Corporațiile doresc comercializarea vieții și urmăresc confiscarea deciziei indivizilor până la cele mai intime aspecte ale existenței

 

Un interviu excepțional, pentru La Tribune, oferit de filosoful francez Eric Sadin, autorul cărții Siliconizarea lumii, ne arată o altă perspectivă asupra efectelor produse de tehnologie asupra lumii în care trăim, a perspectivelor acesteia și a modului în care beneficiile aduse de civilizația IT ne pot transforma în simplii pioni de consum pentru marile corporații.

 
Eric Sadin

Reporter:
În cartea dvs. denunțați „siliconizarea” lumii de către marile companii digitale americane. Ce vreți să spuneți mai exact?

Eric Sadin: Marile companii din Silicon Valley – Google, Apple, Amazon, Facebook, Netflix, Uber și celelalte – nu sunt doar niște imperii tentaculare care acumulează cifre de afaceri de miliarde de dolari pe an. Aceste societăți sunt angajate în ceea ce eu numesc „cucerirea totală a vieții”. Serviciile lor sunt utilizate zilnic de miliarde de indivizi. Modelul lor, cel al economiei bazelor de date și al platformelor, vizează să înregistreze date referitoare la un număr tot mai mare al gesturilor noastre, căutând să se lipească într-un mod permanent de existențele noastre.

Este o întrecere pentru descoperirea inovațiilor, este domnia întreprinzătorului cu viziune și a auto-întreprinzătorului liber. Ce este important de reținut este că în afara acestui model economic, este pe cale să se instaureze și un alt model de civilizație, bazat pe o „comercializare” totală a vieții și o organizare algoritmică a societății.

Rep.:
În ce mod?

E.S.: Suntem în mijlocul unei explozii a obiectelor interconectate care se insinuează peste tot, inclusiv în casele și în mașinile noastre. Prin dezvoltarea senzorilor de tot felul, a dispozitivelor interconectate și a inteligenței artificiale a devenit posibilă colectarea unui număr din ce în ce mai mare de date legate de toate fazele vieții noastre. Platformele ce dețin aceste date pot oferi, prin prelucrarea lor, informații despre necesitatea achiziționării unui anumit serviciu sau produs. În cartea pe care am scris-o ofer exemplul unei oglinzi inteligente produse de Microsoft, care ar putea fi capabilă să interpreteze expresiile feței, gradul de oboseală, oferind utilizatorului creme reparatoare sau oportunitatea unei vacanțe la munte. Prin această metodă se poate anticipa, reacționa și asista în permanență persoana, prin formularea celor mai bune sfaturi, dar care, până la urmă, nu vizează altceva decât împlinirea unor interese private.

Se pare că depășim etapa personalizării ofertei pentru a ne îndrepta către o „relație continuă cu clientul”, edificată cu ajutorul sistemelor care interpretează cea mai mare varietate a gesturilor noastre și care reacționează în timp real, sugerând servicii sau produse presupuse a se adapta fiecărui moment al vieții noastre.
Acest mod de abordare este cel mai des folosit de Google. Și se vede cel mai bine în domeniul sănătății. Calico – proiect dezvoltat de Google – reprezintă intenția de a fi interconectat cu piața farmaceutică, folosindu-se capacitățile acestei „platforme” a companiei. Scopul urmărit în acest caz de Google este crearea propriilor soluții terapeutice, care să ofere utilizatorului o auto-diagnosticare și soluții terapeutice, folosindu-se capacitățile exponențiale ale soft-urilor.
Ce face în acest moment industria digitală este o imixtiune a regimului privat în domeniul medicinei, la o scară nemaiîntâlnită până acum în istorie.

Rep.:
Nu cumva exagerați, prezentând o imagine mai sumbră decât este în realitate? Obiectele conectate sunt departe de a face parte din cotidianului fiecărui om. Iar omul are libertatea de a nu le folosi…

E.S.: Aveți dreptate, obiectele conectate sunt abia la începutul răspândirii lor, care se produce însă de o manieră masivă și rapidă. Este cazul casei interconectate, de pildă, care a devenit deja o uriașă piață în plin avânt și care va transforma spațiul de locuit într-o mașină care va cunoaște toate gesturile noastre, până la cele mai intime.

Este necesar să fie luată foarte în serios dorința acestor companii și a liderilor din industria digitală de a fi prezenți într-un număr cât mai mare de domenii. Investițiile în obiectele interconectate, în inteligența artificială, în robotică sunt colosale, de nivelul a miliarde de dolari. Și în frunte se află aceleași companii din Silicon Valley.

Această schimbare a civilizației se produce de o manieră rapidă și în același timp subtilă. Priviți de exemplu Google. Până la un punct, principala sa activitate era cercetarea online pentru a vinde publicitate. Apoi, în august 2015, își schimbă numele în Alphabet. Chiar și această schimbare este o dovadă a ambițiilor sale. Deodată, motorul de căutare Google devine un serviciu printre multe altele, iar adevărata afacere a Google este viața. Este prezent în domeniul cartografiei, în domotică (automatizarea locuinței – N.R.) odată cu achiziționarea Nest, cheltuiește sume enorme în cercetările privind mașina automată, dezvoltă platforme educative, se implică în robotică, în sănătate… Și nu este totul. Este o mișcare în plin avânt, foarte puternică.

