Certitudini despre un viitor confuz

Cu multiplele crize în cascadă și cu războiul în desfășurare sau chiar escaladare, e greu a desluși încotro ne îndreptăm. Evenimentele sunt într-o continuă dinamică determinând o ajustare a datelor problemei aproape zilnic. Despre război nu aș dori să comentez foarte multe, am o singură certitudine extrasă din reacțiile internaționale recente – el va continua! Cu toții sperăm să nu escaladeze și să se mențină departe de zona armelor nucleare. Politicile internaționale sunt determinate de interes (poveștile despre valori și principii sunt nutreț pentru naivi) și o iarnă nucleară nu este în interesul nimănui.

Cu toate elementele noi care apar zilnic în calcul, există totuși niște certitudini despre care nu ne putem întreba dacă se vor petrece, ci doar când vor avea loc.

  1. „Mama tuturor crizelor economice”

Economistul de talie mondială Nouriel Roubini se referea la criza economică ce se întrevede la orizont ca fiind „mama tuturor crizelor”, de o amploare nemaiîntâlnită până acum. Și are dreptate. Premisele există, sunt numeroase și nu doar de ieri de azi. Inundarea economiei cu dolari printați în cantități industriale în perioada pandemiei este doar una dintre aceste premise, însă una importantă, cea care acum provoacă recorduri de inflație. Petrolul, respectiv petrodolarul, e singurul motiv pentru care dolarul se menține pe linia de plutire și este încă moneda de rezervă.

Nathaniel Rothschild spunea anul trecut că următoarea criză ne va lovi în somn și ne vom trezi săraci, sfătuind lumea să cumpere aur și argint. Și el are dreptate, însă înainte de investiții și economii fiecare ar fi cazul să-și construiască infrastructura necesară pentru a trece cu bine de criză. Nu poți mânca nici aur, nici argint.

Am convingerea fermă că prima și cea mai aspru lovită va fi Europa. Asta deoarece și-a înfipt 2 cuie majore în talpă – (I) Green Deal-ul care a fost un veritabil tanto (pumnalul folosit la ritualul japonez Seppuku) și (II) sancțiunile contra Rusiei care handicapează decisiv industria europeană. Poveștile pe care le auziți cu neacceptarea europenilor de a mai finanța mașina de război rusească, folosirea energiei ca armă etc., sunt din categoria poveștilor nemuritoare, sau mai bine zis, furaj pentru tonți.

Bunăstarea Europei și nivelul monedei Euro sunt legate de motorul economiei sale, Germania. Iar industria Germaniei depinde într-o proporție covârșitoare de resursele energetice ale Rusiei, resurse de la care a fost decuplată (prin politici „deștepte” și sabotaj – a se vedea Nord Stream). Puneți-le cap la cap și imaginați-vă ce urmează. George Friedman, cunoscut expert și analist american, declara la o conferință organizată în 2015 de Consiliul din Chicago pentru Afaceri Globale: „Interesul geopolitic primordial al SUA de peste un secol, pentru care am luptat în Primul și în al Doilea Război Mondial, cât și în războiul rece, a fost relația dintre Germania și Rusia. Deoarece unite reprezintă singura forță care ne poate pune în pericol (dominația globală), și ne-am asigurat că acest fapt nu se petrece”.

Aceeași doctrină stă și la baza NATO, cunoscută și sub deviza: „Keep America in, Russia out and the Germans down” („Mențineți America înăuntru, Rusia în afară și nemții la pământ”). Cred că putem spune, cu un haz amar, că în confruntarea dintre Rusia și Ucraina, SUA a învins Germania, și implicit Europa. Urmează vremuri grele. La fel cum ziceam în timpul pandemiei că nu contează originea virusului ci măsurile (și am fost criticat pentru asta), spun și acum că nu va conta dacă crizele au fost artificial provocate sau nu. Contează cum vom răspunde la ele. Marea Resetare implică prima dată Marea Distrugere. Și o vedem desfășurându-se.

