelor aşa-ziselor părţi vătămate.
 
Astfel, martorele Dănuţ Doina şi Mureşan Diana Isabela (foste martore cu identitate protejată Rădulescu Claudia şi Popescu Aurelia) sunt mama, respectiv sora părţii vătămate Mureşan Agness Arabella, iar Lupescu Simion, martorul autodeconspirat Marinescu Vasile prin declaraţiile date în data de 10.10.2005 şi 13.10.2005 în faţa notarului Pia Svenningsen din Danemarca şi care au fost depuse la dosarul de instanţă este soţul părţii vătămate Simionescu (Lupescu) Ilinca, după cum atestă certificatul de căsătorie aflat la fila 166-167 din Dosarul nr. 4577/2004 al Tribunalului Bucureşti (înainte de strămutare).
 
Iată un citat din declaraţia acestuia: „Pentru că la data începerii anchetei eu eram căsătorit cu una din părţile vătămate, şi anume cu LUPESCU ILINCA, procurorii mi-au atribuit identitatea de MARINESCU VASILE, pentru a putea da declaraţia în calitate de martor sub acoperire. Ulterior am fost determinat să formulez chiar plângere penală, dar de această dată cu numele meu adevărat. Alături de mine a formulat plângere şi tatăl meu, LUPESCU ION, care nu avea nicio legătură cu situaţiile relatate.”

Copenhaga, 10.10.2005
 

Având în vedere că între aceşti martori şi părţile vătămate din proces există legături de rudenie foarte apropiate, ceea ce face ca declaraţiile lor să nu poată fi apreciate ca fiind obiective, procurorii au recurs la aces tertip şi le-au ascuns identitatea, atribuindu-le un nume fals, deşi nu aveau motive legale să o facă, deoarece martorii nu au fost niciodată ameninţaţi de către Gregorian Bivolaru.

Lipsa ameninţărilor la adresa martorilor este dovedită prin Încheierile de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 16.03.2007, în care Popescu Aurelia şi Rădulescu Lavinia, solicită ridicarea identităţii protejate, deoarece intenţionau să părăsească România: „s-a reţinut faptul că persoanele de legătură şi organul care a propus includerea în program nu au semnalat existenţa unor ameninţări sau a altor stări de pericol cu privire la martoră (Popescu Aurelia). […] martora a declarat în scris, că doreşte să iasă de bună voie din program, întrucât intenţionează să părăsească România pentru perioade nedeterminate de timp.”

„În cuprinsul referatului se reţine că pe parcursul împlementării programului, nu au fost sesizate aspecte ori situaţii care să pună în pericol programul sau să determine încetarea acestuia, iar până în prezent, viaţa, integritatea corporală sau libertatea martorei (Rădulescu Laviania) nu au fost ameninţate.”

Aşadar, motivul real pentru care acestor martori li s-au atribuit nume false nu are legătură cu îndeplinirea prevederilor legale, deoarece viaţa lor nu a fost pusă niciodată în pericol de către Gregorian Bivolaru, ci are legatură cu faptul că procurorii, din lipsă de probe, au recurs la audierea rudelor părţilor vătămate din dosar, ale căror declaraţii sunt subiective şi părtinitoare şi prin urmare lipsite de valoare juridică.

Pentru completarea colecţiei de „victime” Parchetul a instigat comunitatea evreiască să facă plângere împotriva yoghinilor

Declaraţiile mincinoase obţinute de către procurori de la aşa-zisele victime ale MISA fiind subţiri şi insuficiente pentru a susţine acuzaţiile care s-au adus, parchetul a mai găsit o supapă de acuzare care ar fi putut, sperau ei, să bage MISA la apă. Este vorba despre acuzaţia de antisemitism care a fost adusă şcolii de yoga MISA, pe baza unor texte interpretabile din conţinutul a patru broşuri ce au fost publicate în urmă cu 10 ani la editura şcolii. 

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a primit de la Parchet un pachet cu cele patru cărţi şi li s-a solicitat opinia referitoare la unele pasaje subliniate din aceste broşuri. Procurorii care au dus aceste cărţi la Federaţia Comunităţilor Evreieşti au insinuat că sunt materiale de curs MISA şi că sunt în circulaţie. Respectivele broşuri au fost însă publicate cu mult înainte ca Ordonanţa 31 să intre în vigoare şi au fost epuizate sau retrase de pe piaţă înainte de 2002, nefiind niciodată folosite ca materiale de curs.

În data de 23 ianuarie 2006, Preşedintele comunităţii evreieşti din România a declarat într-o emisiune a postului Naţional TV, moderată de Mădălin Ionescu, că a fost solicitat să facă plângere penală pentru săvârşirea faptei de antisemitism. Iată transcriptul emisiunii:

Aurel Weiner (preşedintele comunităţii evreieşti din România): am venit în contact cu MISA  după ce ni s-au adus în faţă cele patru broşuri…

Mădălin Ionescu: Materialele v-au fost aduse dinspre procuratură…

Aurel Weiner: Da.

Mădălin Ionescu: Urmând ca dumneavoastra să…?

Aurel Weiner: Da. Exact. Da.

Mădălin Ionescu: Recunoaşteţi că procuratura este cea care v-a sesizat despre existenţa acestor broşuri?

Aurel Weiner: Da. Da. Exact.

Mădălin Ionescu: Dar, nu credeţi că, totuşi, cei din procuratură au încercat să vă implice într-un joc?

Aurel Weiner: Nu ştim.

Mădălin Ionescu: Pe care l-aţi ignorat până atunci ?

Aurel Weiner: Eu nu aaa…. efectiv nu am avut cunostinţă de… noi nu am fost în contact cu MISA.

Acuzaţia de antisemitism a fost lansată, deoarece antisemitismul ar fi putut sensibiliza autorităţile Occidentale care au fost sesizate de abuzurile împotriva MISA. Această nouă acuzaţie, la care Occidentul are o mare sensibilitate, a apărut tocmai atunci când abuzurile realizate de autorităţi împotriva MISA în România au început să fie cunoscute peste hotare.
 

Toate aceste acuzaţii care mai de care mai aberante aduse şcolii de yoga MISA şi lui Gregorian Bivolaru, cusute în mod evident – pentru oricine se uită cu atenţie – cu aţă albă, vorbesc clar şi răspicat de la sine despre reaua intenţie care există în spatele circului ce a fost realizat pe spinarea MISA şi a mentorului ei spiritual şi scot la iveală într-un mod magistral, pentru cei care privesc cu bun-simţ şi luciditate, plăgile sângerânde ale abuzurilor, ilegalităţii şi corupţiei justiţiei din România.
 

Citiţi şi:

Aspecte inedite şi revelatoare despre Operaţiunea Christ (partea I)

Antisemitismul: o acuzaţie sensibilă, un dosar fabricat

Cursanţii israelieni de la MISA: A acuza această şcoală de yoga de antisemitism e ca şi cum ai spune că evreii sunt antisemiţi

yogaesoteric
15 februarie 2011