Despre încercările spirituale şi modul în care acestea pot fi depăşite

de Justina Cojan

Citiţi aici articolul anterior:

Simpla apelare a Ghidului spiritual îl face pe acesta prezent pentru aspirant

„Fiecare fiinţă umană angrenată pe o Cale spirituală va fi pusă faţă în faţă cu anumite încercări spirituale. Aceasta este o lege de oţel a evoluţiei spirituale.” spune Ghidul nostru spiritual. Nu sunt încercări mari sau mici, nu sunt încercări standard, sunt încercări pe măsura fiecăruia dintre noi. Acestea nu au alt scop decât întărirea noastră în credinţă şi spiritualitate, credinţă absolut necesară mersului ascendent pe Calea spirituală aleasă.

Atunci când apar probele spirituale, avem două posibilităţi: fie le trecem cu bine şi atunci va urma un salt spiritual, fie cădem. În cazul în care un aspirant sau practicant cade la mai multe încercări spirituale importante, el regresează şi în universul său lăuntric apar unele schimbări care se repercutează în mod nefast asupra viziunii sale, atât interioare cât şi exterioare. Indiferent de ceea ce ni se petrece, să avem mereu convingerea lăuntrică a faptului că „Dumnezeu dă fiecăruia atât cât poate duce.”

Adeseori, chiar Ghidul spiritual ne supune la diferite teste pentru care consideră că suntem pregătiţi. Este opţiunea noastră să le trecem cu succes sau să ne lăsăm copleşiţi de ele (altfel spus să cădem). De cele mai multe ori aceste teste pot activa în conştiinţa noastră momentele de neîncredere şi de suspiciune, ca şi impurităţi, pe care la timpul potrivit nu le-am tratat cu luciditatea necesară pentru a le elimina complet. Aceste impurităţi, prezente în inima noastră, vor respinge în cele din urmă creşterea spirituală şi învăţătura primită de la Ghidul nostru spiritual şi în măsura în care ne-am pierdut luciditatea şi bunul simţ vor putea demola fără rezerve întregul edificiu spiritual pe care ne situăm existenţa şi chiar ne vom abate de la Calea spirituală aleasă sau o vom părăsi. Aceste îndoieli şi nelămuriri, se pot referi la propria fiinţă, la Calea spirituală, la Ghidul spiritual şi învăţătura primită, la relaţia Ghid spiritual-aspirant sau chiar la autenticitatea beneficiilor dobândite prin practicarea învăţăturii primite de la Ghidul nostru spiritual.

Confruntaţi cu probleme existenţiale specifice avem tendinţa, uneori, de a ne lăsa prea uşor copleşiţi de forţe potrivnice şi încrederea noastră, altfel de nezdruncinat, începe să se clatine. Aceste atitudini, deşi par potrivnice, de fapt, ele vin să ne înveţe cum să devenim cu adevărat, ne pregătesc spiritual voinţa. Este absolut necesar ca luciditatea şi discernământul să facă parte din obişnuinţele noastre de a aprecia, în orice moment, calitatea vieţii noastre spirituale. Având o asemenea atitudine ne vom păstra în stare trează conştiinţa pentru a putea aprecia momentele de „criză spirituală” şi pentru a afla puterea necesară depăşirii lor.

Testele spirituale pot apărea în diverse momente ale evoluţiei noastre spirituale, integrate sub diverse aspecte:

1. Necesitatea unei vieţi spirituale începe să-şi piardă din profunzime şi în viaţa noastră câştigă tot mai mult teren aspectele gregare existenţiale. Forţa voinţei noastre spirituale pierde mult din putere şi intensitate şi ne lăsăm duşi în mod frecvent către acţiuni nedorite, ne lăsăm purtaţi de curentul momentului, de spusele unuia sau a altuia din jur, sau de propria noastră imaginaţie dezordonată;

2. Accesul pe Calea spirituală s-a făcut fără convingerea totală şi sinceră că ar fi unicul lucru bun şi frumos ce ni se poate petrece. Atunci din raţiuni obscure şi prejudecăţi prosteşti ţinem, cu tot dinadinsul, să existăm în afara unei vieţi autentice, spirituale. A fi în afara autenticităţii şi onestităţii face ca obiectivitatea să nu mai aibă niciun sens, şi atunci putem fi învinşi uşor de prostia universală care este prejudecata;

3. Neiterând anumite trăiri spirituale autentice, le pierdem pur şi simplu, iar golul lăsat de pierderea achiziţiilor spirituale va slăbi în timp temelia unei vieţi spirituale dată de cunoaşterea prin experienţă proprie;