Rep.:
Ce alte consecințe civilizaționale mai vedeți în dezvoltarea digitală?

E.S.: Cuantificarea de către senzori este pe cale să bulverseze munca. Există deja sisteme de măsurare în timp real a performanțelor mașinilor și angajaților. Acțiunea umană este determinată de sisteme „inteligente”, care calculează în permanență „măsura performanței personalului” și dictează ce măsuri este indicat să fie luate.

Gigantul american de distribuție Wallmart folosește un program dezvoltat de IBM botezat Retail Link. Acesta permite roboților să comunice între ei. În funcție de capacitatea subsidiarilor și a stadiului stocurilor, acești roboți impun ritmul de lucru angajaților. Este o bătaie de joc atât la adresa dreptului muncii cât și a demnității umane.

Rep.:
Așadar, nu mai este nimic de făcut în această lume nouă?

E.S.: Nu neg că digitalizarea oferă numeroase avantaje, cum ar fi rezervarea unui bilet într-un minut, comunicarea mai ușoară, accesul la informații. Dar suntem orbiți de beneficiile folosirii ei și nu ne facem suficiente griji în legătură cu consecințele acestor acțiuni, ce pot avea un potențial devastator, în special „comercializarea” totală a vieții și confiscarea deciziei umane, care vor produce dezvoltarea neîncetat accelerată a inteligenței artificiale. Este vorba de mizele majore ale timpurilor noastre, care după părerea mea, nu sunt dezbătute suficient.

Rep.:
Vorbiți în carte de „tehnoliberalism”. Siliconizarea lumii este etapa supremă a capitalismului?

E.S.: Absolut. Până acum, liberalismul întâmpina rezistență, căci era dificil să monetizezi intimitatea. De acum, tehnologia, grație obiectelor conectate, permite depășirea unui nou prag în istoria capitalismului, căci nu mai rămân bucăți de viață care să se opună activității comerciale. Putem să amplasăm un dispozitiv miniaturizat într-un pat și să cuantificăm somnul. Sau un altul în mașina de spălat pentru a cumpăra automat detergent, fără a lua în mod conștient această decizie a cumpărării. Proces deja abordabil, de pildă, grație noului procedeu Dash Button de la Amazon.

Ne îndreptăm spre o reducere a greutății actului cumpărării sau o ne-cunoștință a acestuia prin mecanismele de plată fără contact sau a procedeului de comandă automată a produselor.

Tehnoliberalismul promovat de Silicon Valley pleacă de la ideea că Dumnezeu nu și-a desăvârșit creația, că omul este supus greșelii și lacunar, deci prin dezvoltarea tehnologiilor zise „exponențiale” va fi posibilă corectarea acestor slăbiciuni. În realitate, este vorba de întreprinzători abia ieșiți din adolescență care au creat biberonul conectat Baby Gigl pentru a le explica părinților cum este nevoie să-și hrănească bebelușul.

Tiparul este mereu același: corectarea presupuselor noastre defecte, făcând în așa fel încât sistemele să fie cele care să ne dicteze în orice situație ce soluție ar fi indicat să adoptăm. Intrăm în era asistării algoritmice continue. Ale cărei scopuri sunt exclusiv cele comerciale.

Rep.:
De când credeți că a început să se manifeste această dorință a celor din Silicon Valley să controleze lumea? Vă întreb pentru că San Francisco este de mult timp un simbol al deschiderii, al toleranței, libertății și a progresului social obținut cu ajutorul tehnologiei.

E.S.: Aveți perfectă dreptate. De acest aspect vorbesc și în cartea mea. În mod istoric, California are o tradiție împotriva culturii de masă, în opoziție cu statul. Este vorba de anii ’60, ’70, dar acest spirit s-a pierdut între timp. La apariția sa, în urmă cu 20 de ani, Google nu ținea să înregistreze date despre faptele și gesturile oamenilor pentru a le monetiza. Facebook, în 2004, a apărut din dorința simplă de a conecta studenții de la Harvard. Dar evoluția tehnologică, creșterea posibilităților, poziția dominanță a acestor companii au născut dorința de a acapara viața cu totul. Singurul aspect care a rămas din ideologia de început este ideea de a reduce numărul de intermediari între producători și consumatori. Drama este că această aspirație a fost preluată rapid de economia platformelor.

Rep.:
Acest aspect se regăsește în libertarianism, la modă acum în Sillicon Valley?

