Delphin International, o cumplită escrocherie
Delfinii-rechini continuă să facă victime!
de George Preda
Lansăm un nou avertisment: jocul piramidal Delphin continuă să facă victime în România. Capii escrocheriei sunt anchetaţi penal, Poliţia avertizează cetăţenii să nu se lase amăgiţi de „delfini”, iar în Judeţul Suceava s-a pronunţat o primă sentinţă favorabilă unui păgubit al sistemului. Şi totuşi, asta nu-i opreşte pe delfinii-rechini dornici de înavuţire să îşi continue afacerile dubioase, noi şi noi victime păgubite adăugându-se bilanţului acestei escrocherii! Am fost contactaţi de mai mulţi cititori care, în ciuda avertismentului nostru, s-au lăsat amăgiţi de himera unui câştig uşor. Rezultatul? O pagubă de 2300 de euro.
Sinucideri, faliment, disperare
Poate că pentru unii dintre cititorii noştri, această sumă nu pare exorbitantă. Dar pentru românul de rând, o pagubă de 2300 de euro apare ca fiind irecuperabilă şi i-a împins deja pe unii păgubiţi la gesturi extreme precum sinuciderea, vinderea locuinţelor, destrămarea familiilor. Numai în Iaşi, trei persoane şi-au pus capăt zilelor pentru că nu aveau cum să îşi achite datoriile pe care le-au făcut pentru a se înscrie în sistemul Delphin. În Vaslui, Arad, Deva, Galaţi, Constanţa şi în multe alte oraşe din ţară, jocul piramidal a făcut mii de victime.
În general, cei care acceptă să intre în sistem urmăresc să racoleze noi victime, pentru că aceasta este singura lor şansă de a-şi recupera banii. De aceea, se orientează către persoane influenţabile, uşor de păcălit, dornice de câştig tocmai pentru că au o viaţă grea şi prea puţine resurse. Ei le învaţă pe acestea cum să facă rost de banii ceruţi la intrarea în firmă – le orientează către cămătari sau le sfătuiesc să facă împrumuturi la bănci, oferind drept gaj deseori chiar locuinţa. Dornic de înavuţire, un delfin proaspăt racolat plăteşte 2300 euro pentru „reţeta succesului” şi află apoi că „succesul” ar implica să păcălească la rândul lui pe alţii. Profilul păgubitului fraier – victimele preferenţiale pe care şi le aleg delfinii – ne indică uşor că acesta nu are nici o şansă să îşi recupereze banii. Mai ales oamenii care au o doză de corectitudine şi onestitate, nu se simt deloc capabili să îi înşele pe alţii pentru a-şi recupera banii pierduţi din propria prostie.
Schema clasică a unui joc piramidal
Mulţi dintre noi am participat la mici jocuri piramidale în clasele primare. Un joc piramidal – în varianta inocentă – era acela în care fiecare participant trebuia să trimită cărţi poştale unor prieteni (cinci sau zece, în funcţie de varianta jocului). Cărţile poştale conţineau o listă de patru sau cinci participanţi la joc. Fiecare nou intrat în joc trebuia să trimită primului de pe listă o vedere şi/sau 10 lei (acesta urmând să iasă din schemă), şi să reactualizeze lista punându-se pe el pe ultimul loc. Socoteala era simplă: cu preţul a câteva cărţi poştale, o vedere şi 10 lei puteai să primeşti, în funcţie de amploarea jocului, câteva sute sau mii de vederi şi chiar câteva mii de lei (este vorba de „lei-foarte-vechi”, dinainte de 1989). În copilărie, am fost un conştiincios şi fervent participant la aceste jocuri, cum nu erau prea multe surse de divertisment pentru copii în perioada comunistă. Deşi am trimis zeci de cărţi poştale şi vederi, tot ce am câştigat vreodată a fost o singură vedere…
Varianta „de oameni mari” a jocului îşi are originea în SUA şi implică sume mari de bani. Promite câştiguri considerabile dar, pentru imensa majoritate a participanţilor, de fapt pierderile sunt considerabile şi doar câţiva oameni se îmbogăţesc pe spinarea celor păgubiţi.
În perfida lor ingeniozitate, inventatorii jocurilor piramidale imită îndeaproape sistemul MLM (multi level marketing). MLM este o metodă modernă de management aplicată de unele firme de distribuţie (de exemplu, pentru produse cosmetice sau suplimente alimentare – foarte cunoscute sunt firmele care vând produse pe bază de Aloe Vera). În sistemul MLM distribuitorii sunt cointeresaţi prin integrarea lor într-o reţea piramidală de distribuţie. Acest gen de reţele recompensează participanţii prin sisteme de premieri şi recompense în funcţie de numărul de produse comercializate, atât de către un distribuitor anume, cât şi de către toţi distribuitorii pe care acesta i-a cooptat în reţea. Reţelele de tip MLM sunt legale, acordă o şansă onestă de câştig tuturor participanţilor, în sensul că cine munceşte câştigă bine, şi sunt considerate de mulţi dintre cei care optează pentru ele ca fiind foarte rentabile.
