Clujeanul se face de râs publicând un comunicat Mediafax vechi de şase ani

 
de Angela Anghel
 

Motto:
„Propaganda eficientă este aceea care duce la succes, iar propaganda proastă este aceea care-şi ratează scopul, oricât ar fi de inteligentă, căci propaganda nu are misiunea de a fi inteligentă, ci de a asigura succesul.”- Paul Joseph Goebbels, şeful Propagandei naziste

În cadrul unei aşa-zise retrospective jubiliare, un ziar din Cluj a republicat recent un amplu articol calomnios despre MISA, scris în urmă cu şase ani. Mai mult, articolul respectiv nici nu este scris de reporterii ziarului, ci redă cuvânt cu cuvânt un comunicat Mediafax. Acest articol propagă informaţii false despre Gregorian Bivolaru şi MISA, dezminţite de atunci şi până acum de alţi jurnalişti. Între timp, Gregorian Bivolaru a primit azil politic în Suedia şi Curtea Supremă de Justiţie din Stockolm a sancţionat campania mediatică anti-MISA. Atmosfera de ură întreţinută ani de zile împotriva liderului MISA şi instigările din presa română se numără printre principalele motive pentru care Suedia a hotârât să îi acorde acestuia protecţie împotriva statului român.


Retrospectiva ruşinii ziaristice la Clujeanul

Articolul a fost republicat în ziarul Clujeanul, sub pretextul unei retrospective a ziarului, care aniversează anul acesta opt ani de activitate. Mai matură cu câţiva ani în ale jurnalismului, se presupune, ar fi fost firesc ca redacţia să aleagă pentru această aniversare cele mai bune articole scrise de-a lungul timpului, crema cremei, cum s-ar spune.

În schimb, printre articolele cu care se mândresc jurnaliştii clujeni după opt ani de activitate se numără şi un articol mamut care reuneşte aproape toate temele preferate ale campaniei mediatice împotriva MISA. Vechi de şase ani, materialul este plin de calomnii, minciuni flagrante, instigări la ură şi violenţă împotriva yoghinilor. El nu ţine cont nici de adevăr, dar nici de deontologia profesiei de jurnalist, ale cărei reguli le ignoră complet. Per total, este un articol reprezentativ pentru războiul mediatic anti-MISA, dar nu pentru ceea ce ar trebui să însemne jurnalism de investigaţie. Ce sens are republicarea acestui articol, care nu doar că nu este de actualitate, dar despre care timpul a dovedit că este complet fals?!

Lanţul slăbiciunilor jurnalistice

„În cadrul retrospectivei opt ani cu Clujeanul, astăzi puteţi reciti o anchetă publicată în numărul 136, din octombrie 2002”. Aşa începe articolul în cauză. În realitate, nu este vorba nici de o anchetă în adevăratul sens al cuvântului şi nici de un articol original Clujeanul.

În octombrie 2002, Ziua publica acelaşi material sub un titlu instigator şi vădit ofuscat: „Chiar nu au de gând să se sesizeze Poliţia şi Parchetul împotriva lui Bivolaru?” Jurnaliştii Ziua cereau nici mai mult nici mai puţin decât anchetarea conducerii MISA şi interzicerea şcolii de Yoga. O cerere atât de deplasată necesita şi nişte justificări. „Motivele, spun cei de la Ziua, sunt prezentate în articolul care urmează”. Articolul din Ziua din octombrie 2002 este identic cu cel din Clujeanul! Redacţia Clujeanul afirmă că este vorba de o anchetă proprie. Oare care să fie adevărul?!

În privinţa adevăraţilor autori ai „anchetei”, ne lămureşte articolul din Ziua, care indică sursa şi modul în care a fost realizată această aşa-zisă anchetă: „Informaţiile apărute în decursul timpului la televiziuni, în presă şi mai ales în cotidianul Ziua au fost foarte bine sintetizate într-un reportaj Mediafax, pe care îl prezentăm mai jos.” (Ziua, 22 octombrie 2002)

Mediafax, agenţia de creat diversiuni mediatice

Aşadar, „specialiştii” agenţiei de presă Mediafax au făcut în 2002 o „anchetă” fără a se mişca de la birou, realizând un colaj din diferite ştiri apărute anterior în presă, pe care nu le-au mai verificat în niciun fel. În toate articolele care au stat la baza acestei compilaţii nu sunt citate surse credibile, nu se face verificarea informaţiilor de la o a doua sursă şi nu se cere punctul de vedere al şcolii de Yoga MISA sau al unor yoghini.

