Cine vrea de fapt să schimbe imnul naţional?

Pornind de la pretextul că echipei române de fotbal nu îi place imnul, se încearcă schimbarea Constituţiei


 
de Angela Anghel
 

Parlamentul României a aprobat deja, aproape fără ca românii să bage de seamă, noua Constituţie Europeană, care transformă UE într-un stat supranaţional, având un preşedinte şi puteri sporite. Pe aceeaşi direcţie, se urmăreşte acum modificarea împărţirii administrativ-teritoriale a ţării. Şi cum acest lucru nu se poate face decât prin modificarea Constituţiei, a fost declanşat deja un perfid proces de programare în masă, pentru a-i determina pe români să voteze în acest sens.

Alături de stemă şi tricolor, imnul reprezintă unul dintre cel mai importante simboluri naţionale. „Deşteaptă-te, române!” a răsunat pentru prima oară în timpul revoluţiei de la 1848. La acea vreme, el a reprezentat un îndemn la lupta de eliberare a românilor din Transilvania de sub ocupaţia austro-ungară. În decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a răsunat din nou la Timişoara, ca un îndemn la trezirea conştiinţei naţionale. De atunci, acesta este imnul de stat al României.

După meciului de fotbal România-Franţa din 9 iunie 2008, presa transmite o ştire surprinzătoare: „Federaţia Română de Fotbal a anunţat că va iniţia o dezbatere publică pentru schimbarea imnului naţional.” Cine a mai pomenit ca o organizaţie sportivă să ceară aşa ceva? Cu ce drept şi mai ales în ce scop?

Tehnici de programare în masă

Această iniţiativă este cu atât mai dubioasă, cu cât mass-media a început imediat să propage intens ştirea şi chiar a demarat un proces de programare a românilor, pentru ca aceştia să susţină schimbarea imnului naţional. Mass-media îndoctrinează deja opinia publică, afirmând că imnul este prea lung, depăşit, învechit sau prea puţin ritmat. S-a ajuns până într-acolo, încât acesta a fost comparat cu imnul Germaniei naziste!

Alte ziare implantează în minţile cititorilor lor veritabile sugestii, menite să îi convingă de faptul că schimbarea imnului este ceva lipsit de importanţă: „indiferent că ne place sau nu, scrie Cotidianul, că e frumos sau nu, faptul că îl schimbăm atât de des devine un lucru banal.”

Cea mai perversă dintre toate aceste încercări de programare în masă este asocierea schimbării imnului cu echipa naţională de fotbal. De departe, fotbalul este sportul cel mai popular printre români, dar şi instrumentul prin care ei pot fi cel mai uşor manipulaţi. Spiritul de turmă al galeriilor, violenţele de pe stadioane, bătăile de stradă între suporterii unor echipe adverse sunt evenimente care dovedesc fanatismul, receptivitatea şi lipsa de discernământ a împătimiţilor de fotbal, care sunt destul de mulţi în România.

În marketing, se cunoaşte foarte bine faptul că un produs, prezentat de o persoană populară şi simpatizată, cum ar fi o vedetă de cinema, un cântăreţ la modă sau un sportiv este acceptat mult mai uşor de public. Se realizează astfel un transfer al simpatiei resimţite faţă de VIP-ul în cauză, asupra produsului. Sunt oameni care ajung să cumpere ceva, doar pentru că vedeta preferată apare în reclama la acel produs şi spune că şi ea îl consumă. Exact acelaşi mecanism de manipulare este aplicat în cazul de faţă: românilor li se strecoară în subconştient o idee, ca venind din partea echipei naţionale de fotbal, iar ei ajung să o accepte automat, dintr-o susţinere oarbă faţă de aceşti fotbalişti.

De la schimbarea imnului la revizuirea Constituţiei este doar un pas

În realitate, şi unii, şi alţii sunt utilizaţi şi manipulaţi. Cineva s-ar putea întreba: „De ce ar vrea echipa naţională de fotbal să schimbe imnul naţional?” Pentru că, spun fotbaliştii, înainte de meciul cu Franţa din 9 iunie, le-a fost foarte dificil să înveţe toate strofele imnului şi melodia li s-a părut greu de cântat.

Ridicolul declaraţiei de mai sus arată că schimbarea imnului naţional are o miză ascunsă. Într-un mod foarte suspect, fotbaliştii şi-au dat seama că imnul ţării este greu de cântat, exact la câteva zile după ce s-au demarat procedurile de revizuire a Constituţiei. Ori, imnul de stat este stabilit prin Constituţie şi nu poate fi schimbat, decât prin modificarea acesteia.

Modificarea împărţirii teritorial-administrative a României, una din mizele ascunse ale schimbării Constituţiei

Deloc întâmplător, ideea schimbării imnului naţional a apărut exact la câteva zile după ce Traian Băsescu a făcut primul pas în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei. Pe 5 iunie 2008, a fost alcătuită „Comisia de analiză a regimului politic şi constituţional românesc”. Aceasta are rolul de a analiza actuala Constituţie şi a stabili ce modificări ar trebui aduse acesteia.

Oricât s-ar fi străduit Traian Băsescu să sublinieze că aceste modificări vor fi creionate de nişte experţi neutri, adevărul a ieşit la iveală. Modificările erau deja stabilite, direcţiile erau trasate, înainte ca experţii să îşi spună cuvântul. În discursul ţinut cu ocazia şedinţei de constituire a Comisiei, Băsescu a indicat foarte clar că modificările trebuie să vizeze în special „împărţirea teritorial-administrativă a ţării, care este depăşită şi nu permite dezvoltările regionale”.

Întregul demers răspunde de fapt unei directive venite de la UE, de a alinia Legea fundamentală a ţării la Tratatul de la Lisabona, forma deghizată sub care se încearcă să li se impună acum cetăţenilor Europei, constituţia europeană. Însă tratatul de la Lisabona nu are în prezent nicio valoare, întrucât nu a fost ratificat, iar evenimentele recente arată că nici nu are şanse să fie. Cetăţenii Irlandei, singura ţară care a putut organiza un referendum popular pe această temă, au spus pe 12 iunie un NU hotârât noii Constituţii europene. Între timp însă, mai multe ţări europene, printre care şi Franţa, şi-au modificat deja legislaţia internă, pentru a se alinia prevederilor Tratatului de la Lisabona, ca şi cum ratificarea acestuia era deja un fapt consumat. Tehnocraţii UE au pus iarăşi carul înaintea boilor.

Citiţi şi:
Irlanda a votat NU! Constituţia UE a fost respinsă pentru a treia oară de cetăţenii Europei
Oficialii europeni par decişi să nu ţină cont de voinţa locuitorilor Europei
Ce nu ştiaţi despre Uniunea Europeană

yogaesoteric
16 iunie 2008

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More