E.S.: Această mișcare are succes în ideea de a permite acestor întreprinderi de a se sustrage tuturor regulilor în numele libertății absolute de a inova. Există unele voci care doresc chiar crearea unei insule independente, care să nu se supună niciunui regulament, undeva în mijlocul Pacificului. Ce paradox! Partizanii libertarianismului refuză orice acțiune asupra propriilor persoane, în timp ce se pregătesc să controleze viețile a miliarde de indivizi. „Nu încălca libera mea inițiativă , dar lasă-mă să mă îmbogățesc restricționând libertatea celorlalți…”, cam așa sună sloganul lor.

Silicon Valley este regatul cinismului absolut. Geniul acestei noi ideologii – siliconizarea – este că, în mod opus colonizării, nu se produce prin violență. În mod contrar, ea este dorită de cei care i se supun. Beneficiul utilizării serviciilor Google, Amazon, Apple și ale celorlalte consorții IT este atât de mare încât oamenii acceptă în mod voluntar, ca un rău mai mic, să ofere acestor întreprinderi date private, pe baza cărora se crează o comercializare tot mai extinsă a vieții noastre de zi cu zi.

Silicon Valley întruchipează o formă luminoasă a capitalismului, o globalizare fericită, îmbrăcată în virtuțile egalitarismului social, glorificând „întreprinzătorul vizionar”, „colaboratorul creativ”. Modelul economic și cultural propus a devenit un etalon al măsurării vitalității țărilor, orizontul de nedepășit al vremurilor noastre, asta în timp ce se vizează controlul din ce în ce mai accentuat asupra societății, fără încuviințare din partea noastră. Este un paradox care ar fi necesar să nască îndoieli.

Rep.:
În cartea dvs. denunțați o „criminalitate în pulover”. Se petrec aceste fapte cu adevărat?

E.S.: În lumea minunată a start-up-urilor și a Silicon Valley, totul ar trebui să fie „hypercool”. Modelele manageriale sunt definite ca fiind orizontale, sunt canapele și mese de tenis de masă, cafeaua este la dispoziția tuturor, toată lumea se tutuiește, sushi și mâncarea bio, la îndemână, CEO-ul poartă teniși și blugi și angajaților li se oferă chiar posibilitatea de a face propriul program de cercetare.

O dată în plus, Google reprezintă perfecta întruchipare a acestei filosofii, dar totul e doar o fațadă. Presiunea timpului este foarte puternică în domeniul start-up-urilor, iar acest aspect impune angajaților depășirea, mai mult decât rezonabilă, a programului de lucru. Start-up-ul este un mit modern. În cele din urmă, angajații ajung să trăiască în condiții precare, iar acțiunile pe care le dețin în cadrul afacerii demarate au o valoare ipotetică, având în vedere că nouă din zece start-up-uri devin falimentare în doar câțiva ani.

Rep.:
Dar asta este ilegal…

E.S.: Ar mai fi încă timp pentru a vedea ce se petrece cu adevărat în această lume. Când programul de lucru este depășit de multe ori cu nerușinare, desigur că nu ne aflăm în acord cu legea. Este necesar să fie cercetate contractele colective, dar în lumea minunată a start-up-urilor, contractul colectiv este doar o expresie mare, pentru că toată lumea lucrează în slujba unui interes superior, cel al inovației. În plus, aceste consorții cu ajutorul unei adevărate armate de avocați, lobby-iști și consilieri la dispoziție crează cadrul legal prin care se pot sustrage impozitării.

Da, proprietarii din această industrie sunt criminali cu gulere albe. Disprețuiesc binele comun, modelând societatea după propriile fantezii, din dorința de a se îmbogăți, dând la o parte toate principiile cărora ne supunem toți ceilalți.

Rep:
Cum ne putem opune acestei tendințe, ce ne propuneți dvs?

E.S.: În primul rând putem refuza achiziționarea de articole online. În orice caz, pe cele care violează integritatea umană. Dacă nu facem nimic, atunci, în următorii zece ani, vom vedea ridicându-se o industrie digitală care va fi în mod continuu lipită de viața noastră. Dorim să trăim într-o lume în care să fim permanent asistați, oferindu-ni-se de către alții o zonă de confort? Sau, dimpotrivă, ne putem mobiliza, spunând „de ajuns!”. Este necesar să spunem clar că există chestiuni pe care nu ni le dorim, pentru că atacă demnitatea noastră, pentru că transformă ființa umană într-un simplu consumator și pentru că se încalcă unele dintre principiile de bază ale societății umane: libera decizie, judecata independentă și dreptul de a acționa în conformitate cu ceea ce ne dictează conștiința.

Este important să ne punem întrebarea: în ce societate dorim să trăim? Este necesar să ne trezim din această fascinație pentru tehnologie, care ne face să stăm o noapte întreagă la coadă, în frig, ca niște idioți, pentru a cumpăra un produs. Este necesar să ne asumăm o vârstă a maturității personale și colective. Aceasta este, din punctul meu de vedere, o urgență a civilizației în care trăim.

Citiţi şi:

Totalitarismul digital

Internetul lucrurilor, sfârșitul libertății omului

 

yogaesoteric
5 noiembrie 2019