CEDO: practicile de supraveghere ale agenţiilor de securitate britanică şi americană încalcă drepturile omului

 

În luna septembrie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că agenţia de spionaj a Marii Britanii (GCHQ) încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin programele sale de supraveghere în masă. Instanţa a decis că aceste activităţi încalcă drepturile la viaţa privată şi de familie ale cetăţenilor britanici şi europeni, şi în final, afirmaţia implică şi respingerea activităţilor Statelor Unite, ţinând cont de faptul că GCHQ a obţinut o mare parte din datele sale de la Agenţia de Securitate Naţională americană (NSA), potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Procesul la CEDO a fost intentat de Amnesty Internaţional, Big Brother Watch, ACLU, Biroul Jurnalismului de Investigaţie (Bureau of Investigative Journalism) şi alte grupuri care promovează şi protejează libertăţile civile. Procesul se referă la clauzele cuprinse în Legea privind reglementarea puterilor de investigare a Marii Britanii din anul 2000 şi, deşi o nouă variantă a legii a fost adoptată în 2016, multe dintre problemele identificate de CEDO rămân cu privire la legea din 2016.

Deşi CEDO nu a precizat că schimbul de informaţii între agenţii precum GHCQ, NSA şi membrii alianţei de spionaj Five Eyes (Cinci Ochi) reprezintă o încălcare a convenţiei pentru drepturile omului, totuşi a afirmat că „utilizarea unui astfel de schimb de informaţii pentru a evita restricţiile aplicate asupra supravegherii propriilor cetăţeni ai unui stat membru [al UE] ar fi o încălcare a cartei”, a rezumat Ars Tehnica.

Într-o decizie luată în 2015, o instanţă din Marea Britanie a decis că acest tip de schimb de informaţii încalcă de fapt legea europeană.

Publicaţia The Guardian a elucidat decizia CEDO, care a descoperit că unele activităţi încalcă Convenţia în timp ce altele nu:
„Cu o majoritate de cinci voturi la două, judecătorii din Strasbourg au concluzionat că regimul de interceptare [a comunicaţiilor] în masă al GCHQ a încălcat articolul 8 al Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, care garantează confidenţialitatea, deoarece s-a afirmat că nu există suficiente măsuri de protecţie şi că regulile care guvernează procesul de selectare a datelor legate de comunicaţii au fost considerate neadecvate. Regimul folosit de guvernul britanic pentru împărtăşirea informaţiilor cu guverne străine nu a încălcat nici articolul 8 şi nici articolul 11, care garantează libertatea de exprimare”.

De asemenea, CEDO nu a decis faptul că agenţiile de spionaj abuzează de puterile lor, precizând că: „Nu există nicio dovadă care să sugereze că serviciile de informaţii abuzează de puterile lor”. Totuşi, instanţa a descoperit că nu există suficiente măsuri de protecţie din partea Tribunalului britanic pentru Puteri de Investigare pentru a se preveni potenţialele abuzuri. Acest Tribunal britanic este echivalent cu sistemul american FISA (Legea privind supravegherea activităţilor străine de spionaj), ale cărui instanţe aprobă aproape toate cererile pentru mandate de monitorizare.

Potrivit Ars Technica:
„Curtea a decis că modul în care guvernul britanic a colectat datele de la furnizorii de servicii de comunicaţii a reprezentat o încălcare a Articolului 8 al CEDO (drepturile la viaţa privată şi de familie). De asemenea, a descoperit că atât metodele de interceptare în masă a comunicaţiilor, cât şi procesul de obţinere a metadatelor privind comunicaţiile de la furnizorii de servicii au încălcat Articolul 10 (libertatea de exprimare) din cauza insuficientelor măsuri de protecţie privind materialele jurnalistice confidenţiale. Şi, curtea a fost în special îngrijorată de lipsa oricărei supravegheri asupra a ceea ce a fost colectat pe traficul de internet sau a tipului de filtre care au fost folosite pentru a se determina ce fel de trafic a fost de interes.”

De precizat că legile britanice luate în vizor cel mai mult de CEDO sunt similare legii americane Patriot Act. „Decizia trimite un mesaj clar că programe de supraveghere similare, precum cele desfăşurate de NSA, sunt de asemenea incompatibile cu drepturile omului”, a afirmat Patrick Toomey, avocat la ACLU.

Deoarece sistemul britanic este atât de similar celui al Statelor Unite – şi pentru că Marea Britanie se bazează mult pe NSA – decizia ar putea avea o reacţie în lanţ asupra legitimităţii percepute a acestor practici.


Citiți și:

Cât valorează cu adevărat libertatea noastră? e-guvernare + e-supraveghere = e balamuc!

Jocuri de cuvinte: Ce înţelege NSA prin supraveghere «vizată» în conformitate cu Articolul 702

Un studiu arată că supravegherea în masă a populației reduce apoi la tăcere opiniile ce sunt diferite de cele unanim acceptate

 

yogaesoteric
7 martie 2019

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More