Jocurile piramidale (piramidele financiare) imită acest model, dar le lipseşte ingredientul de bază: aici, nu se vinde nici un fel de produs. Participanţii la acest sistem nu distribuie nici un fel de produse şi de altfel despre ei nu se poate spune că au o slujbă onorabilă: singura lor sarcină şi posibilitate de câştig este aceea de a racola alţi fraieri care să intre în sistem. Deoarece fiecare persoană care doreşte să intre în sistem plăteşte 2300 euro, aceşti bani se împart între delfinul care l-a racolat direct, superiorii săi ierarhici şi firma-mamă. Dar pentru cel care tocmai a achitat 2300 de euro, singura şansă de a-şi recupera banii ar fi să înşele la rândul lui pe alţii – în general, ei încearcă la cei apropiaţi. Ceea ce primeşte efectiv neofitul pentru suma de 2300 de euro este un manual în patru volume despre „reţeta succesului” şi o serie de cursuri.
Este evident că acest proces (câştig prin racolare) nu poate continua la nesfârşit şi că, dincolo de un anumit nivel al piramidei, noii participanţi sunt cu toţii, inevitabil, păcăliţi. Pentru cei care trăiesc cu impresia că se vor îmbogăţi din această înşelătorie oribilă, lansăm un nou apel la raţiune: dacă mii de români au fost deja păgubiţi de înşelătoria Delphin International, ce vă face să credeţi că tocmai voi o să fiţi excepţia?
Cum este posibil ca atât de mulţi oameni să cadă în plasă?
Unii spun că „aşa le trebuie celor care se lasă fraieriţi”! Dar, chiar dacă suntem de acord că numai prostia şi lăcomia îi fac pe oameni să cadă în capcana întinsă de jocurile piramidale, relatările victimelor sunt cutremurătoare. Pentru că acest gen de scheme de îmbogăţire nu se adresează niciodată celor care îşi pot permite o eroare sau un eşec în plan financiar, altfel spus celor care au de unde să piardă. Delfinii racolează din contră oameni cu venit modest sau chiar care sunt la limita supravieţuirii şi, ameţindu-i cu promisiunea unei îmbogăţiri rapide, îi conving să se împrumute sau să îşi amaneteze bunurile pentru a face rost de suma necesară intrării în joc.
Trebuie să recunoaştem totuşi că Delphin International îşi regizează afacerea cu o oarecare dibăcie. Totul este bine pus la punct în cele mai mici detalii pentru a păcăli pe cei nou-veniţi. Membrii firmei se prezintă ca afacerişti de succes, la întâlnirile publice ţinuta este obligatorie pentru toţi participanţii. În plus, se creează o atmosferă entuziastă care „îi ia pe sus” pe participanţi, cărora li se cere să ia o decizie pe loc dacă vor să intre în firmă. Decizia prin urmare se ia sub influenţa unei psihoze colective: semnaţi acum sau veţi rata şansa vieţii voastre! După ce a semnat contractul prin care se obligă să achite 2300 de euro în trei zile şi o clauză de confidenţialitate de 10.000 euro, noul păcălit află că de fapt tot ce va primi este… un set de cursuri – şi dacă va povesti cuiva ce a păţit, va trebui să achite 10.000 euro despăgubire firmei.
Oficialităţile sunt categorice: Delphin International este o escrocherie
Singura sursă de compensare a pierderii pentru cei intraţi în sistem este racolarea altor oameni. Altfel spus, nu se realizează nici o activitate lucrativă, nu se vinde nici un produs (cu excepţia acelui manual care pretinde că te învaţă o metodă infailibilă de a avea succes). Fiecare persoană dintre cele racolate trebuie să racoleze la rândul ei cel puţin alte cinci persoane pentru a-şi „scoate” banii investiţi în celebrul manual, iar fiecare dintre acestea, la rândul ei, trebuie să facă acelaşi lucru. Este evident că asta nu poate să meargă la nesfârşit, este evident că nu oricine poate să reuşească aceste racolări chiar şi dacă îşi propune… şi este evident că singurul câştig pe care îl obţin delfinii cu experienţă vine din escrocarea altora!
