Pâinea, făinoasele şi majoritatea produselor pe bază de cereale pot provoca boli grave şi creează dependenţă.
De ce este pâinea greu de contestat
Un român consumă anual cam 97 kg de pâine. Faţă de acum 20 de ani, stăm foarte bine. Atunci, un român consuma 130 de kg de pâine anual!
Chiar dacă am scăzut atât de mult consumul, în Europa suntem lideri din acest punct de vedere. În urma noastră sunt ţări care fac din sortimentele de pâine adevărate delicatese sau ţări mai sărace economic şi teoretic mai predispuse la consumul de produse derivate din cereale.
AIB International, o organizaţie dedicată monitorizării industriei alimentare, furnizează următoarele date despre kilogramele de pâine consumate pe cap de locuitor în diverse ţări europene:
– 14 kg – Marea Britanie;
– 58 kg – Olanda;
– 65 kg – Grecia;
– 67 kg – Belgia;
– 74 kg – Cipru;
– 97 kg – România.
Prin urmare, avem o tradiţie în ceea ce priveşte consumul de pâine. Este atât de firesc să mănânci pâine, încât ideea că aceasta nu este sănătoasă poate stârni tot felul de reacţii, de la neîncredere la iritare maximă.
Apoi, un astfel de consum înseamnă numeroși bani pentru industria panificaţiei.
O industrie atât de puternică la nivel mondial se asigură cu multă grijă să promoveze beneficiile hranei pe bază de cereale, astfel că întotdeauna vei găsi în primul rând informaţii legate de beneficiile pâinii şi abia apoi informaţii legate de nocivitatea acesteia.
Mai mult, în foarte multe culturi, inclusiv în a noastră, pâinea este atât de intim înrădăcinată în viaţa de zi cu zi, încât se folosesc expresii de genul „a-ţi câştiga pâinea” când vrei să spui că-ţi câştigi traiul sau „a mâncat o pâine albă” atunci când vrei să spui c-ai trăit bine într-un loc.
Şi apropo de pâinea albă, amuzant este că astăzi nu mai are strălucirea din trecut după ce studii numeroase au arătat că este săracă în nutrienţi şi nocivă dintr-o mulțime de motive pe care le veţi putea citi mai jos în acest articol.
Amuzant este însă şi felul în care se promovează această informaţie: aproape întotdeauna se precizează că deşi pâinea albă nu este tocmai sănătoasă, cea din făină integrală ar fi extrem de benefică pentru organism.
Minciuna integrală: doar pâinea albă e nesănătoasă
Da, pâinea albă este mai nesănătoasă decât cea integrală. Spre deosebire de cea integrală, pâinea albă este extrem de săracă în nutrienţi şi creşte într-o mai mare măsură nivelul zahărului în sânge.
De altfel, pâinea albă este atât de nesănătoasă încât inclusiv pescarii din Anglia au interdicţie să o folosească în prepararea momelilor pentru că provoacă stări de balonare peştilor şi le induce stări letargice.
Lăsând glumele adevărate deoparte, pâinea integrală faţă de pâinea albă este cam la fel cum sunt ţigările cu filtru faţă de cele fără filtru. Ambele tipuri de ţigări sunt nocive, dar primele sunt mai „sănătoase” decât cele din urmă. Aşa se petrece şi cu pâinea, și cea integrală este nocivă, dar nu la fel de nocivă precum cea albă.
Pentru început, haideți să vedem ce legătură există între oameni şi consumul de cereale.
De ce hrana pe bază de cereale nu este naturală?
Oamenii nu mâncau în mod obișnuit cereale. Nu ne referim la lumea industrializată de astăzi, ci la ceea ce însemnăm noi ca fiinţe definite de natură.
Deşi trăim într-o societate care are aroganţa să creadă că suntem cele mai importante produse ale omenirii, din anumite puncte de vedere suntem cei mai jalnici oameni care au trăit vreodată. Fizic, suntem mult sub ce am fost în trecut. Şi nu ne referim doar la ce am fost acum câteva sute de ani, ci inclusiv la ce am fost în urmă cu doar 30 de ani. Nutriţional, suntem doar nişte cobai ai industriei alimentare.