Această „sinteză” a temelor favorite din campania mediatică anti-MISA a fost prezentată ca şi „comunicat” Mediafax, fiind astfel investită cu credibilitatea unei agenţii de presă. Materialul a fost lansat înapoi către ziare şi televiziuni, oferindu-le ocazia să îşi republice propriile minciuni. Este un exemplu tipic pentru aşa-numita „circulaţie circulară a informaţiei” în mass-media contemporană, care generează de multe ori confuzii şi dezinformări, uneori fortuite, alteori – ca în cazul MISA – intenţionate. Astfel, pentru a nu rata o ştire, ziarele preiau subiecte unele de la altele, fără a le mai verifica. Dacă ziarul A preia ştirea de la ziarul B cu anumite înflorituri, B preia apoi la rândul lui ştirea de la A şi consideră că ea este categoric adevărată, dacă a scris şi A despre ea!

Doi ani mai târziu, în 2004, acelaşi comunicat Mediafax a constituit o importantă sursă de inspiraţie în cadrul războiului mediatic declanşat de autorităţi împotriva MISA. Pasaje sau chiar materialul în întregime se regăsesc preluate cuvânt cu cuvânt în mai multe ziare, în 2004.

De altfel, Mediafax a jucat un rol central în organizarea diversiunilor mediatice din 2004. Acest lucru a ieşit la iveală când jurnalistul Christian Levant, de la Evenimentul Zilei, a declarat în direct la postul de televiziune B1TV: „De aceea spun că este o diversiune […] pentru că azi la conferinţa de presă ni s-a spus că nu s-a început urmărirea penală împotriva lui Gregorian Bivolaru, dar mai târziu am sunat la Mediafax şi am întrebat. Ne-au spus că ştirea [că Gregorian Bivolaru e dat în urmărire generală] nu e adevărată, dar li s-a cerut să o comunice. Mi-au spus atât mie cât şi unei colege”.

Informaţii expirate sau documentări de actualitate?

După astfel de articole, în loc să li se ceară jurnaliştilor să îşi probeze afirmaţiile, tot yoghinii sunt puşi în ipostaza de a da dezminţiri. O minciună repetată de multe ori devine „adevăr”. Astfel, într-un mod năucitor, minciunile jurnaliştilor au fost mereu crezute mai mult decât dezminţirile yoghinilor. Cu timpul însă, mai multe din miturile anti-MISA au fost distruse chiar de jurnalişti.

Spre exemplu, una din temele favorite ale campaniei mediatice anti-MISA, cea a orgiilor sexuale care ar fi avut loc la spirale, s-a spart ca un balon de săpun. Aceasta după ce câteva televiziuni au filmat mai multe spirale şi toată lumea a putut vedea că acolo nu are loc nici o orgie. La fel stau lucrurile şi cu alte teme cum ar fi: spectacolele artistice din timpul taberelor yoghine, urinoterapia, condiţiile în care trăiesc yoghinii. Câţiva jurnalişti au avut chiar curajul să vorbească despre modul în care Gregorian Bivolaru a fost urmărit şi persecutat de Securitate înainte de 1989.

Există însă în continuare şi jurnalişti înapoiaţi. Îi numim aşa pentru că este absurd să presupui că un om de presă nu a văzut măcar la televizor ce se petrece cu adevărat la spirale sau în taberele yoghine, şi asta timp de mai mulţi ani. De vreme ce se documentează doar din ziare vechi, nu este de mirare că astfel de jurnalişti continuă să propage informaţii false şi expirate.

A greşi este omeneşte, a persevera este diabolic

Din păcate, Clujeanul nu este singurul caz de acest gen. Un exemplu penibil din aceeaşi categorie este Cătălin Mihuleac de la Adevărul. Acesta a republicat în 2007 un articol, scris tot de el cu un an înainte, pentru un alt ziar. S-a făcut astfel de râs definitiv atât în ochii colegilor de breaslă, cât şi ai publicului. În decembrie 2007, ziarul Atac a publicat un articol din Ziarul de Mureş din 2003. În cazul acestuia din urmă, autorul articolului a pierdut în instanţă procesul de calomnie care i-a fost intentat.

Nu ne-am propus să răspundem punct cu punct tuturor calomniilor cuprinse în articolul din Clujeanul. Despre toate aceste lucruri yogaesoteric a scris nenumărate materiale. Chiar şi pentru ziariştii comozi era simplu să descopere aceste informaţii pe Internet. Gestul celor de la Clujeanul este de trei ori descalificant: o dată prin publicarea în 2002 a unor minciuni, a doua oară prin necorectarea lor şi a treia oară prin reluarea lor.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Mass-media şi prostituţia intelectuală
Cu lacrimi de crocodil. Cătălin Mihuleac plânge de pe vremea când scria în Ziua, celălalt ziar al lui Patriciu
Citiţi şi amuzaţi-vă: «perle» din Ziua de Constanţa
Gabriel Andreescu: ce spun dosarele Securităţii despre Gregorian Bivolaru

yogaesoteric
2 martie 2008