Declinul sănătății ‒ ce anume n-o fi mers bine cu stilul de viață modern?

Pe scurt:

• Folosirea intensivă a uleiurilor de semințe (cum ar fi soia, porumb și rapiță) a crescut drastic consumul de omega-6, alimentând inflamațiile și disfuncțiile metabolice.
• Consumul de zahăr în SUA a crescut de la niveluri minime în anii 1800 la o medie de 34 de lingurițe pe zi, produsele ultraprocesate reprezentând în prezent 60% din caloriile zilnice.
• Viața industrială modernă a introdus peste 85.000 de substanțe chimice sintetice în mediul nostru ‒ pesticide, materiale plastice și multe altele ‒ care ne contaminează alimentele, apa și chiar țesutul uman.
• Doar aproximativ 24,2% dintre adulții din SUA respectă recomandările federale privind exercițiile fizice, în timp ce sedentarismul profesional, timpul petrecut în fața ecranului și tehnologiile comode au redus drastic mișcarea fizică zilnică.
• Înainte de electricitate, oamenii dormeau aproximativ nouă ore pe noapte. Astăzi, lumina artificială, utilizarea tehnologiei în timpul nopții și programele încărcate, înseamnă mai puține ore de odihnă și ritmuri circadiene perturbate.

Viața modernă a schimbat complet modul în care mâncăm, ne mișcăm și ne odihnim ‒ iar consecințele nu sunt deloc bune. Bolile cronice precum diabetul, bolile de inimă, tulburările autoimune și obezitatea au crescut vertiginos, chiar dacă cunoștințele medicale și informațiile despre sănătate sunt mai accesibile ca niciodată. Deci, ce s-a petrecut?

Mai jos, vom analiza modul în care utilizarea pe scară largă a uleiurilor vegetale, creșterea bruscă a consumului de zahăr rafinat și de alimente ultraprocesate, toxinele agresive din mediul înconjurător, creșterea câmpurilor electromagnetice (CEM), sedentarismul și privarea cronică de somn au contribuit împreună la subminarea bunăstării noastre.

De ce sunt nocive uleiurile vegetale?

În anii 1900, uleiurile vegetale prelucrate industrial (denumite și uleiuri de semințe) au devenit centrul atenției, în parte datorită campaniilor de marketing agresive care demonizau grăsimile animale. [1]

‒ Consumul de omega-6 în creștere vertiginoasă ‒ Între 2023 și 2024, consumul mondial de ulei vegetal a depășit 200 de milioane de tone, o creștere de peste opt ori începând din anul 1961. [2, 3] În SUA, uleiul de soia este principala alegere, reprezentând peste 12 milioane de tone de ulei comestibil consumat anual. [4]

‒ Raporturi distorsionate ale grăsimilor ‒ Istoric, oamenii consumau cantități aproximativ egale de grăsimi omega-6 și omega-3 (1:1). Dietele moderne au modificat acest raport la 20:1, acidul linoleic (principalul omega-6 din uleiurile de semințe) reprezentând în prezent 25% din totalul caloriilor zilnice în dietele occidentale. [5, 6]

‒ Inflamație cronică și disfuncție metabolică ‒ Acidul linoleic în exces se oxidează ușor, deteriorând celulele și afectând funcția mitocondrială. Aceasta declanșează inflamația cronică, un factor-cheie al tulburărilor metabolice precum obezitatea, bolile de inimă și diabetul de tip 2. [7]

‒ Stocat în grăsimea trupească ‒ Timpul de înjumătățire al acidului linoleic în țesutul uman este de aproximativ 600 până la 680 de zile, ceea ce înseamnă că poate dura ani de zile pentru a reduce nivelul de acid linoleic din organism, chiar dacă renunțați astăzi la uleiurile din semințe. [8]

Cum au acaparat zaharurile rafinate și alimentele ultraprocesate dieta modernă?

Pe vremuri, pofta de dulce era satisfăcută de alimente integrale, puțin procesate, cum ar fi fructele și mierea. [9] Industrializarea a schimbat această situație, făcând din zahăr un aliment de bază, utilizat zilnic, iar alimentele ultraprocesate au devenit o industrie de miliarde de dolari.