De aceea cred că cea mai bună acțiune pe care o pot face oamenii acum este să se pregătească pentru criză, însă nu cumpărând aur și argint ci, poate, prin constituirea unor mini-comunități independente și autosuficiente care să funcționeze pe bază de troc. Am o idee despre cum s-ar putea face aceasta, însă e prea complexă de expus aici, acum.

  1. Democrația în SUA își dă obștescul sfârșit

Dezbinarea și radicalizarea au avut succes cam peste tot, începând cu SUA. Cine își imaginează că vine Partidul Republican la guvernare și continuă democrația de unde au lăsat-o, e cel puțin naiv. Extremismul naște extremism. Partidul Democrat cu resursele și grupurile din spatele său se străduiesc continuu să nască acest extremism. Deocamdată au reușit doar pe partea lor, pe stânga. Se vorbește propagandistic despre o extremă dreapta care nu există actualmente dar va fi forțată până la urmă să se nască. Fiecare e profet când își prevede propriile acțiuni. Iar dacă rămâne stânga, drumul spre comunismul digital mult dorit va continua. Și nu, nu va fi un comunism „mai soft” cum mai zic unii acum – dimpotrivă, va fi mai aspru pentru că se adresează unei populații nedresate încă (spre deosebire de China de exemplu).

Ce repercusiuni are asta asupra restului Occidentului? Democrația își va găsi același sfârșit în tot Occidentul și, probabil, vor trece niște generații bune până ne vom reîntâlni cu ea. În consecință, tot circul pe care-l vedeți acum în România cu naționaliști patrioți, Roexit, ieșiri din NATO dar cu păstrarea valorilor democratice, jos guvernul trădător etc., e divertisment pentru norod. E făcut pentru cei care nu înțeleg dependența politicii naționale de cea internațională, de marile puteri, și nici ce înseamnă cu adevărat tăierea tentaculelor globaliste la acest moment avansat, sau plata datoriei externe, de exemplu. Salvarea nației de către feciorii voinici și îmbujorați, patrioți pur sânge, care cutreieră munții în ie cu pieptul dezvelit e un basm mediocru.

Ceea ce nu vă spun politicienii, de orice culoare politică, este că nu pot evita marea criză economică – deși unii mint că ar putea. De asemenea, nu vă spun că măsurile pe care doresc să le ia sau ruperea anumitor alianțe nu se pot realiza rapid și eficient într-o democrație. Mecanismele legale democratice îi vor face să bată pasul pe loc prea mult timp – vreme în care populația se va cufunda în mizerie și sărăcie. Pentru măsurile radicale ce se vor impune e nevoie de o autocrație sau chiar dictatură. Nimeni nu vă poate spune asta deoarece va pierde masiv capital electoral. Iar pentru atenuarea, cât de cât, a impactului crizei ce va veni, e nevoie de un viraj brusc către BRICS. Dar din nou, acest viraj înseamnă înlocuirea tuturor mecanismelor existente cu altele noi, ceea ce presupune timp și sacrificiu.

Iar când toate cele de mai sus vor ieși la suprafață, lumea, confuzionată și de propaganda asiduă, va gândi: „Păi Schwab îmi promitea frig, foame, întuneric și comunism digital, te-am ales pe tine ca să mă scapi de astea iar tu îmi oferi frig, foame, întuneric și dictatură dar pretinzi că o faci din patriotism și spre binele națiunii”. Da, va fi multă confuzie. Multe convulsii.

Și uite așa, încet încet, prin raționamente simple, ajungem ușor să înțelegem profeția conform căreia rasa galbenă va domina!

Autor: Alexandru Mușătoiu

Citiți și:
Cum câștigă America din prăbușirea Europei. Criza energetică și cea alimentară, armele SUA?
Nu e o criză mică, nu e o Criză Mare: Este o Mare Revoluție Socialistă

yogaesoteric
2 decembrie 2022

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More