4. Dacă nu integrăm în mod plenar şi armonios învăţătura primită în viaţa noastră de zi cu zi atunci viaţa îşi separă distinct două părţi sau aspecte globale: o parte spirituală şi o parte ordinară, legată exclusiv de planul material. Acestea, lăsate să treneze, mai devreme sau mai târziu vor intra într-un conflict iremediabil, marcându-ne existenţa într-un mod din ce în ce mai puţin fast;

5. Dacă reţinem doar pentru noi rezultatele dobândite dinamizăm în fiinţa noastră energii benefice, ne bucurăm de stările inefabile dobândite şi atât. Nu manifestăm, integraţi în manifestare, aceste stări sau cu alte cuvinte nu le dăruim. Nu suntem suficient de maturi pentru a înţelege că acest prim pas al dobândirii trebuie să fie urmat de un altul în care să manifestăm ceea ce am dobândit. Nu avem încă, disponibilitatea de a urma exemplul Ghidului nostru spiritual şi de a dărui celor din jur acel ceva minunat dobândit. Uităm ceea ce, adeseori, Ghidul nostru spiritual ne reaminteşte: „Dacă dăruieşti dobândeşti”;

6. Tendinţa de a integra în planul material capacităţile dobândite, făcând din practica spirituală un scop în sine, poate duce la orientarea exclusiv spre planul material a rezultatelor spirituale dobândite, începând de la tehnicile primite şi până la SIDHIS-uri. Efectul scontat, alternând cu eşecuri, va trezi în mintea noastră o mare confuzie şi ne putem pierde treptat încrederea în Ghidul spiritual, în învăţătura Lui, iar relaţia Ghid spiritual-aspirant nu ne mai satisface;

7. Ne plictisim pur şi simplu sau să nu mai avem răbdare deoarece rezultatele avute în vedere, sau cele despre care unii susţin că le-au dobândit, se lasă prea mult aşteptate. Nerăbdarea şi neizbânda ne fac adeseori prea delăsători, ne fac să ne abandonăm practica spirituală;

8. Fixându-ne exclusiv pe planul material e posibil să pierdem legătura cu planurile subtile şi entităţile benefice care ne ghidează şi ne inspiră;

9. Fundamentul pe care ne-am construit viaţa spirituală poate să nu fie destul de solid pentru a rezista la tentaţiile de tot felul. La baza acestui fundament pe lângă trăirile autentice, au fost puse de-a valma trăiri care nu aveau corespondentul în autenticitate: iluzionări, halucinaţii sau trăiri împrumutate;

10. Dacă avem la un moment dat o practică spirituală fără discernământ: fac de toate cât mai mult, văd eu pentru ce, ceva tot se va petrece;

11. Dacă folosim în mod extravagant ceea ce am dobândit, facem paradă de practica spirituală, excluzând din existenţa noastră oricare alte fiinţe care nu ne împărtăşesc convingerile spirituale, această atitudine ne va pune în dizarmonie cu cei din jur, iar starea proprie de armonie se poate diminua;

12. Încă ne mai complacem în compania unor fiinţe umane impure care nu numai că nu au în intenţie o viaţă spirituală dar argumentează prin viclenie, demolator chiar, falsitatea modului nostru de viaţă şi a convingerilor noastre spirituale;

13. Considerăm că am atins un asemenea stadiu în evoluţia spirituală care ne dă dreptul să ne desprindem din şcoala spirituală, să aderăm la alte pseudo-şcoli spirituale sau să ne formăm propriul nostru grup spiritual;

14. Întâmpinăm serioase dificultăţi de conştientizare, asumare şi responsabilizare a propriei existenţe;

15. Manifestăm o atitudine exagerată de a ajuta pe alţii pierzând din vedere că şi noi mai avem nevoie de ajutor;

16. Ne consumăm energia prin vorbe fără rost, prin bârfă, prin emoţii rele, prin supărări, prin resentimente, prin ură, prin invidie, prin enervare, prin frică, prin agitaţie, prin gânduri urâte, prin proiecţii perverse;

17. Începem să contestăm calităţile Ghidului spiritual şi nu mai putem urma cu sfinţenie nici învăţătura şi nici sfaturile Lui. Începem să vorbim despre defectele Ghidului nostru spiritual, să-L criticăm, să-L bârfim. Despre atitudinea nocivă de a critica Grieg spune: „Este chiar foarte uşor să critici; dar este foarte greu să eviţi tu însuţi greşelile despre care crezi în mod prostesc că ai dreptul să le critici la alţii.”