‒ Creșterea consumului de zahăr ‒ În 1822 americanii consumau în cinci zile aceeași cantitate de zahăr care se găsește astăzi într-o doză de suc de 330 ml. În prezent, în medie, un american consumă 34 de lingurițe de zahăr pe zi (peste 100 de kilograme pe an). [10]

‒ Dominația siropului de porumb cu conținut ridicat de fructoză (HFCS) ‒ HFCS a înlocuit zaharoza (zahărul de masă) în multe produse și acum reprezintă aproximativ 8% din caloriile zilnice din dieta americană, în ciuda faptului că nu este disponibil pentru consumul casnic. [11,12]

‒ Făină albă vs. cereale integrale ‒ Cerealele tradiționale erau prelucrate foarte puțin și fermentate sau înmuiate pentru a îmbunătăți disponibilitatea nutrienților. Făina albă modernă, adesea tratată cu pesticide și îmbogățită cu fier sintetic, se digeră rapid, provocând vârfuri ale nivelului de zahăr din sânge.

‒ Alimentele ultraprocesate și pofta de mâncare ‒ Aproape 60% din totalul caloriilor din SUA provin din produse ultraprocesate, formulate pentru a fi „foarte gustoase”, pentru a duce la ignorarea semnalelor naturale de sațietate și promovarea consumul excesiv. [13]

La ce toxine din mediu suntem expuși în prezent?

În timp ce strămoșii noștri aveau o expunere minimă la toxine, industria modernă a dus la eliberarea a zeci de mii de substanțe chimice sintetice. Acești contaminanți ‒ de la pesticide și materiale plastice la produse farmaceutice ‒ sunt aproape imposibil de evitat.

‒ Pesticide ‒ Peste 500 de mii de tone sunt pulverizate anual în SUA [14], o creștere de 50 de ori față de anii 1950. [15] Glifosatul, cel mai utilizat erbicid, este detectabil în 80% din probele de urină umană. [16]

‒ Microplastice ‒ Se găsesc în sângele uman, plămâni, ficat, placentă, inimă, creier și chiar țesut testicular. [17] În medie, oamenii ingerează în fiecare săptămână plastic cam cât conține o carte de credit. [18]

‒ Perturbatori hormonali ‒ Substanțe chimice precum bisfenolul A (BPA) și ftalații interferează cu estrogenul și testosteronul, contribuind la scăderea numărului de spermatozoizi, pubertate mai timpurie și risc crescut de cancere legate de hormoni. [19]

‒ Produse farmaceutice în apă ‒ Medicamentele trec de tratarea apelor reziduale și ajung în sursele de apă potabilă. În unele orașe americane importante, în apa de la robinet s-au găsit urme de antibiotice, stabilizatori de dispoziție și hormoni. [20]

Sunt CEM o amenințare ascunsă la adresa sănătății noastre?

Tehnologia fără fir ne-a adus 5G, Wi-Fi și Bluetooth ‒ împreună cu o expunere exponențial mai mare la câmpurile electromagnetice (CEM). În timp ce câmpurile electromagnetice naturale ale Pământului sunt în general sigure, câmpurile electromagnetice artificiale pot prezenta riscuri.

‒ Modul în care CEM afectează organismul ‒ CEM pot activa canalele de calciu cu tensiune (VGCC), ducând la formarea peroxinitritului, un radical liber reactiv care deteriorează celulele, mitocondriile și ADN-ul. [21]

‒ Preocupări neurologice ‒ Densitatea ridicată a VGCC în creier înseamnă că sistemul nervos este deosebit de vulnerabil. [22] Expunerea cronică la CEM poate slăbi bariera hemato-encefalică, permițând toxinelor să pătrundă și să stimuleze neuroinflamarea. [23]

‒ Perturbarea somnului ‒ CEM reduc producția de melatonină, ceea ce duce la o calitate slabă a somnului și la dezechilibre ale ritmului circadian. [24,25]

Cercetările sunt încă în curs de elaborare, dar dacă vă confruntați cu dureri de cap inexplicabile, oboseală sau probleme de somn, luați în considerare reducerea expunerii la CEM prin oprirea conexiunii Wi-Fi pe timp de noapte și prin utilizarea conexiunilor prin cablu ori de câte ori este posibil.

Stilul de viață modern ne face să ne mișcăm mai puțin?

Activitatea fizică obișnuia să facă parte din viața de zi cu zi ‒ de la munca manuală la mersul pe jos ca mijloc principal de transport. Trecând rapid la locurile de muncă de birou, serviciile de streaming și aplicațiile de livrare a alimentelor din zilele noastre, aveți o rețetă pentru o inactivitate severă.

