Gândirea mistică – o gândire a viitorului?

De multe ori gândirea realizează fenomene tainice care nu lasă nici un fel de urmă în digestie, de exemplu. Chiar dacă am admite (lucru totuşi depăşit la ora actuală) că gândirea ar fi secretată de creier, la fel cum ficatul secretă bila, totuşi niciodată nimeni nu a putut aduna un gând într-o eprubetă. De ce? Pentru că, în realitate, gândurile aparţin unui alt plan al acestei manifestări.

Dacă totuşi admitem (ceea ce trebuie să fie clar dovedit) că gândirea mistică este net superioară celei obişnuite, la fel cum aceasta (gândirea obişnuită a fiinţei umane) este superioară celei animale, ne putem aştepta ca mentalul sfinţilor să genereze o gamă complexă de fenomene, botezate de obicei „miracole”, care pot să fie tot atât de surprinzătoare pentru noi, aşa cum pot fi surprinzătoare pentru o maimuţă unele dintre manifestările noastre umane!

Acest mod de exprimare şi comparare s-ar putea să ne afecteze orgoliul de „fiinţe superioare”. Putem fi însă siguri că evoluţia rasei umane se va face tot în domeniul gândirii. Ea se va traduce în primul rând printr-o organizare fizică nouă şi printr-o cunoaştere profundă de tip nou asupra proprietăţilor materiei.

Astfel s-au petrecut lucrurile încă de la naşterea vieţii pe această planetă.
Şi de aici încolo noi nu putem să nu fim frapaţi de faptul că gândirea mistică dă naştere la fenomene biologice şi fizice care sunt adeseori inexplicabile. Oare poate fi ea considerată gândirea omului în viitor?

Chiar dacă va fi aşa sau altfel, trebuie însă să ne dăm seama că în mintea omului germinează deja acest mental nou, pe care gândirea noastră comună nu îl poate atinge, pentru că el reprezintă, de fapt, propria ei transcendenţă. Pentru cel înţelept absurdul nu este decât acea parte a misticismului care scapă raţiunii. Şi deocamdată raţiunea refuză să treacă dincolo de ea însăşi, într-o nouă formă superioară, căreia îi dă naştere chiar ea.

Also available in: Français