Testele sunt stări de contradicţie, de separare

Aceste aspecte, în manifestarea lor, ne pun în contradicţie cu propria fiinţă, cu Calea spirituală, cu calitatea de aspirant, cu Ghidul nostru spiritual şi pot anula autenticitatea relaţiei Ghid spiritual-aspirant. Toate acestea se pot petrece, într-o măsură mai mare sau mai mică, în orice fiinţă, de la faza de intenţie până la atitudinea ca atare. Dacă nu vom fi suficient de sinceri cu noi înşine şi vom lăsa, după caz, să se hrănească şi să se amplifice un EGO fals. Atunci când testele apar, nu le vom trata ca atare, ci pur şi simplu nu ne vom recunoaşte implicarea şi nu vom avea puterea spirituală necesară depăşirii lor. Atunci viaţa poate lua o altă turnură, ne poate întoarce de unde am plecat, cu mult mai în urmă pe Calea spirituală sau chiar putem fi abătuţi de pe Calea spirituală.

Să privim la evenimentele care ne sunt date, bune sau mai puţin bune, ca la nişte lecţii din care avem de extras învăţămintele cele mai folositoare creşterii noastre spirituale. Dacă starea noastră socială nu corespunde simţirii noastre lăuntrice, vom aspira şi vom căuta să ne transformăm cât mai profund. Dacă avem neînţelegeri în familie sau în societate să manifestăm fermitate în bunăvoinţa noastră. Dacă munca cu noi înşine este bine condusă, atunci vom constata, conform principiului rezonanţei, atracţia fiinţei noastre către un bine colectiv. Această tendinţă de atracţie, atunci când există, este însoţită de linişte şi pace, iar interesul personal se transformă în bunăvoinţă şi apoi într-o stare de rezonanţă cu energiile benefice din univers ce subscriu principiilor binelui, frumosului şi adevărului.

Testele apar în esenţă ca şi contradicţii, de regulă, între două orientări de bază manifestate: spre spiritualitate sau materialitate. În funcţie de amploarea şi calitatea lor aceste orientări ne pot afecta propria fiinţă sau, şi mai grav, pot antrena în desfăşurarea lor şi alte fiinţe care aparent nu au nicio vină înafara aceleia că s-au lăsat impresionate de personalitatea altora. Pentru aceştia din urmă, aceasta poate apărea la început ca fiind o stare de împrumut de test, dar în esenţă nu este altceva decât propriul test.

Oricare contradicţie s-ar manifesta în conştiinţa noastră, indiferent de ce amploare şi profunzime, va duce inevitabil la alterarea relaţiei Ghid spiritual-aspirant ce stătea la baza evoluţiei noastre spirituale. Atunci aspirantul, practicantul sau aspirantul începe să vadă în Ghidul spiritual doar un om obişnuit şi orice progres pe Calea spirituală devine imposibil.

Trepte de conştientizare a testelor spirituale

Modul în care fiecare dintre noi trecem prin prefacerile testelor spirituale arată maturitatea spirituală dobândită până la momentul inerent al manifestării acestora, putând fi susţinut de una dintre următoarele atitudini:

1. Nu conştientizăm ca atare existenţa testului spiritual;
A nu conştientiza că un anume fapt apărut în viaţa noastră, la un moment dat, este un test spiritual ne va pune în imposibilitatea de a-l depăşi, urmînd posibilitatea rătăcirii Căii spirituale, declinul sau regresul spiritual. Mai mult, aceasta va întreţine o continuă răzvrătire a EGO-ului, care va atrage într-un mod sau altul în acest declin şi alte fiinţe cu tendinţe de rătăcire. Cei care, având minţile „furate”, pot accepta aceasta fără nici cel mai mic regret ba, dimpotrivă, vor da chiar lecţii de bună purtare spirituală celor care le sunt încă alături. Unii chiar se pot fixa pe o atitudine de denigrare cu cele mai mârşave intenţii a şcolii spirituale din care au făcut parte, a învăţăturii primite, a Ghidului spiritual şi chiar a unora din cei care rămân credincioşi idealurilor lor spirituale. După o perioadă în care impurităţile de tot felul s-au fixat temeinic în inima acestor fiinţe urmează o perioadă de explozie controlată a denigrărilor de tot felul cu extinderea prin orice mijloace a ariei de manifestare a acestora. Oricine şi oricât le-ar atrage atenţia asupra prefacerilor spirituale prin care fiinţa lor trece ei nu vor recunoaşte, în ceea ce se petrece, prezenţa într-un fel sau altul în viaţa lor a unui test spiritual care trebuie trecut.