Existăm în forma aceasta biologică de câteva sute de mii de ani. Adică acum mai bine de 200.000 de ani existau oameni care biologic vorbind erau exact ca noi. Acei oameni n-au mâncat cereale. Au mâncat fructe, legume, carne, ouă, rădăcini, produse marine, iar natura i-a construit generaţie după generaţie cu ajutorul acestor alimente.
Acum aproximativ 10.000 de ani, plantele cerealiere au căpătat importanţă pentru că asigurau hrana în timpul sezoanelor în care alte surse nu mai erau la îndemână. Oamenii puteau să le depoziteze şi să le menţină nealterate. Asta nu înseamnă însă că acum 10.000 de ani toţi oamenii au început să mănânce hrană pe baza de cereale, ci doar că anumite grupuri au făcut acest lucru. Au mai trecut încă vreo câteva mii de ani până când ideea de agricultură să devină tentantă pentru majoritatea populaţiilor.
Din acest motiv, omul nu ar fi avut timpul biologic necesar adaptării la o hrană nenaturală nici pentru el, nici pentru strămoşii lui.
Indiferent că vorbim despre Hommo Sapiens sau despre strămoşii lui de acum 500.000 de ani sau de acum câteva milioane de ani, hrana naturală a fost mereu formată din: fructe, legume, ouă, rădacinoase, produse ale apelor.
Credeţi că peste 1.000.000 de ani în care organismul a fost adaptat acestei alimentații pot fi întrecuţi de câteva mii de ani de agricultură sau de câţiva zeci de ani în care cerealele au fost modificate genetic, hibridizate, iradiate şi procesate în maniere profund nenaturale?
Cum te poate îmbolnăvi consumul de pâine
În continuare vom renunța să mai diferenţiem pâinea albă de cea produsă pe baza unui măciniş integral. Deși pâinea albă din făină de grâu este mai nocivă decât cea integrală sau decât cea de secară, în cele din urmă şi cea mai „sănătoasă” pâine produce efecte extrem de neplăcute pentru organismul uman.
Glutenul, o proteină din cereale, este responsabil pentru majoritatea efectelor negative. The New England Journal of Medicine a publicat o listă cu 55 de boli care pot fi provocate de consumul de gluten.
Printre acestea merită menţionate:
– osteoporoza;
– colonul iritabil;
– boli inflamatorii intestinale;
– diverse tipuri de anemie;
– diverse tipuri de cancer;
– artrita reumatoidă;
– lupusul;
– scleroza multiplă;
– aproape toate celelalte boli autoimune.
Apoi, conform aceleiaşi surse, consumul de gluten este legat de boli neurologice, inclusiv anxietate, depresii severe, schizofrenie, demenţă, migrene, epilepsie şi neuropatie.
Alte efecte nocive ale consumului de pâine
În continuare enumerăm efectele nesănătoase ale glutenului care într-un final pot duce la boli:
– exces de greutate;
– oboseală şi somnolenţă frecventă;
– depresii severe;
– gândire înceţoşată;
– balonare;
– hipertensiune arterială;
– creşterea trigliceridelor.
De ce te îngraşă pâinea şi celelalte făinoase
După cum vedeţi mai sus, unul dintre efectele nocive ale consumului de cereale poate fi creşterea în greutate.
Un scenariu concret după care se desfăşoară acest fenomen este oferit de cardiologul William Davis, autor al cărţii Wheat Belly. Acesta susţine că amylopectina A din grâu este mai bine transformată în glucoză la nivelul sângelui decât aproape orice alt carbohidrat, chiar mai bine decât o tabletă clasică de zahăr.
