Culoarea Crimeei și factura pentru Africa

De ce a votat America singură împotriva noii hărți a lumii și de ce a fost Oana Țoiu singurul ministru european care a simțit nevoia să vorbească despre Crimeea?

O hartă pe care Africa apare de paisprezece ori mai mare decât Groenlanda a trecut la ONU cu 164 la 1, iar singurul stat care s-a opus a văzut în ea prima tranșă de plătit dintr-o factură cu multe zerouri. Statele Unite au votat împotrivă fiindcă în spatele corecției cartografice stă Uniunea Africană. Anul trecut, organizația și-a declarat tema oficială „Justiție pentru africani și persoanele de descendență africană prin reparații”, cu un plan de acțiune pe zece ani („Deceniul Justiției și Reparațiilor 2026-2036”). Iar din toată Uniunea Europeană un singur ministru de Externe a simțit nevoia să anunțe public că de fapt Crimeea rămâne ucraineană – Oana Țoiu, la trei zile după ce România votase „pentru” despre pământul cu cele mai mici șanse să se întoarcă la Kiev.

Rezoluția ONU, depusă de Togo în numele Grupului African, cere înlocuirea proiecției Mercator cu Equal Earth, care redă corect suprafețele. Textul este scurt, neobligatoriu și încurajează folosirea hărților echivalente în manuale. Șase state s-au abținut atunci când au văzut Crimeea hașurată în gri (adică nici a Kievului, nici a Moscovei): Ucraina, Estonia, Lituania, Georgia, Moldova și Serbia. Rusia, India și China au votat pentru noua hartă.

Yaryna Ferencevych, reprezentanta adjunctă a Americii la ECOSOC, a spus în plen, înainte de vot, că textul „nu poate fi separat de proiectul ideologic mult mai amplu și mai radical căruia îi aparține” și a numit astfel de rezoluții „paraziți pe activitatea noastră aici și motivul pentru care această instituție își pierde credibilitatea”. Africa chiar este mai mare decât o arată Mercator și nimeni nu se ceartă pe geometrie. Washingtonul a vrut să atragă atenția asupra consecințelor, după ce Adunarea Generală va consemna într-un document oficial că hărțile au fost instrument al dominației coloniale.

De menționat că harta nu a fost desenată de nimeni de la ONU. Proiecția este opera a trei cartografi, unul dintre ei american, fost angajat la Serviciul Parcurilor Naționale. Harta politică propriu-zisă îi aparține lui Tom Patterson, a fost deja lansată în domeniul public și oricine o poate modifica și vinde. Autorul precizează pe propriul site că nu răspunde legal de erorile ei. Circulă deja în mai multe versiuni, unele cu granițele revendicate de Beijing. Sintagma „harta ONU” descrie un obiect care nu există.

Pe versiunea care a stârnit scandalul, Crimeea apare într-un gri mai deschis decât restul Ucrainei. Atât. Donbasul, Zaporijjia și Hersonul sunt colorate „ucrainean”, deși armata rusă le controlează, iar Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria n-au primit nicio distincție. Peninsula înseamnă foarte puțin din teritoriul ucrainean de dinainte de 2014 (circa cinci la sută), așa că harta este, pe ansamblu, mult mai generoasă cu Kievul decât realitatea de pe teren.

Kievul s-a supărat, însă, pe selecție. Andrii Melnîk, ambasadorul ucrainean, a avertizat în plen că o astfel de reprezentare poate deschide „cutia Pandorei, facilitând abuzuri și distorsiuni ale hărții politice a lumii”, întrucât singularizează anexarea din 2014 și o tratează ca pe un dosar închis. Deputata Kira Rudik a fost mai scurtă pe X. „Crimeea e Ucraina. Rușine.”

Uniunea Europeană și-a pregătit din timp argumentația pentru votul din plen. Irlanda, vorbind în numele Uniunii, a precizat că rezoluția „nu abordează și nu afectează chestiuni privind suveranitatea, statutul teritorial, delimitarea sau frontierele recunoscute internațional ale statelor”. Fraza a intrat în procesul-verbal și acoperă toate cele douăzeci și șapte de state, cu România inclusă.

Reacția Oanei Țoiu a venit târziu, pe X, după ce mesajul deputatei de la Kiev fusese preluat de presa bucureșteană. „Hărțile ar fi necesar să fie mereu precise……. dar Crimeea va fi întotdeauna în Ucraina”, a scris ministra Țoiu, ca un soi de scuză pentru votul României din plenul Adunării Generale. Acel „dar” spune tot. E cuvântul cu care încerci să repari o frază chiar în timp ce o rostești. Niciun alt ministru european n-a simțit nevoia de a explica de ce țara sa a votat o hartă cu Crimeea colorată altfel decât Ucraina. Toți aveau deja fraza irlandeză la dosar.

Orice proiecție minte. Mercator umflă nordul și păstrează formele, Equal Earth păstrează suprafețele și strâmbă formele. Hartă fără eroare nu s-a inventat încă, există doar eroarea pe care alegi s-o accepți. La New York fiecare capitală și-a ales-o pe a ei, Washingtonul pe cea politică, Kievul pe cea teritorială, iar Bucureștiul a descoperit că greșise abia când pe doamna Țoiu au tras-o de mânecă „frații” ucraineni.

Harta nouă nu mută nicio graniță, iar Crimeea rămâne cel mai improbabil pământ pe care Ucraina îl va recupera vreodată.

Statele Unite au citit textul rezoluției ONU și au votat împotriva lui din motive ideologice. Ucraina a citit harta și s-a abținut. Rusia le-a citit pe amândouă și a votat pentru. România n-a citit nici textul, nici harta, însă a ridicat mâna odată cu majoritatea și a explicat abia după trei zile, pe internet, ce ar fi vrut să spună la New York.

Citiți și:
Ce a cumpărat Putin de la trimișii lui Trump
Prima convorbire telefonică după tensiunile din vară: Ce au discutat Trump și Putin timp de o oră despre Ucraina și Europa

yogaesoteric
17 septembrie 2026