De ce nu funcționează planul „justiției climatice”
Era planificat să fie un acord care să arate cum țările bogate ar putea ajuta economiile în curs de dezvoltare să renunțe la dependența de cărbune și să devină ecologice.
La aproape 18 luni de atunci, proiectul de tranziție în valoare de 8,5 miliarde de dolari al Africii de Sud pare mai degrabă o poveste de subminare economică.
Doar o singură centrală electrică pe cărbune a fost închisă de când așa-numitul Parteneriat pentru tranziția energetică justă (JETP) a fost prezentat cu mare fast la discuțiile privind clima COP26 de la Glasgow. Acum, unii politicieni sud-africani fac presiuni pentru a le menține deschise pe celelalte mai mult timp decât era planificat ‒ posibil ani de zile ‒ în timp ce țara se luptă să pună capăt întreruperilor zilnice de curent care provoacă furia alegătorilor și descurajează investitorii străini.
Eșecuri după eșecuri au afectat programul JETP, aruncând o umbră asupra unor acorduri similare care sunt în curs de elaborare cu Indonezia, Vietnam, Senegal și India.
„Nu are sens să închidem unitățile de la centralele pe cărbune atunci când avem o criză energetică”, a declarat Vikesh Rajpaul, directorul general al Eskom, compania furnizoare de energie electrică din Africa de Sud. Potrivit Bloomberg, cinci parteneri ‒ Germania, Franța, Regatul Unit, SUA și Uniunea Europeană ‒ au fost de acord să furnizeze o parte din banii necesari pentru ca Africa de Sud să închidă centralele pe cărbune.
Cărbunele este combustibilul pe care a fost construită economia acestei țări, cea mai avansată de pe continent, iar tranziția energetică ar costa 81 de miliarde de dolari în următorii cinci ani.
Finanțarea JETP nu este gratuită: constă într-un amestec de granturi, concesiuni, împrumuturi comerciale și garanții de datorie; în cadrul acordului actual, doar 4% din totalul fondurilor nu este necesar să fie rambursate.
În UE, statele membre sunt presate să închidă centralele pe cărbune ‒ peste 600, înainte de 2030, iar Germania își oprește ultimele reactoare nucleare. Măsurile vor afecta semnificativ siguranța energetică a Europei, în contextul eforturilor de a căuta aprovizionarea cu gaze naturale din afara Rusiei.
Planurile climatice la nivel global includ închiderea a 3000 de centrale pe cărbune, ceea ce va duce la creșterea costurilor gazelor și energiei regenerabile.
Așa numita justiție climatică va însemna doar vulnerabilitate economică, iar politicienii și factorii de decizie s-ar cuveni să fie speriați de consecința dezastruoasă a acestui plan: colapsul energetic.
Citiți și:
Cum a declanșat fondul de investiții Blackrock criza energetică globală
Cum câștigă America din prăbușirea Europei. Criza energetică și cea alimentară, armele SUA?
România este un caz aproape unic la nivel european: a închis centrale, fără să pună nimic în loc
yogaesoteric
27 mai 2023