Europa construiește un imens sistem internațional de recunoaștere facială

Legislatorii înaintează propuneri pentru a permite forțelor de poliție din întreaga UE să își conecteze bazele de date cu fotografii, care includ milioane de imagini cu fețele oamenilor.

De 15 ani, forțele de poliție care caută criminali în Europa au reușit să împărtășească amprentele digitale, datele ADN și detaliile proprietarilor de vehicule. Dacă oficialii din Franța bănuiesc că cineva pe care îl caută se află în Spania, pot cere autorităților spaniole să verifice amprentele digitale în baza lor de date. Acum, legislatorii europeni urmează să includă milioane de fotografii cu fețele oamenilor în acest sistem și să permită utilizarea recunoașterii faciale la o scară fără precedent.

Extinderea recunoașterii faciale în Europa este inclusă în planuri mai ample de „modernizare” a poliției pe întregul continent și se înscrie în propunerile Prüm II de partajare a datelor. Detaliile au fost anunțate pentru prima dată în decembrie, dar criticile din partea autorităților europene de reglementare a datelor au devenit mai puternice în ultimele luni, deoarece impactul deplin al planurilor a fost înțeles.

„Ceea ce creați este cea mai extinsă infrastructură de supraveghere biometrică pe care cred că o vom fi văzut-o vreodată în lume”, spune Ella Jakubowska, consilier politic la ONG-ul pentru drepturile civile European Digital Rights (EDRi). Documentele obținute de EDRi în temeiul legilor privind libertatea de informare și partajate cu WIRED dezvăluie modul în care națiunile au făcut eforturi pentru ca recunoașterea facială să fie inclusă în acordul internațional de poliție.

Prima iterație a convenției Prüm a fost semnată de șapte țări europene – Belgia, Germania, Spania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Austria – în 2005 și permite națiunilor să partajeze date pentru a combate criminalitatea internațională. De la introducerea Prüm, adoptarea de către cele 27 de țări europene a fost mixtă.

Prüm II intenționează să extindă semnificativ cantitatea de informații care pot fi partajate, inclusiv fotografii și informații din permisele de conducere. Propunerile Comisiei Europene spun, de asemenea, că poliția va avea un acces „automatizat” mai mare la informațiile care sunt partajate. Parlamentarii spun că aceasta înseamnă că poliția din întreaga Europă va putea coopera strâns, iar agenția europeană de aplicare a legii Europol va avea un „rol mai puternic”.

Includerea imaginilor faciale și capacitatea de a rula algoritmi de recunoaștere facială sunt printre cele mai mari modificări planificate în Prüm II. Tehnologia de recunoaștere facială s-a confruntat cu o respingere semnificativă în ultimii ani, deoarece forțele de poliție au adoptat-o din ce în ce mai mult și a identificat greșit oamenii și a deraiat vieți. Zeci de orașe din SUA au mers până la a interzice forțelor de poliție să folosească tehnologia. UE dezbate interzicerea utilizării de către poliție a recunoașterii faciale în locuri publice, ca parte a Legii sale privind inteligența artificială.

Cu toate acestea, Prüm II permite utilizarea recunoașterii faciale retrospective. Aceasta înseamnă că forțele de poliție pot compara imagini statice de la camerele CCTV, fotografiile de pe rețelele de comunicare virtuală sau cele de pe telefonul unei victime cu fotografiile de pe o bază de date a poliției. Tehnologia este diferită de sistemele de recunoaștere facială în direct, care sunt adesea conectate la camerele din spațiile publice; acestea s-au confruntat cu cele mai multe critici.

Propunerile europene permit unei națiuni să compare o fotografie cu bazele de date ale altor țări și să afle dacă există potriviri, creând în esență unul dintre cele mai mari sisteme de recunoaștere facială existente. Un document obținut de EDRi spune că numărul de potențiale potriviri ar putea varia între 10 și 100 de chipuri, deși această cifră este necesar să fie stabilită de politicieni. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene spune că un om va analiza potențialele potriviri și va decide dacă vreuna dintre ele este corectă, înainte de a se trece la orice altă acțiune. „Într-un număr semnificativ de cazuri, este disponibilă o imagine facială a unui suspect”, a spus ministrul de Interne al Franței. El a susținut că a rezolvat cazurile de efracție și abuz sexual asupra copiilor folosind sistemul său de recunoaștere facială.

Documentele Prüm II, datate din aprilie 2021, când au fost discutate pentru prima dată planurile, arată numărul imens de fotografii faciale pe care le dețin țările. Ungaria are 30 de milioane de fotografii, Italia 17 milioane, Franța 6 milioane, iar Germania 5,5 milioane, arată documentele. Aceste imagini pot include suspecți, cei condamnați pentru infracțiuni, solicitanți de azil și „cadavre neidentificate” și provin din mai multe surse din fiecare țară.

