„Dezvoltarea Inteligenței Artificiale (IA) complete ar putea însemna sfârșitul rasei umane”

„Inteligența artificială (IA) va influența fiecare profesie, fiecare sală de clasă, fiecare spital, fiecare laborator, fiecare persoană și fiecare relație pe care o aveți.” – Eric Schmidt (1955-), fost CEO al Google, într-un discurs adresat absolvenților Universității din Arizona, care a fost huiduit de studenți, vineri, 15 mai 2026.

„Inteligența artificială (IA) este probabil cel mai important aspect la care a lucrat vreodată omenirea. Mă gândesc la ea ca la ceva mai profund decât electricitatea sau focul.” – Sundar Pichai (1972-), director executiv (CEO) al Alphabet Inc. și al filialei sale Google. (Declarație făcută în 2018, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția)

„Dezvoltarea Inteligenței Artificiale (IA) complete ar putea însemna sfârșitul rasei umane……. aceasta ar decola singură și s-ar reproiecta într-un ritm tot mai rapid. Oamenii, limitați de evoluția biologică lentă, nu ar putea concura și ar fi depășiți.” – Stephen Hawking (1942-2018), fizician britanic, într-un interviu acordat BBC, 2 decembrie 2014.

„Orice tehnologie care facilitează atacuri fără a vedea chipul ființelor umane coboară pragul moral al conflictului.” – Papa Leon al XIV-lea (1955-), în prima sa enciclică Magnifica Humanitas (sau Umanitatea Magnifică), 25 mai 2026.

Dezvoltarea Inteligenței Artificiale (IA) și a automatizării muncii progresează rapid, cu numeroase aplicații și beneficii potențiale în multe domenii. Aceasta va defini viitorul economic. Cu toate acestea, există riscuri, amenințări și perturbări importante care ar putea rezulta dintr-o adoptare oarbă și prea rapidă a tuturor caracteristicilor noii tehnologii. „Distrugerea sa creativă” ar putea deveni din ce în ce mai puternică și dăunătoare, în special pentru lucrători, dar și pentru scriitori și artiști, pentru întreprinderi și, în cele din urmă, pentru întreaga economie și societate.

În lumea post-umană emergentă, omenirea s-ar putea confrunta cu provocări fără precedent într-un context economic în care oamenii nu mai sunt în centrul atenției. (Există deja o piață în creștere pentru roboții umanoizi NEO care pot fi utilizați într-o varietate de moduri!) Lumea ar putea vedea unele sectoare economice în care oamenii sunt retrogradați într-un rol secundar și chiar complet marginalizați. Din acest motiv, IA aduce transformări tehnologice, dar o serie dintre acestea vor modifica drastic nivelul de trai și vor influența modul în care oamenii percep munca, veniturile și viața în societate.

În prezent, tehnologia robotică, aflată în rapidă dezvoltare, face munca mai productivă și pentru macroeconomia viitoare.

De aceea, guvernele este necesar să se gândească la cum să gestioneze fenomenul iminent al șomajului generat de inteligența artificială și, eventual, al subocupării forței de muncă, în special pentru tinerii lucrători care s-ar putea confrunta cu un viitor marcat de locuri de muncă fără perspective. De asemenea, este important ca guvernele să stabilească nivelurile de impozitare și reglementare necesare pentru a evita cele mai grave excese.

Inteligența Artificială (IA) și Economia

Pe de o parte, resimțim deja efectele tehnologiei futuriste de inteligență artificială generativă (IA) și ale ingineriei software asupra economiei, sub forma unei creșteri a profitabilității pentru anumite firme, persoane fizice și organizații. În această lume nouă și curajoasă a viitorului, sunt de așteptat perturbări importante pe piețele muncii și în macroeconomii în general. Aceasta va genera probabil transferuri importante de avere între grupuri de oameni, deoarece unele segmente ale societății se îmbogățesc, în timp ce altele sărăcesc. Investitorii și lucrătorii din noile sectoare tehnologice vor beneficia enorm. Cu toate acestea, lucrătorii cu experiență afectați de concedierile cauzate de tehnologie vor suferi o scădere a creșterii veniturilor, în timp ce tinerii lucrători care intră pe piața muncii ar putea avea mai puține oportunități. Într-adevăr, studiile arată că tinerii absolvenți adulți au început să întâmpine dificultăți în găsirea unui loc de muncă la nivel de bază. Din anul 1750, au avut loc patru revoluții industriale și inovații tehnologice și științifice care au transformat economiile din economii predominant agricole și artizanale în economii comerciale și industriale avansate din ce în ce mai urbanizate și mai complexe.