2. Putem depăşi sau nu testele fără să ne ştie nimeni;
Printr-un mod de viaţă perfect integrat în spiritualitate, prin discernământ şi bun simţ, prin credinţa de nezdruncinat în învăţătura primită, prin comunicarea sinceră cu Ghidul spiritual vom putea conştientiza apariţia unui test spiritual, natura şi necesitatea lui cât şi modul în care îl putem depăşi. Atunci vom privi către Ghidul nostru spiritual, îi vom cere ajutorul nemijlocit sau ne vom inspira din convingerea că El este detaşat şi dincolo de orice limitare. De asemenea, este posibil ca la o slăbire a aspiraţiei noastre spirituale să ignorăm total un anumit fapt ce ni se petrece ca fiind un test spiritual ceea ce ne va duce în imposibilitatea de a-l depăşi.

3. Putem cere ajutorul Ghidului spiritual pentru depăşirea lor;
Manifestând o încredere deplină în Ghidul nostru spiritual, atunci când suntem conştienţi de încercările care apar, îi vom putea cere ajutorul, îi vom urma sfatul şi vom putea ieşi maturizaţi din testul spiritual la care am fost supuşi. Dacă, dimpotrivă, încrederea în Ghidul nostru spiritual s-a diminuat, sau a slăbit, vom manifesta îndoială şi scepticism faţă de sfatul primit şi nu vom reuşi să depăşim testul sau încercarea la care am fost, în mod necesar, supuşi. Apropierea autentică de inima Ghidului spiritual ne face să simţim dulceaţa oricărui sfat chiar dacă uneori cuvintele par grele, pot fi amare sau sunt mistuitoare. Această permanentă prezenţă a Ghidului spiritual în inima noastră ne va da puterea de a vedea în orice sfat singura şansă autentică prin care vom putea depăşi criza existenţială declanşată de un test spiritual.

Trăsături comportamentale periculoase

Dintre toate testele căzute, cele mai nefaste urmări le au acelea în care, nereuşind să le depăşim, mai antrenăm, cu sau fără voia lor, şi alte fiinţe, deturnându-le de pe Calea spirituală. Impresionaţi la modul egotic de rezultatele obţinute considerăm că acestea ni se datorează în exclusivitate şi de fapt şcoala spirituală, învăţătura aleasă, Ghidul spiritual nu au avut sau nu mai au un prea mare rol. După ce am asimilat o anumită parte din învăţătura primită de la Ghidul nostru spiritual şi am obţinut o serie de rezultate şi beneficii spirituale, am uitat spre ce, sau spre cine, a fost îndreptată credinţa noastră până atunci. Spunem cu nonşalanţă că raportarea noastră se poate face direct la Dumnezeu Tatăl şi nu mai avem nevoie de niciun ajutor.

Aroganţa şi insolenţa sunt trăsături nespirituale; acestea iau naştere dintr-un complex de inferioritate. O persoană insolentă îşi arată singură ignoranţa şi lipsa capacităţii de înţelegere, lipsa inteligenţei şi un temperament necontrolat. Formele ignoranţei, ca manifestare, sunt obiceiuri nespirituale în forma lor primară. A nu accepta, la un anumit moment, ajutorul Ghidului spiritual, spunând că deja cunoşti totul, aceasta este insolenţă. Aceste trăsături nespirituale, manifestate comportamental, fac dintr-o fiinţă umană un pericol pentru cei din jur şi chiar pentru ea însăşi.  

O trăsătură comportamentală foarte periculoasă, care trebuie evitată este trădarea. Manifestarea acesteia, doar ca şi tendinţă, aduce după sine trădarea Ghidului spiritual, a prietenilor, a colegilor, a familiei etc. În acest sens, nu putem decât să luăm aminte şi să chibzuim adânc la cuvintele lui Isus: „Vai de acela care trădează pe Fiul Omului! Ar fi fost mai bine dacă el nu s-ar fi născut”. Oricând s-ar manifesta trădarea, ca act deliberat prin care se înşeală încrederea altora, este unul din cele mai grele păcate. Un trădător îşi face, în primul rând, cel mai mare rău lui înşişi deoarece această atitudine apare, în general, într-o legătură de prietenie care s-a stabilit în mod liber consimţit şi necondiţionat. Prietenia se oferă liber iar prietenia adevărată, acordată fără nicio pretenţie, este cea mai de preţ comoară a fiinţei umane. A-ţi oferi prietenia şi a fi loial faţă de prieteni este o mare Graţie, deoarece atunci Dumnezeu descinde asupra ta prin prieteni. Să fii prieten cu toţi este o artă manifestată de bunul tău simţ şi este singura cale de a trăi real şi autentic. Arta bunului simţ ne ajută să fim prieteni cu toţi, chiar dacă unii nu mai doresc aceasta, şi să nu aşteptăm nimic în schimb.  

