Gardianul este ameninţat cu moartea de propria prostie! (un răspuns pentru Gardianul din 28 ianuarie)

101.002 0

un articol de Bogdan Andrei

Avem imensa plăcere de a da replică la o nouă aberaţie apărută în fiţuica deja „celebră” pentru articolele de o prostie colosală prin care încearcă să atace MISA. Ne referim la Gardianul. Înainte de a porni la drum ar fi bine să remarcăm modul în care apar aceste articole şi limbajul lor. Am observat de-a lungul timpului maniera în care, fără temei, se scriu lucruri pompoase. O tehnică uzitată este aceea de a menţine în ritm constant apariţia articolelor. În acest fel se urmăreşte ca nişte neadevăruri, nişte minciuni sfruntate să fie acceptate ca şi adevăruri de către publicul ţintă, prin repetarea lor stăruitoare. Acest aspect a fost semnalat în nenumărate rânduri pe site-ul nostru. Oricine cunoaşte câte ceva despre tehnicile de manipulare a auzit probabil de metoda folosirii cuvintelor-cheie, care au un impact destul de important asupra cititorului. Astfel, dacă nu ai acoperire reală, poţi folosi cuvinte de impact pentru a da importanţă acelor nonsensuri pe care le tot repeţi. Aşa apare un nou articol, şi încă unul şi încă unul….

Vom exemplifica această tehnică pe baza unui articol recent apărul în GARDIANUL (28 ianuarie 2005): „Dacă a fost persecutat de PSD, de ce nu vine în faţa Justiţiei Alianţei?”, autor Gabriel G. Stănescu. Cuvântul-cheie din acest articol este ameninţarea cu moartea. Vă propunem să facem o analiză amănunţită a tehnicii de manipulare aplicată de autorul articolului.

În ultimele zile, la sediul redacţiei „Gardianul” au fost primite nenumărate telefoane de ameninţare, chiar şi cu moartea.

Până aici este totul clar, dar merită să vedem conjunctura în care apare acest cuvânt-cheie… Radu Timofte, şeful SRI, tocmai dăduse publicităţii o ştire bombă, cum că există o ameninţare reală la adresa Preşedintelui României din partea cercurilor mafiote. Ştirea a fost preluată de către mass media şi amplificată, provocând o adevărată psihoză. Pe fondul acestei psihoze de ameninţare apare acest articol. Deşi cele două cazuri nu au nici o legătură, momentul în care apare articolul este foarte propice pentru a beneficia de frica provocată (de teroare, de nesiguranţă).

Toate au culminat însă cu ziua de ieri, în care mai mulţi manifestanţi, adepţi ai lui Gregorian Bivolaru, au încercat să exercite presiune asupra Justiţiei, proferând pe de altă parte grave insulte la adresa ziariştilor de la „Gardianul” şi „Ziua”, care au îndrăznit să dea publicităţii mai multe anchete în care arătau opiniei publice capetele de acuzare ce se regăseau şi în rechizitoriul Parchetului.

Aici deja se face o gravă conexiune. Ce are MISA cu ameninţările telefonice la adresa redacţiei? Cum se face acest triplu-salt-fantastic de la telefoanele de ameninţare la MISA? De unde atâta tupeu să faci o legătură între nişte manifestaţii legale (pentru recuperarea unor obiecte confiscate abuziv) şi nişte telefoane de ameninţare anonime, probabil inventate? Se vede treaba că, în ciuda faptului că ziariştii de la Gardianul şi Ziua bat câmpii când vine vorba de MISA, câteva lozinci ironice şi bancuri i-au cam atacat! Oare se aşteptau să îi felicităm şi să le mulţumim pentru campania de presă aberantă anti-MISA?

Niciodată nu le-a lipsit acestor publicaţii „îndrăzneala” de a „dezvălui” orice vor ei, adevărat sau chiar inventat, numai că şi-au depăşit deseori competenţa şi mai ales regulile de bun simţ elementar. Ne referim în special la nenumăratele dăţi când au dat verdicte, când au trâmbiţat condamnări în cazuri care nu sunt soluţionate de către Parchet sau când nici nu existau cazuri, urmăriri etc.