Revoluțiile industriale din trecut

1. (1750-1840) – Mecanizarea (inventarea războiului de țesut mecanic și a fabricilor de textile și îmbrăcăminte, a motorului cu aburi pentru transportul maritim și feroviar cu utilizarea cărbunelui ca sursă de energie etc.);

2. (1870-1914) – Producția de masă în fabrici (epoca industrializării cu producția de oțel, substanțe chimice și electricitate, automobile și motoare cu ardere internă pe bază de combustibili derivați din petrol etc.);

3. (1970-2000) – Automatizare și comunicații (introducerea pe scară largă a radioului și televiziunii și apariția calculatorului și dezvoltarea internetului, a telecomunicațiilor computerizate prin sateliți și energie nucleară, în contextul reducerii costurilor transportului maritim și aerian, al globalizării economice și financiare și al liberalizării comerțului internațional etc.);

4. (2010 până în prezent) – Robotizare (apariția sistemelor de producție ciber-fizice care se bazează pe centre de date și pe modele de inteligență artificială. Robotizarea implică mașini inteligente capabile să reproducă flexibilitatea muncii umane și să îndeplinească sarcini repetitive sau de rutină din ce în ce mai sofisticate etc.)

Prima revoluție industrială a fost dificilă pentru muncitori, dar a doua și a treia au creat suficiente industrii noi pentru a încorpora o forță de muncă sporită. Primele trei descoperiri tehnologice majore au crescut semnificativ productivitatea muncii și nivelul de trai. Mai mult, ele au dus și la apariția unor noi industrii și categorii de locuri de muncă în multe sectoare economice. Cu toate acestea, în timpul Primei Revoluții Industriale din Anglia, în special între 1790 și 1840, a existat o perioadă de șomaj perturbator pentru muncitori. Aceasta a fost cunoscută sub numele de Pauza Engels, numită după filosoful și teoreticianul marxist german Friedrich Engels (1820-1895). Cu toate acestea, proprietarii de afaceri au obținut profituri sporite de pe urma creșterii eficienței noilor surse de energie. Acest fapt a fost valabil în special pentru motorul cu aburi, care a revoluționat transportul maritim și terestru în timpul Primei Revoluții Industriale. Aceasta a dus la o explozie a producției industriale și a transportului de materii prime, mărfuri și persoane între și în interiorul țărilor. Însă pentru lucrătorul mediu, salariile reale au rămas stabile sau chiar au scăzut, iar speranța medie de viață în unele orașe industriale a scăzut la doar 35 de ani.

Cealaltă inovație care a favorizat creșterea oportunităților de angajare în timpul celei de-a doua revoluții industriale a fost industria automobilelor și a transporturilor rutiere, la începutul secolului al XX-lea. Pe lângă fabricile de asamblare, au apărut mai multe industrii noi, inclusiv moteluri, restaurante și noi stațiuni.

A patra revoluție industrială ar putea crea șomaj și subocupare permanentă.

Dezideratul principal al IA generative este acela de a înlocui, acolo unde este posibil, locurile de muncă cu calificare redusă – în special cele de birou și cele din sectorul serviciilor repetitive – cu mașini robotizate inteligente sau algoritmi gestionați de computer, în scopul reducerii costurilor forței de muncă și al creșterii profitabilității companiilor.

Spre deosebire de alte inovații tehnologice, însă, nu este sigur că IA – datorită naturii sale și șocului provocat de automatizarea tot mai mare a multor locuri de muncă – poate genera numeroase industrii noi și numeroase locuri de muncă noi în restul economiei, în măsură să susțină creșterea economică.