Când ni se arată greşelile comise, trebuie să ne corectăm şi să ne stăpânim pornirile imediate. Nu trebuie să manifestăm ura sau intoleranţa orice ar fi. Impulsul de a face rău nu este obligatoriu rezultatul unei anume înclinaţii, ci este un test spiritual la care suntem supuşi. De bunul nostru simţ înnăscut, educat sau cultivat în fiinţa noastră, depinde capacitatea de a fi noi înşine. Prin bun simţ se poate elimina vorbăria inutilă manifestată direct sau prin tot felul de epistole sau scrisori deschise care ne risipesc magnetismul, puterea de atracţie sau seducţie. Cine vorbeşte mult, de regulă gândeşte puţin şi superficial. Să lăsăm celor înţelepţi harul de a vorbi şi să luăm aminte la cele ce ne sunt transmise deoarece: „atunci când un înţelept vorbeşte, oamenii ascultă”.  

Dacă relaţia noastră cu Ghidul spiritual, la un moment dat, este plină de resentimente, de răutate, vibraţiile răului lansate în eter, vor tulbura echilibrul armonios al fiecărei fiinţe în parte şi al mediului în care existăm. Mai mult decât atât, aspirantul care manifestă o fire răutăcioasă, nu va înţelege nimic din ceea ce i se comunică de către Ghidul spiritual sau de către ceilalţi, datorită agitaţiei mentale în care el se află. În acest sens prin alterarea relaţiei Ghid spiritual-aspirant, putem contribui la împovărarea cu răutate a planetei, la tulburările ei eterice care pot produce în lume dezastre. Mediul în care trăim este profund „marcat” de acţiunile combinate ale oamenilor, iar una dintre aceste acţiuni este fără îndoială atitudinea ce se constituie în relaţia Ghidul spiritual-aspirant.

Infatuarea spirituală, hrănită adeseori şi de cei din jur, printr-o admiraţie prost orientată, ne va face să deviem în mod ridicol de pe Calea spirituală. Şi pentru că, uneori, ridicolul şi prostia sunt fără margini vom forma sau vom adera la pseudo-şcoli spirituale gen: yoga club, fitness yoga, dynamic yoga, yoga inimilor deschise etc. Ridicolul ridicat la rang de sublim va face să expunem personal învăţătura primită de la Ghidul nostru spiritual, justificând în mod pervers aceasta prin aceea că această învăţătură este unul din elementele majore ale Tradiţiei iniţiatice universale.  

Atunci când toate acestea se petrec este foarte greu să ne revenim singuri. Nu vom putea răspunde nici chiar la rugăminţile pline de compasiune ale Ghidului nostru spiritual. Dimpotrivă există pericolul de a ne adânci în marasmul prostiei şi a deveni violenţi şi din toată practica spirituală nu ne vor rămâne decât o serie de mulţumiri transmise Ghidului spiritual „pentru clipele minunate petrecute împreună.” Gradul de insatisfacţie al unui aspirant rătăcit creşte proporţional cu depărtarea de iubirea ce trebuie să stea la baza relaţiei lui cu Ghidul spiritual, de aspectul ei Divin. Când relaţia Ghid spiritual-aspirant, nu mai porneşte din suflet, ci din cu totul alte motive, atunci aspiranţii rătăciţi devin simple instrumente egotice, şi-şi vor distruge în cele din urmă această relaţie. Aceasta va dovedi faptul că învăţătura urmată, Ghidul spiritual, relaţia pe care au avut-o cu El nu au reuşit să le modeleze sufletul, nu le-a luminat cugetul, nu le-a transformat conştiinţa, nu le-a îmbogăţit spiritul. La o simplă răzvrătire a EGO-ului au pierdut ani de strădanie, poate vieţi nenumărate şi cine ştie când ascensiunea pe muntele spiritualităţii va începe din nou. Trebuie să fim convinşi de faptul că legile spirituale sunt puternice şi neiertătoare, iar a ne manifesta împotriva lor este devastator.
 

(va urma)

Citiţi şi:

Maturitatea spirituală apare atunci când experienţa spirituală se acumulează şi rodeşte

Credinţa şi practica spirituală, cheile de boltă ale stării de aspirant spiritual

yogaesoteric
noiembrie 2008