‒ Statistici alarmante ‒ Doar 24,2% dintre adulții din SUA au respectat recomandările privind mișcarea și întărirea musculaturii în 2020. [26] În rândul elevilor de liceu, doar 23,9% au raportat 60 de minute de activitate zilnică. [27]

‒ Creșterea timpului petrecut în fața ecranului ‒ Milenialii petrec așezați peste 60 de ore pe săptămână, împărțind timpul între muncă, navetă și utilizarea ecranului în scopuri recreative. [28]

‒ Reducerea educației fizice în școli ‒ Doar 4% din școlile primare și 2% din licee oferă educație fizică zilnică pe tot parcursul anului, iar 22% au eliminat complet educația fizică. [29]

‒ Implicații asupra sănătății ‒ Inactivitatea fizică este legată de obezitate, boli de inimă, rezistență la insulină și multe altele. Aproximativ 5 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an sunt atribuite activității fizice insuficiente. [30]

Dacă doriți să începeți cu ceva simplu, mișcarea de scurtă durată (cum ar fi mersul pe jos, exerciții cu greutăți, întinderile sau câteva exerciții de hatha yoga) pe parcursul zilei reduce riscurile de sănătate legate de statul pe scaun.

De ce dormim mai puțin ca niciodată?

În 1910, americanul dormea în medie aproximativ nouă ore în fiecare noapte. [31] Odată cu introducerea luminii electrice, a televiziunii până târziu în noapte, a muncii în schimburi și a dispozitivelor inteligente, mulți oameni consideră acum somnul ca fiind opțional.

‒ Statisticile privind somnul ‒ Adolescenții sunt afectați în mod special; până la 84% dintre elevii de liceu din SUA nu reușesc să doarmă opt ore, conform Studiului național privind comportamentele de risc ale tinerilor din 2021 al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. [32]

‒ Expunerea la lumina albastră ‒ Dispozitivele precum telefoanele și tabletele emit lumină albastră care perturbă producția de melatonină. Aceasta afectează calitatea somnului și ritmul circadian general. [33,34]

‒ Suprasolicitarea și stresul ‒ Normele culturale privind „graba” și productivitatea încurajează activitatea târziu până la miezul nopții. [35] Cafeaua devine o cârjă, perturbând și mai mult ciclurile naturale de somn. [36]

‒ Consecințele asupra sănătății ‒ Privarea cronică de somn este legată de creșterea obezității, rezistența la insulină, tulburările de dispoziție, slăbirea funcției imunitare și chiar scurtarea duratei de viață. [37, 38, 39]

5 moduri de a recâștiga calitatea sănătății care obișnuia să fie ceva normal

Strămoșii noștri au rămas sănătoși în mod implicit ‒ alimente neprocesate, bogate în nutrienți, mișcare constantă, expunere minimă la toxine și ritmuri aliniate cu lumina zilei și cu perioada de întuneric. Facilitățile moderne ne-au făcut viața mai ușoară în unele privințe, dar ne-au subminat fiziologia în altele.

‒ Mâncați precum strămoșii voștri ‒ Optați pentru alimente integrale, minimizați consumul de uleiuri de semințe pentru a restabili un echilibru mai sănătos între omega-6 și omega-3 și reduceți zahărul adăugat pentru a stabiliza glicemia.

‒ Mișcați-vă mai mult, stați mai puțin ‒ Încorporați pauze scurte de mișcare, antrenament de rezistență și activități în aer liber pentru a susține sănătatea cardiovasculară și metabolică.

‒ Reduceți expunerea la toxine ‒ Cumpărați produse organice atunci când este posibil, filtrați-vă apa, evitați materialele plastice și căutați produse de uz casnic fără toxine.

‒ Limitați expunerea la CEM ‒ Opriți dispozitivele wireless inutile pe timp de noapte, utilizați internetul cu fir și țineți telefoanele departe de trup.

‒ Prioritizați somnul ‒ Respectați o oră obișnuită de culcare, reduceți timpul petrecut în fața ecranului înainte de culcare și creați un mediu de somn întunecat și răcoros.

