Demolarea controlată a României. Lista cu 47 de întreprinderi din București falimentate și distruse (II)

Regretatul academician Dinu C. Giurescu a alcătuit în 2011 o listă cuprinzătoare cu întreprinderile din București ce au fost distruse. De atunci lista a mai crescut.

Citiți prima parte a articolului

11. a. O secție a Uzinei Vulcan funcționa pe platforma industrială IMGB

b. Producea pereți membrane pentru cazanele mari de 1.000 tone aburi/oră, folosite la centralele termoelectrice.

c. Nu cunosc efectivul de salariați.

d. Și-a încetat producția odată cu închiderea Uzinei Vulcan București.

12. a. Centrala Electrică de Termoficare (CET Sud)

b. Funcționa tot în incinta industrială IMGB. Producea energie electrică pentru platforma industrială și energie termică pentru cartierul Berceni (cu peste 250.000 locuitori).

c. Nu știu efectivul de salariați.

d. Și-a redus treptat activitatea; astăzi mai produce cca 40% din nivelul 1989.

Personalul „excedentar” a fost disponibilizat – pensionat anticipat sau trimis în șomaj tehnic temporar, apoi definitiv!

III. Platforma industrială Pipera

13. a. Întreprinderea Electronică

b. Producea televizoare, aparate de radio etc.

c. Lucrau cca 3.000 persoane, care au fost disponibilizate.

d. A fost închisă, iar producția autohtonă a fost înlocuită cu marfă de import.

14. a. Întreprinderea de Cinescoape

b. Producea tuburi cinescop pentru televizoare.

c. Cca 800 salariați.

d. A fost închisă; halele sunt goale; cuptoarele și alte instalații s-au demontat și au fost vândute ca fier vechi.

15. a. Întreprinderea Conect

b. Producea contactori pentru toată industria din țară cât și pentru export.

c. Circa 1.200 salariați.

d. A fost închisă; clădirile sunt în ruină.

16. a. Microelectronica

b. Producea circuite multistrat pentru industria electronică și electrotehnică.

c. Dispunea de cca 700 salariați, personal ultracalificat.

d. Și-a încetat orice producție.

17. a. Întreprinderea de Calculatoare

b. Producea calculatoare electronice de felurite capacități, marca „Felix”.

c. Avea cca. 2.000 salariați.

d. A fost închisă. Clădirile au fost închiriate unor firme de comerț, iar utilajele, demontate și vândute ca fier vechi.

18. a. Fabrica de Elemente pentru Automatizare (FEA)

b. Producea felurite elemente de automatizare necesare industriei românești și pentru export.

c. Nu cunosc numărul salariaților. Avea personal ultracalificat.

d. Fabrica s-a închis, utilajul a fost vândut, iar spațiile au fost închiriate.

19. a. Întreprinderea Automatica (pe Calea Floreasca)

b. Producea panouri de automatizare.

c. Salariați: circa 1.800.

d. Închisă, nu mai produce nimic, clădirile sunt închiriate.

20. a. IPRS Băneasa

b. Producea piese radio și semiconductori.

c. Nu cunosc numărul de salariați.

d. Unitatea a fost închisă, clădirile propuse pentru dărâmare.

21-22. a. Institutul de Cercetări pentru Industria Electrotehnică (ICPE) și Institutul de Cercetări Electronice (ICE)

Ambele au fost închise, clădirile au fost închiriate.

23. a. Combinatul de Prelucrarea Lemnului – Pipera (CPL)

b. Producea tâmplărie și mobilă trimisă la export – în proporție de 80% – în țări din UE, URSS, China.

c. Numărul salariaților: 3.400.

d. Produce, în prezent, circa 28% din nivelul anului 1989. A rămas cu cca 600 salariați.

Multe spații au fost închiriate și au primit alte utilizări.

IV. Platforma industrială Militari, situată în vestul Capitalei

23. a. Întreprinderea de băi, radiatoare, elemente și armături sanitare (IREMOAS)

b. Utilată pentru turnarea din fontă a radiatoarelor, căzilor de baie și a felurite elemente sanitare.

c. Număr salariați 2.800.

d. „Privatizată” pe bucăți, unele secții desființate, celelalte și-au redus activitatea.

Lucrează în prezent 480 persoane.

25. a. Întreprinderea de materiale de construcții (BCO)

b. Producea bolțari pentru zidărie din beton celular autoclavizat (BCA). Avea tehnologie nouă de import, inclusiv cuva de autoclavizare și centrala termică producătoare de abur folosit la autoclavizare.

c. Avea circa 1.600 salariați.

d. Mai lucrează 420 persoane, a fost privatizată și produce cam 40% din nivelul anului 1989.