Prin urmare, în funcție de etapa în care se află o economie în cadrul ciclului economic, am putea observa o creștere persistentă a șomajului sau a subocupării pentru categorii întregi de lucrători lăsați în urmă, tineri sau vârstnici, bărbați sau femei. Aceste persoane s-ar trezi astfel private de mijloacele de subzistență și de demnitatea personală, iar acest fapt ar avea un impact nefast asupra nivelului lor de trai și asupra perspectivelor de viitor.

În plus, reducerile semnificative ale salariilor și veniturilor în rândul persoanelor cu venituri mici și medii vor încetini probabil cererea și cheltuielile generale ale consumatorilor, ceea ce ar afecta prosperitatea economică generală. Într-adevăr, în cele mai mari economii avansate, și anume țările G7, inegalitatea veniturilor și a averii este mai mare astăzi decât era acum aproximativ patruzeci de ani, la mijlocul anilor 1980. Rămâne de văzut dacă înlocuirea muncii umane cu automatizarea și inteligența artificială va exacerba aceste inegalități.

S-ar putea crede că guvernele ar putea compensa astfel de inegalități prin noi programe de asistență socială.

Totuși, două situații fac această opțiune improbabilă. În primul rând, majoritatea guvernelor sunt în prezent puternic îndatorate și se vor confrunta cu crize fiscale în următorii ani. În al doilea rând, în unele democrații, cetățenilor ultra-bogați și miliardarilor li s-a acordat dreptul de a cheltui sume nelimitate de bani pentru a instala la putere oameni care le apără interesele private. Aceasta ar putea marca o revenire la epoca „baronilor tâlhari” din secolul al XIX-lea, când guvernele erau sub controlul unor oligarhi super-bogați. Aplicațiile inteligenței artificiale generative și slăbirea unor piețe ale muncii au loc într-un moment dificil, și anume când politicile economice ale actualei administrații americane amenință comerțul internațional și în timp ce unele economii puternic îndatorate se află în pragul unei recesiuni economice.

Ar putea inteligența artificială generativă (IAG) să reprezinte un risc pentru umanitate?

Într-un viitor nu prea îndepărtat, progresele înregistrate în domeniul Inteligenței Artificiale Generative (IAG), cum ar fi algoritmii Anthropic – care ar fi capabili să egaleze sau chiar să depășească inteligența umană și să anuleze judecata și bunul-simț uman – ar putea reprezenta o amenințare serioasă pentru umanitate. Cu siguranță, aceasta s-ar putea petrece mai ales dacă aceste tehnologii ar ajunge pe mâini greșite, atât în interiorul, cât și în afara guvernelor.

Într-adevăr, spre deosebire de progresele tehnologice din trecut, de la tipar și motoarele cu aburi până la electricitate și computere, oamenii au menținut întotdeauna controlul asupra unor astfel de inovații. Acest aspect nu ar fi neapărat valabil și în cazul IAG, deoarece procesul decizional cu IAG ar putea fi într-o zi autonom și nu ar mai fi în mâinile oamenilor.

Artiștii se plâng deja că operatori de inteligență artificială generativă, fără scrupule, le imită perfect aspectul fizic și stilul și le copiază operele, fără a le acorda credit sau a le plăti. Într-adevăr, inteligența artificială facilitează falsificarea și frauda.

Guvernele va fi necesar să adopte legi pentru a proteja drepturile de autor înainte ca pirateria împotriva personalităților publice, a artiștilor și a operelor existente să devină o practică obișnuită. De asemenea, este necesar să fim precauți față de guvernele belicoase și agresive care se grăbesc să adapteze inteligența artificială la planurile lor de război.

Unele modele de IA impersonale și total amorale, care joacă jocuri de război, pot ajunge până la a simula lansarea de arme nucleare asupra unei alte țări, atunci când țări dotate cu arme nucleare se află într-un impas. Acest fapt ar putea constitui un motiv de îngrijorare atunci când astfel de modele iau în considerare doar rezultatele legate de „eficiență”, fără a ține seama de orice considerente legale și morale. Aceasta ar putea duce la dezastre și atrocități săvârșite împotriva oamenilor.

