Cum începe un Război Mondial în 7 pași: Natalia Vovk, un nou Gavrilo Princip?

Situația de azi a Europei seamănă teribil cu cea de acum mai bine de un secol. Asasinarea Dariei Dughina ar fi putut fi un nou Atentat de la Sarajevo care să arunce în aer continentul.

1. Natalia Vovk, prezumtiva asasină a Dariei Dughina și membră a serviciilor secrete ucrainene, s-a refugiat în Estonia.
2. Estonia este țară membră NATO și UE.
3. Rusia a anunțat că va cere extrădarea. Are un temei juridic irefutabil.
4. Curtea Europeană de Justiție a stabilit în 2016 că statele UE sunt obligate să dea curs oricărei solicitări de extrădare. Chiar dacă vine din partea unui stat terț și se referă la o persoană care nu este cetățean UE.
5. Estonia refuză extrădarea. Fapt plauzibil prin prisma poziției sale radical anti-ruse în războiul din Ucraina.
6. Asasinarea Dughinei poate fi considerată un gest de război: Rusia recurge la represalii – inclusiv cu caracter militar – împotriva Estoniei.
7. Orice acțiune militară poate fi considerată agresiune și poate declanșa Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic: apărarea colectivă.

NATO contra Rusia. Fără interpuși, ca în Ucraina.

Așa poate începe un război mondial.

Citiți mai jos detaliile acestei situații incendiare într-un editorial Zero Hedge.

„La începutul secolului XX, fragilul echilibru politic al Europei se afla pe muchie de cuțit. În condițiile în care puterile imperiale își extindeau imperiile, nu era decât o chestiune de timp până când un conflict să arunce în aer pacea în Europa.

În acea epocă, influența Rusiei era amenințată de cele mai puternice imperii europene, Austro-Ungaria și Germania.

Fisura dintre aceste imperii a fost adâncită de criza bosniacă din 1908, când Austro-Ungaria a anexat Bosnia-Herțegovina, folosindu-se de declarația de independență a Bulgariei față de Imperiul Otoman ca de un catalizator politic avantajos, care a destabilizat regiunea balcanică.

Acțiunile Austro-Ungariei vor determina Rusia să sară în apărarea fraților slavi din Serbia și Muntenegru, într-o reacție care va schimba definitiv poziționarea Rusiei între puterile Europei.

Deși Tratatul de la Berlin împiedicase până atunci un conflict de mare amploare, criza bosniacă va constitui fitilul care va aprinde inevitabil Primul Război Mondial. Capca care l-a detonat a fost asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand de către naționalistul sârb bosniac Gavrilo Princip.

În condițiile în care Războiul din Ucraina poziționează din nou Rusia în conflict cu puterile europene, situația precară a unei păci aparent nesustenabile se repercutează asupra întregii Europe, la mai bine de un secol de la Primul Război Mondial. Tensiunea actuală confirmă axioma potrivit căreia nimic nu este nou sub soare: volatilitatea Europei din 2022 o reflectă pe cea din 1908.

Poziția Rusiei împotriva hegemoniei europene exercitată prin intermediul NATO este analogă poziției sale în favoarea regatului slav de acum mai bine de un secol.

Acum, după asasinarea Dariei Dughina, este posibil ca și secolul XXI să își fi găsit propriul Franz Ferdinand.

Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) a afirmat că asasinatul Dughinei a fost comis de un agent secret al Ucrainei. FSB-ul a identificat-o pe Natalia Vovk ca fiind prezumtivul asasin.

«Grație unui ansamblu de măsuri urgente de cercetare operațională, Serviciul Federal de Securitate a rezolvat crima ziaristei ruse Daria Dughina, născută în 1992», a anunțat FSB, care a subliniat vinovăția guvernului ucrainean, declarând că această «crimă a fost pregătită și comisă de serviciile speciale ucrainene».

Potrivit anchetei FSB, Vovk a intrat în Rusia în iulie și s-a instalat în aceeași clădire de apartamente în care locuia Dughina. Vovk a urmărit-o pe Dughina la festival, în timpul căruia a fost pus dispozitivul exploziv care a dus la moartea acesteia. Potrivit serviciilor ruse, după asasinat, Vovk, care era însoțită de fiica sa de 12 ani, a fugit în Estonia.