„Apoi, după două ore, nivelul zahărului în sânge scade şi te simţi slăbit, gândirea îţi este înceţoşată, ţi-e foame. Să zicem că apoi mănânci o brioşă. Două ore mai târziu, mori din nou de foame, aşa că mănânci câţiva biscuiţi, apoi nişte chips-uri. În acest timp, nivelul zahărului în sânge creşte din nou. Ciclul acesta de creşteri şi scăderi ţine de-a lungul zilei, deci te vei simţi în mod constant înfometat şi vei dori să mănânci continuu.”
De ce nu poţi sta fără pâine şi alte făinoase
Cerealele şi produsele derivate provoacă un tip de dependenţă asemănătoare din anumite puncte de vedere cu dependenţa pe care o înregistrează consumatorii de droguri. Sună extrem, nu? Să vedem de ce medicii vorbesc despre un astfel de fenomen.
„Când este digerat, glutenul din cereale produce exorfine – substanţe care pot duce la dependenţe asemănătoare celor induse de heroină”, susţine profesorul doctor Joseph Mercola.
Mai mult, acesta susţine că „exorfinele îi spun creierului tău să ceară în continuare alimente care conţin gluten, ceea ce poate duce într-un final la tulburări ale apetitului şi chiar la tulburări de natură mentală. Exorfinele, endorfinele şi morfinele «funcţionează» prin receptorii opioizi care se găsesc în diverse tipuri de celule din corp, dar în special în zonele nervoase ale intestinelor şi în musculatura netedă a acestora”.
Din acest motiv, Mercola susţine că atunci când se consumă alimente care conţin gluten, receptorii de la nivelul intestinelor „declanşează o stare de euforie, fericire, uşoară somnolenţă şi senzaţie de prea-plin”. Mercola este confirmat şi de o sursă guvernamentală a SUA, National Institute of Health.
În plus, la nivel de laborator, s-a demonstrat că blocarea efectului pe care îl produce glutenul se face cu ajutorul unei substanţe numite naloxone, substanţă pe care o folosesc dependenţii de heroină pentru a inhiba dorinţa de a consuma droguri.
De altfel, la ora actuală există pe piaţa americană un produs numit naltrexone, administrat oral, care are ca efect inhibarea efectelor plăcute pe care le simţi când mănânci pâine şi alte făinoase.
Ce se petrece după ce nu mai mănânci pâine
Arătam mai sus că produsele derivate din cereale creează dependenţă. Acest fapt este confirmat şi de efectul întreruperii consumului de pâine şi alte făinoase. Concret, o persoană care încetează să consume pâine şi orice alt produs derivat din cereale ajunge să trăiască stări la fel de greu suportabile precum cele trăite de cei care se lăsă de fumat după mulți ani în care nicotina le-a fost nu doar alături, ci şi în ei.
Faza cea mai dificilă durează, conform medicului William Davis, aproximativ 5 zile. În acest timp, organismul cere intens să consume produse derivate din cereale, se înregistrează stări intense de nervozitate, somnolenţă, anemie, incapacitate de a te concentra etc.
După aceste prime 5 zile, dorinţa de a consuma pâine şi alte făinoase începe să scadă şi apare din ce în ce mai rar. Într-un final, după aproximativ 30 de zile poate să dispară total.
În cazul majorităţii oamenilor care opresc consumul de cereale se înregistrează rapid o scădere a greutăţii corporale, o limitare a apetitului, o îmbunătăţire a stării mentale, o creştere a energiei şi o îmbunătăţire generală a sănătăţii.
Iar pentru cei care cred că mâncarea nu mai are gust fără pâine, această senzaţie este trecătoare. După scurgerea celor 5 zile „critice”, papilele gustative încep să perceapă mai intens gustul mâncării, iar noile senzaţii vă vor uimi.
Citiţi şi:
Pâinea cea de toate zilele a românului – este deja plină de otrăvuri
Hrişca nu este doar un aliment, ci și un medicament
Peste 80% din brandurile populare de pâine conţin substanţe chimice care produc cancer
yogaesoteric
12 septembrie 2017