Directorul FBI – creator şi distrugător de preşedinţi

 

James Comey, fostul director FBI i-a administrat o lovitură puternică președintelui Donald Trump când a spus în fața Congresului SUA că există o investigație privind legăturile dintre echipa sa de campanie și Moscova.

Gestul de a vorbi în public despre existența și conținutul unei investigații este rarisim pentru un director FBI. Nu însă și pentru Comey, căci, în timp ce oamenii săi investigau ingerințele Rusiei în campania prezidențială, rezultatul alegerilor era influențat în mod evident, poate chiar decisiv, de însuși fostul director FBI.

Trump, dezarmat în fața sistemului

Să începem cu audierea directorului FBI și a șefului NSA, amiralul Mike Rogers, ce a avut loc la jumtatea lunii martie 2017, în Congresul SUA, transmisă în direct de posturile de televiziune, într-un soi de execuție publică. Surse din spionajul britanic citate de Yahoo News spun că această investigație a fost lansată cu trei luni înaintea alegerilor prezidențiale. De ce Comey l-a protejat pe Trump atât de mult timp? Declarațiile lui Comey au arătat că războiul dintre președinte și agențiile de securitate continua și putea servi și ca pretext pentru lansarea unor acuzații de trădare împotriva lui Trump. Dintr-o astfel de poziție putea să mai fie doar foarte puțin până la destituirea președintelui sau, mai confortabil, până la transformarea sa în marioneta „mlaștinii“ de la Washington, pe care acesta își propusese să o asaneze.

Mașinațiunile anti-Clinton

Comey nu a dat detalii despre ingerința rusă. Însă cei care au urmărit ce s-a petrecut în timpul ultimelor alegeri prezidențiale și în perioada care le-a urmat au putut să observe modul în care fostul director FBI a creat, și apoi a vrut să distrugă un președinte. Cu 11 zile înainte de alegerile prezidențiale, Comey i-a dat lovitura lui Hillary Clinton. Același lucru l-a făcut apoi cu Donald Trump. El a spus atunci că FBI a relansat ancheta privind folosirea ilegală a conturilor publice de e-mail de către Clinton, în calitate de secretar de Stat. A fost momentul în care Clinton a știut că a fost părăsită de sistem și că va pierde. „Analiza noastră arată că scrisoarea lui Comey a fost cea care ne-a oprit avântul“, a spus Clinton în noiembrie 2016, imediat după înfrângere. Cu doar două zile înainte de alegeri, Comey trimite Congresului o altă scrisoare, în care arată că investigația în cazul Clinton a fost abandonată. Era prea târziu, dar aceasta și a fost intenția șefului FBI.

Un nou Edgar Hoover

Cine este însă James Comey, care s-a afirmat ca una dintre eminențele cenușii ale politicii de la Washington? „Nu scăpați de mine încă șase ani și jumătate“, le-a spus Comey jurnaliștilor la începutul lunii martie 2017, arătând limpede că intenţiona să-și ducă până la capăt mandatul de zece ani încredințat de Barack Obama. Doar doi directori FBI și-au dus mandatul la capăt, incluzându-l și pe Robert Mueller, care a fost director FBI vreme de 12 ani (numit cu doar o săptămână înainte de atentatele din 2001). În rest, șefii FBI au ales să se retragă din funcție. Durata mandatului a fost stabilită după moartea primului director FBI, legendarul John Edgar Hoover, care a fost în funcție vreme de aproape 37 de ani. Unele publicații scriu că James Comey avea asupra lui Trump aceeași influență pe care a avut-o John Edgar Hoover asupra președinților Truman, Eisenhower, Kennedy, Johnson și Nixon.

Directorul FBI demis

Comey pare să fie întruchiparea statului profund: a fost procuror federal în New York și procuror general adjunct în mandatul lui George W. Bush, s-a retras și a lucrat în mediul privat pentru compania militară Lockheed Martin (cel mai mare contractor militar al guvernului SUA), pentru banca britanică HSBC (a șaptea ca mărime din lume), a fost în cărți pentru numirea la Curtea Supremă (mandat pe viață), iar în 2013 revine în sistem, odată cu numirea în fruntea FBI.

Până la urmă, Trump l-a demis pe directorul FBI, cel care a sugerat în fața Congresului că președintele este un mincinos, dacă nu chiar un trădător. Legea în SUA îi permite președintelui să-l demită pe directorul FBI. Așa a făcut și Bill Clinton cu directorul William Sessions.

Rusia a obținut ce a dorit

Ieșirea publică, în locul unor manevre discrete, pentru a-l ataca pe Donald Trump a fost o lovitură la adresa credibilității și autorității instituției prezidențiale din SUA. În momentul în care a ales să îngroape șansele lui Clinton, Comey ancheta deja de peste trei luni legăturile dintre Trump și Rusia. „De ce alegătorii nu au fost puși la curent atunci?”, se întreba, pe bună dreptate, fostul purtător de cuvânt al lui Hillary Clinton. Răspunsul periculos sugerat de Comey a fost: pentru că în SUA conduc serviciile și statul profund, nu președintele ales. Or, exact acesta a fost obiectivul Rusiei lui Putin – distrugerea încrederii americanilor în sistemul lor democratic. Iar la asta au ajutat nu atât suspiciunile legate de legăturile lui Trump cu Moscova, cât bâlbele, scurgerile de informații și acuzele lansate de serviciile secrete americane.


Citiţi şi:

Undă de șoc în SUA: Donald Trump l-a demis pe șeful FBI, «cu efect imediat»

Şeful FBI: Nu există «viaţă absolut privată» în America. Nici măcar amintirile noastre nu sunt private

Donald Trump este, de fapt, omul globaliștilor!

 

yogaesoteric
1 decembrie 2018


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More