Jakubowska spune că, în timp ce critica la adresa sistemelor de recunoaștere facială s-a concentrat în mare parte pe sistemele în timp real, cele care identifică oamenii la o dată ulterioară sunt încă problematice. „Când aplicați recunoașterea facială retrospectiv la înregistrări sau imagini, uneori daunele pot fi și mai mari, datorită capacității de a privi înapoi, să zicem, un protest de acum trei ani sau de a vedea pe cine am întâlnit acum cinci ani, pentru că acum sunt un adversar politic”, spune ea.

„Doar imaginile faciale ale suspecților sau infractorilor condamnați pot fi partajate”, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, citând un ghid despre modul în care va funcționa sistemul. „Nu va exista nicio potrivire a imaginilor faciale cu populația generală.”

Imaginile fețelor oamenilor nu este indicat să fie combinate într-o bază de date centrală uriașă, spune propunerea oficială, dar forțele de poliție vor fi legate între ele printr-un „router central”. Acest router nu va stoca date, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, adăugând că „va acționa doar ca un intermediar de mesaje” între națiuni. Această abordare descentralizată face Prüm II mai simplă: poliția care dorește să compare amprentele digitale în sistemul actual este necesar să se conecteze la alte forțe de poliție în mod individual. În cadrul noii infrastructuri, țările au nevoie de o singură conexiune la routerul central și va fi mai ușor să „adăugați categorii de date suplimentare la sistem”, se arată în documentele obținute de EDRi.

Supraveghetorul european pentru protecția datelor (AEPD), care supraveghează modul în care organismele UE utilizează datele în conformitate cu GDPR, a criticat extinderea planificată a Prüm, care ar putea dura câțiva ani. „Căutarea automată a imaginilor faciale nu se limitează doar la infracțiuni grave, ci ar putea fi efectuată pentru prevenirea, detectarea și investigarea oricăror infracțiuni penale, chiar și a uneia mici”, a declarat Wojciech Wiewiórowski, AEPD, la începutul lunii martie. Wiewiórowski a spus că în propuneri ar fi necesar să fie incluse mai multe garanții pentru a se asigura că drepturile la confidențialitate ale oamenilor sunt protejate. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene spune că organismul a luat „notă bună” de avizul AEPD și că propunerile vor fi luate în considerare pe măsură ce Parlamentul European și Consiliul discută legislația.

În timpul dezvoltării planurilor, Slovenia a fost una dintre țările cheie care a făcut eforturi pentru extindere, inclusiv a solicitat includerea datelor privind permisul de conducere al oamenilor. Domen Savič, CEO al grupului sloven pentru drepturile digitale Državljan D, spune că există îngrijorări semnificative cu privire la diferențele dintre bazele de date ale poliției și cine este inclus. „Nu am auzit suficient pentru a fi convins că toate aceste date culese de forțele de poliție individuale sunt igienizate în același mod”, spune Savič.

Bazele de date ale poliției sunt adesea prost puse împreună. În iulie 2021, poliția din Țările de Jos a șters 218.000 de fotografii pe care le-a inclus în mod greșit în baza sa de recunoaștere facială. În Marea Britanie, mai mult de o mie de tineri de culoare au fost eliminați dintr-o „bază de date a bandelor” în februarie 2021. „Ați putea avea baze de date care au medii complet diferite în ceea ce privește modul în care au fost colectate aceste date, de unde au fost obținute, cum au fost partajate și cine a aprobat ce”, spune Savič. Slovenia s-a confruntat deja cu probleme similare. „Și acestea ar putea duce la identificarea greșită.”

Una dintre cele mai mari probleme pentru Jakubowska este modul în care Prüm II ar putea normaliza utilizarea recunoașterii faciale de către forțele de poliție din întreaga Europă. „Ceea ce ne preocupă cu adevărat este cât de mult ar putea stimula această propunere Prüm II crearea de baze de date cu imagini faciale și aplicarea de algoritmi la aceste baze de date pentru a realiza recunoașterea facială”, spune ea. UE va plăti costul conectării bazelor de date la Prüm II, se spune în propunere, iar acesta include costul creării de noi baze de date naționale cu imagini faciale.

La 60 de ani după ce a fost inventată, recunoașterea facială este încă la început.

Citiți și:
Noua cască de poliție utilizează programe de recunoaștere facială și identifică persoanele suspecte de covid-19
Oamenii de știință creează o inteligență artificială (AI) care poate sugera unde să se aplice machiajul pe fața unei persoane pentru a păcăli sistemele de recunoaștere facială
Bine ați venit în „Dystopia”! – Supravegherea prin certificate de vaccinare, ID-uri digitale și date biometrice a devenit realitate

yogaesoteric
1 iulie 2022