Simplul fapt că există astfel de posibilități ar fi necesar să dicteze o abordare prudentă față de evoluțiile avansate în domeniul inteligenței artificiale generative și al inteligenței artificiale generale. Înainte de a intra cu adevărat într-o eră a obsolescenței umane și a dominației agenților autonomi de inteligență artificială, ar fi înțelept să luăm în considerare consecințele pentru umanitate și modul în care le putem gestiona.

Concluzie

O nouă eră a „baronilor tâlhari” se desfășoară chiar sub ochii noștri, în care companii private importante fac concedieri la scară largă și se bazează din ce în ce mai mult pe Inteligența Artificială (IA) pentru a-și descărca parțial responsabilitatea socială de a recruta, angaja și instrui oameni, în timp ce obțin profituri mari.

Pe termen mediu și lung, categorii întregi de lucrători ar putea deveni inapte de angajare din punct de vedere economic în ochii angajatorilor, iar acest aspect va afecta întreaga populație și economia în ansamblu. Înlocuirea oamenilor cu roboți inteligenți în multe domenii de activitate va fi un factor de alienare pentru o mare parte a populației.

O gravă criză a forței de muncă se profilează la orizont, iar disparitățile de venituri și bogăție dintre bogați și săraci sunt de așteptat să crească. Deocamdată însă, unii oligarhi optimiști și extrem de bogați merg cu viteză maximă în implementarea revoluției industriale a Inteligenței Artificiale, fără a-și face prea multe griji cu privire la consecințele schimbării fundamentale care este probabil să afecteze piețele muncii și întreaga economie pe termen scurt și mediu. Însă, odată ce se produc daune economice ireparabile unor segmente mari ale populației, aceasta ar putea anunța decenii de declin economic dramatic și tulburări sociale.

Prin urmare, revine guvernelor și organizațiilor internaționale obligația de a adopta măsuri fiscale adecvate și de a stabili criterii și orientări de reglementare privind evoluțiile cele mai riscante din domeniul inteligenței artificiale, în vederea respectării demnității și libertății umane.

De asemenea, acestea ar fi necesar să se pregătească să facă față unor rate mai ridicate ale șomajului în anumite sectoare economice și unei creșteri a subocupării, în special în rândul tinerilor lucrători, precum și al scriitorilor și artiștilor, pe lângă toate consecințele economice, financiare, fiscale și sociale care ar putea apărea, de asemenea, în acest nou context industrial.

Instituțiile de învățământ, și în special universitățile, ar fi necesar să fie pregătite să își revizuiască programele de predare și să le adapteze la noile realități ale pieței muncii.

În plus, există un risc moral. Într-adevăr, lumea ar fi cazul să fie îngrijorată de faptul că guvernele cu instincte totalitare și malefice ar putea fi tentate să folosească inteligența artificială pentru dezinformare și pentru a controla mai bine populația.

Nu este de neconceput ca guvernele beligerante, imperialiste și prădătoare să exploateze IA generativă pentru a face războaiele actuale și viitoare și mai frecvente, mai mortale și mai distructive. De exemplu, acestea ar putea încredința algoritmilor de inteligență artificială generativă sarcina de a dezvolta arme noi și ieftine, precum armele biologice, chimice sau radiologice, ceea ce ar face războaiele de agresiune și mai ușoare și mai puțin costisitoare.

În consecință, prudența elementară ar fi necesar să ghideze factorii de decizie politică în fața tulburărilor economice, sociale, industriale și chiar militare care sunt pe cale să lovească puternic societățile industrializate în următorii ani.

Autor: Dr. Rodrigue Tremblay

Economist internațional, este autorul cărții despre morală Codul eticii globale, zece principii umaniste, al cărții despre geopolitică Noul Imperiu American și al cărții recente, în franceză, La régression tranquille du Québec, 1980-2018. A fost ministru al Comerțului și Industriei (1976-79) în guvernul Lévesque din Quebec. Deține un doctorat în finanțe internaționale de la Universitatea Stanford.

Citiți și:
Inteligența Artificială, momentul de răspântie al omenirii
Control total și permanent prin Inteligența Artificială (I)

 

yogaesoteric
27 iulie 2026