Poliţia Română avertizează cetăţenii în privinţa jocului piramidal Delphin într-un Buletin Informativ care descrie procesul de racolare: „Pentru cei care merg pentru prima data, întâlnirile sunt organizate sâmbăta sau duminica, şi acolo persoanele semnează un acord de confidenţialitate, în sensul că se obligă să nu divulge nimănui informaţii cu privire la firmă, în caz contrar fiind obligaţi să plătească daune de 10.000 euro. După ce li se face o prezentare, persoanele semnează un contract prin care se obligă să urmeze 10 cursuri şi solicită să li se pună la dispoziţie manualul „Preţul Succesului” care are 4 volume. Pentru toate acestea fiecare persoană trebuie să achite suma de 2290 euro. Participanţii la întâlnirile de sâmbătă/duminică vor participa la cursurile de iniţiere (în ziua de miercuri) numai dacă fac dovada, cu extras de cont, că au achitat cei 2290 de euro. Cursurile de iniţiere au loc în localităţile de domiciliu. După ce urmează cursurile, persoanele primesc o diplomă şi, după trei-patru săptâmăni, printr-o adresă, sunt informate că au fost acceptate în firmă. Aceste persoane îşi vor recupera banii numai dacă recrutează, la rândul lor, alte persoane. Dorim să informăm cetăţenii asupra riscului pe care şi-l asumă participând la astfel de jocuri care se pot solda cu pierderea sumei de bani investită.”
RODSA (Asociaţia de Vănzări Directe din România), o organizaţie profesională care reprezintă industria de vânzări, s-a implicat activ în demascarea escrocheriei Delphin, printre altele pentru că aceasta poate arunca o pată asupra activităţii oricărei firme de vânzări. Pe site-ul asociaţiei, o secţiune întreagă este dedicată demascării activităţii ilegale a jocului piramidal: http://www.rodsa.ro/delphin.htm.
Capii firmei Delphin sunt în anchetă: atât DIICOT cât şi Garda Financiară investighează diferite personaje din piramida Delphin, în aproape toate oraşele unde activează firma. La Suceava, un păgubit al firmei a câştigat prodesul intentat celui care l-a racolat în sistem. Dar acesta este doar un prim pas. Nici el nu şi-a recuperat încă banii pierduţi, iar succesul lui în instanţă nu înseamnă nicidecum că ceilalţi păgubiţi îşi vor recupera banii automat…
Istoric şi legislaţie
De altfel, jocurile de acest tip contravin legilor României – şi legislaţiei din Uniunea Europeană.
În România, primul mare „scandal piramidal” a fost provocat de prabuşirea jocului pus pe roate de Ioan Stoica, patronul celebrei „Caritas” din Cluj. Stoica a făcut puşcărie, zeci de mii de oameni au rămas fără bani, mulţi dintre ei împrumutându-se de la bănci şi girând cu casele, iar o mână de oameni, aflaţi pe lista de „protocol” a lui Stoica, s-au îmbogăţit peste noapte. Mulţi dintre aceştia au ajuns ulterior miniştri, parlamentari, şefi ai unor instituţii ale statului fără să păţească ceva. „Caritas” a funcţionat efectiv între 1991 şi 1994. Au urmat alte piramide: „Prodimpex” (1993-1994), „Gerald” (1993-1994), „Philadelphia” (1996), „Megacaritas” (1997), „Cosmeticonn – Timisoara” (1998), „Dynamic Elite Club” (2000-2002), „Energy” (2001), „Delphin International” (în 2002 a început activitatea şi functionează şi în prezent, fiind printre cele mai longevive), „Scrisori în lanţ prin e-mail” (în 2003 a început activitatea şi funcţionează şi în prezent), „Eurocasa” (în 2003 a început activitatea şi functionează şi în prezent), „Society Club” (în 2003 a început activitatea şi funcţionează şi în prezent, este creat pe baza de date şi sistemul defunctului „Dynamic Elite Club”) şi „Caritasul de Huşi” (2002-2005).
După ce sute de mii de oameni din toată ţara au fost păgubiţi, legislativul a aprobat legea privind jocurile de noroc, care reglementează, interzice şi pedepseşte crearea piramidelor financiare. Astfel „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la doi la şapte ani sau cu amendă, organizarea şi desfăşurarea de jocuri, indiferent de denumirea lor, prin care se propune unor persoane să depună sau să colecteze bani ori să se înscrie pe o listă, făcându-le să spere câştiguri financiare rezultate din creşterea numărului de persoane recrutate sau înscrise, indiferent cum se realizează această colectare sau înscriere pe liste. De asemenea, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu amendă, fapta de a propune unei persoane să depună sau să colecteze bani ori să se înscrie pe o listă în condiţiile prevăzute la aliniatul precedent”.
După „ţeapa” naţională a Caritasului, după pagubele FNI, ne-am aştepta ca românii să fie mai prudenţi. Ei bine, iată că nu! Mii de oameni şi-au pierdut agoniseala ori s-au înglodat în datorii momiţi de firma Delphin International. Am putea spune că… sărăcia e pe gratis, dar prostia costă!
Vă sugerăm să faceţi chiar astăzi o faptă bună. Avertizaţi-vă familia şi prietenii depre pericolul pe care îl reprezintă această mizerabilă înşelătorie care este Delphin International!
Citiţi şi:
Români, feriţi-vă de escroci! Escrocheria Delphin International a păgubit mii de oameni
yogaesoteric
1 decembrie 2006