26. a. CESAROM

b. Producea faianță, gresie, plăci ceramice.

c. Avea 2.100 salariați.

d. Privatizată; produce cca 30% din volumul anului 1989 și are 530 persoane.

„Privatizarea” și reducerea drastică a producției au deschis calea importurilor de materiale de construcții din Italia, Spania, Grecia, China etc.

27. a. Turbomecanica, construită în anii 1974-1980, pe autostrada A1, tot în zona Militari, cu tehnologie și asistență de specialitate britanică

b. Producea motoarele pentru avioanele Rombac, IAR 80 și IAR 90 – sub licență britanică.

c. Avea cca 3.000 salariați, parte din ei specializați în Marea Britanie.

d. „Privatizată” pe „sectoare” (bucăți). Nu mai produce nimic. Halele au fost închiriate unor firme străine pentru a fi folosite ca depozite de mărfuri.

28. a. Centrala electrică de termoficare (CET Vest)

b. Producea energie electrică pentru toate întreprinderile din zonă și energie termică pentru cartierele de locuințe Militari și Drumul Taberei.

c. Efectiv de 2.300 salariați când a funcționat cu randament. Azi mai produce 40-45% din capacitate, cu cca 1.100 oameni.

V. Platforma industrială Băneasa-Otopeni

29. a. Întreprinderea de avioane București-Băneasa

b. Construia, sub licență britanică, avioane de pasageri ROMBAC – cu 110 locuri, cu motoare – licență britanică – fabricate la Turbomecanica.

c. Peste 2.000 salariați, o parte din ei specializați în Marea Britanie.

d. Producția a încetat. O parte din hale sunt folosite la întreținerea și reparația avioanelor TAROM.

Alte hale sunt folosite pentru felurite expoziții, inclusiv Salonul Internațional al Automobilului – București (SAB).

30. a. Întreprinderea de piese turnate și forjate pentru aviație, construită în 1976-1980 pe un teren liber, în proximitatea fabricii de avioane (vezi nr. 29 mai sus)

b. A funcționat ca:
– institut de cercetare;
– unitate de producție pentru piese necesare construcției de avioane.

c. Peste 1.800 salariați, din care 350 ingineri.

d. A fost închisă. Producția a încetat. Unele hale sunt folosite ca depozite de mărfuri.

31. a. Întreprinderea de aparate de măsură și control – Otopeni construită lângă calea ferată de centură

b. Producea aparatură de măsurat și control de diferite tipuri și destinații.

c. Cca 800 salariați.

d. Mai lucrează cu 400 oameni și produce macarale mici și schele pentru construcții.

32. a. Laromet, în zona de nord a Capitalei, spre Bucureștii Noi

b. Producea profiluri laminate.

c. Peste 1.300 salariați.

d. Privatizată; astăzi cu 350 muncitori și o producție limitată la câteva profiluri.

VI. Alte întreprinderi în aria Bucureștiului

33. a. Flamura Roșie, pe strada Lânăriei

b. Producea îndeosebi țesături din lână și bumbac, în mare parte pentru export.

c. Peste 1.700 salariați.

d. Fabrica a fost închisă. „Investitorul” care a preluat totul a transformat halele în depozite-magazin de mobilă.

34. a. Steaua Roșie (fosta Wolf) situată pe Dealul Spirii. Extinsă și reconstruită în anii ’80, ca o fabrică nouă

b. Fabrica utilaje pentru construcții.

c. Avea circa 1.200 salariați, acum disponibilizați.

d. Fabrica a fost complet închisă.

35. a. Electrotehnica, situată în cartierul Drumul Taberei

b. Producea aparatură electrotehnică pentru toate fabricile din țară și pentru export.

c. Avea 1.800 salariați, care au fost disponibilizați.

d. Întreprinderea a fost demolată.

36. a. Întreprinderea de mașini electrice București (IMEB) situată în spatele fabricii de confecții APACA

b. Producea motoare electrice. Utilată cu mașini automate de bobinat, rotori și statori, importate din Elveția.

c. Avea cca 2.100 salariați.

d. Utilajele au fost tăiate și date la fier vechi. Pe terenul fostei întreprinderi s-au deschis două supermarketuri.

37. a. Întreprinderea Electromagnetica, pe Calea Rahovei

b. Producea centrale telefonice (sub licență), telefoane, echipamente de telefonie și transmisiuni. Folosită și la export, ca, de exemplu, în Grecia.

c. Avea în jur de 1.700 salariați.

d. Mai funcționează o secție cu 90 oameni care produce aparate telefonice.

38. a. Uzina Vulcan (în gard cu Electromagnetica)

b. Producea cazane cu aburi pentru termocentrale și echipamente pentru calea ferată.

c. Lucrau peste 3.000 oameni.

d. Închisă, în curs de demolare.