Ideea nu este de a renunța la viața modernă, ci de a ne bucura de beneficiile acesteia, menținându-ne trupul în sincronizare cu nevoile biologice fundamentale. Efectuând transformări mici și consecvente, vă puteți îngriji de sănătatea metabolică, energia celulară și vitalitatea generală.

Întrebări frecvente despre viața modernă și declinul sănătății

Î: Cât zahăr consumăm cu adevărat în zilele noastre?

R: Americanul consumă în medie aproximativ 34 de lingurițe de zahăr pe zi ‒ peste 100 de kilograme pe an ‒ mult mai mult decât cantitățile minime tipice în anii 1800. Acest consum galopant joacă un rol semnificativ în obezitate, diabet de tip 2 și sindrom metabolic.

Î: Ce toxine sunt cele mai îngrijorătoare în viața modernă?

R: Printre principalii responsabili se numără pesticidele precum glifosatul, materialele plastice (de exemplu, BPA, ftalații) și reziduurile farmaceutice din apă. Multe dintre acestea au efecte perturbatoare asupra hormonilor și contribuie la apariția bolilor cronice, de la cancer la infertilitate.

Î: Ce putem face în legătură cu expunerea la CEM?

R: Cel mai bine este să limitați sau să reduceți expunerea. Opriți Wi-Fi-ul pe timp de noapte, utilizați conexiuni cu fir, țineți telefoanele departe de trup și luați în considerare ecranarea dispozitivelor dacă sunteți deosebit de sensibil. Cercetările sunt în curs, dar mulți experți recomandă o abordare preventivă.

Î: De ce somnul este atât de important și cum îl pot îmbunătăți pe al meu?

R: Somnul este esențial pentru orice, de la reglarea hormonală la funcția cognitivă. Pentru a îmbunătăți somnul, mențineți ore de culcare constante, reduceți timpul petrecut seara în fața ecranului (în special lumina albastră) și optimizați mediul de somn (răcoros, întunecat și liniștit).

Note:

[1] Culinary Institute of America, Lard: A Fat History
[2] FAO, World agriculture: Towards 2030/2050
[3, 4] Statista, February 2024
[5] Nutrients. 2016 Mar 2;8(3):128
[6, 7, 8] Nutrients. 2023 Jul 13;15(14):3129
[9] Time, October 31, 2023
[10, 12] USDA Agricultural Research Service, The Question of Sugar
[11] The American Journal of Clinical Nutrition Volume 86, Issue 5, November 2007, Pages 1354-1363
[13] Johns Hopkins University, December 10, 2024
[14] USGS, Pesticides
[15] Journal of Agromedicine 12(1):67-75
[16] The Guardian, July 9, 2022
[17] J Glob Health. 2024 Aug 23;14:04179
[18] Journal of Hazardous Materials Letters Volume 3, November 2022, 100071
[19] Toxicology Reports Volume 13, December 2024, 101773
[20] American Council on Science and Health, January 15, 2021
[21] Environmental Research Volume 164, July 2018, Pages 405-416
[22] Journal of Chemical Neuroanatomy Volume 75, Part B, September 2016, Pages 43-51
[23] Bioimpacts. 2023 Dec 30;14(4):30064
[24] Radiat Prot Dosimetry. 2013 May;154(4):405-16
[25] Environmental Health volume 21, Article number: 72 (2022)
[26] CDC, NCHS Data Brief No. 443, August 2022
[27] CDC, Youth Risk Behavior Survey, United States, 2021
[28] Science Daily, November 5, 2024
[29] The Washington Post, June 5, 2022
[30] J Environ Public Health. 2020 Apr 1;2020:4283027
[31] Patient Safety and Quality: An Evidence-Based Handbook for Nurses
[32] CDC, Sleep in High School Students
[33, 36] Sleep Med Rev. 2015 Aug 28;28:69–85
[34] J Biol Rhythms. 2021 Dec 30;37(1):3–28
[35] Globalization, Human Rights and Populism 17 June 2023, pp 265–288
[37] Sleep Disorders and Sleep Deprivation: An Unmet Public Health Problem. (Extent and Health Consequences of Chronic Sleep Loss and Sleep Disorders)
[38] Biomed Rep. 2023 Sep 12;19(5):78
[39] Communications Biology volume 4, Article number: 1304 (2021)

Citiți și:
Dieta învinge boala
Iată cum pot alimentele fermentate să susțină sănătatea creierului

 

yogaesoteric
13 iunie 2025