În urma identificării sale, organele judiciare ruse și-au anunțat intenția de a-i cere extrădarea.

După atac, s-a vorbit în mod firesc despre posibilitatea implicării Ucrainei, dată fiind reputația semnificativă, deși enigmatică, a tatălui ei de a fi unul dintre ideologii cei mai influenți ai lui Vladimir Putin.

Kievul s-a spălat prompt pe mâini de orice implicare, consilierul prezidențial Mihail Podoliak declarând: «Bineînțeles, Ucraina nu are nimic de-a face cu explozia de ieri».

Deși oficialii ucraineni au negat orice implicare în atac, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că se așteaptă ca acesta să ducă la intensificarea campaniei militare a Rusiei.

Date fiind rapoartele despre fuga lui Vovk în Estonia, destinația prezumtivului asasin plasează Rusia în conflict cu un stat membru NATO, într-un mod și mai direct decât a fost până acum războiul prin intermediari din Ucraina.

În 2016, Curtea Europeană de Justiție a stabilit un precedent care justifică orice solicitare de extrădare a lui Vovk în Rusia.

Precedentul s-a produs după ce Curtea a decis că orice stat membru al Uniunii Europene este obligat să dea curs oricărei solicitări de extrădare din partea oricărei terțe părți care nu este stat membru, chiar dacă persoana respectivă nu este cetățean al unei țări membre UE. Decizia Curții a fost dată după ce Rusia a cerut extrădarea din Letonia a cetățeanului estonian Alexei Petruhin, pentru trafic de droguri.

Cadrul legal stabilit de Curtea Europeană de Justiție pune Estonia într-o situație foarte complicată, dacă într-adevăr Vovk s-a refugiat în această țară baltică.

Estonia a devenit membră a UE și a NATO în același an: 2004.

Potențialul conflict între Estonia și Federația Rusă ar putea activa Articolul 5 al Chartei NATO, care conține o clauză de apărare colectivă. Aceasta înseamnă că orice angajament militar cu un stat NATO constituie o acțiune împotriva întregii organizații transatlantice, indiferent cât de departe are loc, în est, în Estonia, sau în vest, în Hawaii.

Articolul 5 a fost constant fluturat în fața Rusiei ca o sabie a lui Damocles, menită să descurajeze orice escaladare a conflictului ucrainean. Amenințarea voalată a fost invocată recent ca răspuns la atacul rus de la Centrala Nucleară de la Zaporojie și la incursiunile militare tot mai dese ale forțelor militare ucrainene în Ucraina.

„Orice distrugere deliberată provocând o posibilă scurgere de radiații la un reactor nuclear ucrainean va duce la activarea automată a Articolului 5”, a declarat parlamentarul britanic Tobias Ellwood.

Ideea a fost repetată și de congresmenul american Adam Kinzinger, care, cu doar câteva ore înainte de asasinarea Dughinei, a spus: „Este ceva ce nu lasă loc de dezbateri. Orice scurgere (radioactivă) care ucide oameni în țări NATO înseamnă activarea automată a Articolului 5.”

Până acum, invocarea Articolului 5 al Chartei NATO privind apărarea colectivă a fost utilizată pentru a descuraja Rusia să escaladeze agresiunile.

Asasinarea Dariei Dughina este însă o circumstanță radical diferită, deoarece Rusia va considera cu certitudine orice acțiune potențială pe care o va întreprinde pentru a obține extrădarea lui Vovk din Estonia ca fiind cu totul justificată. Un răspuns la o crimă și nu ca atac împotriva unui stat membru NATO.

Odată cu declanșarea vânătorii lui Vovk, Europa este din nou ca o oală sub presiune. Așa cum a fost și după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand de către Gavrilo Princip.

În această repetare a istoriei, însă, puterile central-europene se află acum în poziția agresorului care poate provoca un război catastrofal cu Rusia.”

Citiți și:
NATO recunoaște că vrea ca „ucrainenii să continue să moară”… pentru a sângera Rusia, nu pentru pace
Bizarele coincidenţe în înfiinţarea FSB şi SRI
Marea Britanie a amenințat Rusia cu activarea articolului 5 din Tratatul NATO în cazul unui accident nuclear în Ucraina

 

yogaesoteric
7 noiembrie 2022