39. a. Timpuri noi, fosta Lemaître

b. Producea compresoare de felurite tipuri, echipamente pentru metrou.

c. Lucrau cca 1.600 salariați, disponibilizați cu salarii compensatorii.

d. Închisă și demolată.

40. a. Țesătoria 7 noiembrie Dudești

b. Producea diverse țesături.

c. Lucrau cca 800 persoane (femei).

d. Demolată. Pe terenul ei s-au ridicat 6 blocuri cu apartamente.

41. a. Întreprinderea textilă Flacăra de pe strada Lânăriei.

A fost închisă, iar halele sunt utilizate pentru depozitarea feluritelor mărfuri.

42. a. Adesgo, pe Calea Șerban Vodă

b. Producție bine-cunoscută de ciorapi.

c. Avea 600 lucrătoare.

d. Mai lucrează o singură secție, iar ciorapii de damă se importă. [N. ed.: Actualmente este cumpărată de grupul israelian Tefron]

43. a. Întreprinderea Tehnica Medicală, pe șoseaua Berceni.

b. Aparatură medicală de profil.

c. Lucrau circa 700 persoane.

d. Întreprinderea a fost lichidată, fostele spații sunt astăzi depozite și urmează a fi dărâmate.

44. Întreprinderea de încălțăminte Carmen, pe șoseaua Panduri. Marcă bine-cunoscută.

Avea circa 1.200 salariați. Privatizată prin metoda MEBO, s-a închis după 4 ani.

45. a. Uzinele Chimice Române, pe șoseaua Panduri

b. Produceau o gamă variată de vopsele.

c. Lucrau cca 700 persoane.

d. A fost închisă. Halele de producție parțial demolate, restul transformat în spații de depozitare. Programată pentru demolare.

46. a. Atelierele 9 Mai, vis-à-vis de APACA

b. Producea utilaje și instalații pentru construcții.

c. Avea 900 salariați.

d. În prezent demolate.

47. a. Uzina Semănătoarea, extinsă în 1985-1986

b. Producea mașini și utilaje agricole, semănători, combine de recoltat grâu și porumb, pluguri pentru tractoare, alte utilaje complexe.

c. Avea 2.800 salariați.

d. În prezent 400 salariați produc pluguri, sape, cazmale, lopeți, alte mici unelte.

[Hotnews, 2019: Acum pe terenul fostei fabrici Semănătoarea se află două clădiri de birouri ridicate în perioada 2006-2007, și vândute între timp, iar halele și atelierele fostei fabrici au fost convertite în clădiri de birouri, restaurante și magazine. În paralel se construiesc noi clădiri de birouri.

În mod clar, chiar dacă Semănătoarea nu se privatiza, spațiile de producție erau mutate din oraș, acesta fiind trendul în toate orașele europene, iar platforma industrială reconvertită. Rămâne însă întrebarea de ce statul român nu a fost capabil să gestioneze în folosul său acest patrimoniu uriaș care a fost cedat pe o sumă infimă.]

Pe lângă cele 47 de întreprinderi (uzine) mai sus arătate, în București mai funcționau alte zeci de unități mai mici, plus atelierele cooperativelor de producție în cele mai variate domenii. Cu puține excepții (frizerii și saloanele de coafură, unele croitorii) atelierele s-au închis. Este tot mai anevoios să găsești vreo unitate să-ți poți repara ceva.

Privatizarea industriei a reprezentat o imensă cacealma, care a dus la desființarea, în proporție de peste 90%, a unităților existente în 1989. Investițiile în aceste unități cu tehnologia aferentă s-au pierdut în întregime.

Cu câteva excepții (automobile, combinatul de la Galați), România nu mai are o bază industrială.

O evaluare pe fiecare centru al țării ar prezenta magnitudinea dezastrului industrial al României. Este greu de aflat în Europa sau în alte părți o țară care în mod deliberat, dar și din inconștiență, și-a distrus propria ei bază industrială, înlocuind-o cu importuri de tot felul.

Este greu de imaginat că tehnologia și utilajele giganților industriali și ale celorlalte unități erau „depășite”. Exemplele Dacia Pitești și Siderurgica Galați demonstrează exact contrariul.

Nota autorului: Cifrele de mai sus sunt simplu estimative. O cercetare a arhivelor întreprinderilor privatizate și desființate – dacă s-au mai păstrat – ar reda o situație mai exactă.

Citiți și:
Cum îi lasă americanii pe europeni fără industrie
Naționalizarea Petrom și „starea națiunii”
Istoria unui jaf de 1 miliard de dolari marca Mugur Isărescu pe o concesiune dată gratuit de statul român

 

yogaesoteric
21 aprilie 2023