Cum de presa anunţă anumite verdicte judecătoreşti înainte ca instanţa judecătorească să se pronunţe (cazul lui Gregorian Bivolaru, când s-a dat pe post cu 30 min mai repede termenul de condamnare, înainte de a fi fost pronunţat de către judecător!!!)? Cum de presa anunţă cu o zi înainte comunicatul Parchetului de a doua zi, în acelaşi caz al lui Gregorian Bivolaru?
Şi alte întrebări interesante:
De ce numai aceste două publicaţii, Ziua şi Gardianul, sunt interesate în ultima perioadă de acest caz?
De ce porneşte şi Gardianul „mână în mână” cu Ziua în această campanie?
Sunt întrebări la care ar merita să se gândească mai ales ziariştii care încă mai scriu la comandă…

Pentru a fi bine înţeleşi, nici unul dintre ziariştii publicaţiei noastre nu are nimic personal cu membrii MISA. Cei care practică adevărata yoga au tot respectul nostru şi putem spune chiar că o serie de colegi de-ai noştri sunt practicanţi yoga, dar la alte şcoli. Nimeni nu are ceva împotriva promovării unui anumit tip de spiritualitate şi a unei paradigme culturale. Poate că Gregorian Bivolaru a studiat foarte mult şi are nişte calităţi pedagogice deosebite, o putere aparte de a convinge şi de a atrage adepţi.

După ce au împroşcat cu noroi zile în şir, vor să se spele pe mîini spunând că ei de fapt nu au nimic cu membrii MISA!!? Vă asigurăm şi noi, stimaţi ziarişti, că la rândul nostru şi noi cunoaştem problemele cu care vă confruntaţi (articole la comandă, exces de zel, prostie, blocadă de anumite subiecte etc) şi probabil avem şi ziarişti la cursul de yoga, dar de la alte ziare…

Şi până la urma ce contează? A fi OM ţine numai de fiecare dintre noi. A arunca cu noroi în nişte oameni, a face rău, este foarte uşor, stimaţi ziarişti, mai ales când aveţi la dispoziţie mijloace de manipulare în masă. Vă legaţi de puterea de convingere a domnului Gregorian Bivolaru, dar uitaţi un singur lucru: de ce mijloace de comunicare în masă dispune dânsul, comparativ cu aparatul mass media care-i este în întregime ostil? Are el televiziuni, radiouri, acces la vreun ziar central?

Probabil fiind acaparaţi de setea de senzaţional şi de putere nu vă daţi seama de responsabilitatea care vă apasă când scrieţi neadevăruri şi încercaţi să trageţi concluzii forţate pentru a atinge un scop anume.

Merită să vă gândiţi la faptul că:
Multe se pot face, dar nu totul este permis.

Dacă vreţi să apăraţi societatea de ameninţarea MISA faceţi-o într-o manieră inteligentă şi demnă. Începeţi prin a analiza edificiul de acuzaţii care i se aduc în presă lui Gregorian Bivolaru, mergeţi pe firul lor într-o investigaţie reală şi veţi vedea că toate sunt nişte scorneli. Urmăriţi să vă folosiţi intelectul măcar puţin şi daţi-vă seama de faptul că nu aţi făcut nici un pas spre înţelegerea şi cunoaşterea yoghinilor, dar aţi atacat cu argumente servite de alţii, pe care nici măcar nu v-aţi ostenit să le verificaţi! Nu este greu să faceţi un exerciţiu de omenie şi să căutaţi să vedeţi de aproape în cine daţi. Veţi descoperi că yoghinii sunt oameni mai mult decât normali, chiar exemplari din punctul de vedere al calităţilor umane fundamentale şi al integrării lor în societate, în familie şi la locul lor de muncă. Toate aceste sugestii, desigur, au valoare numai dacă nu este vorba de răutate, pentru că atunci avem de a face cu orbi care pretind că văd foarte bine şi mai şi dau lecţii altora.

Cât timp v-a trebuit să găsiţi această formulare demnă de cartea recordurilor la capitolul prostia umană? Vă daţi seama de gravitatea afirmaţiilor formulate în aceste rânduri? S-a mai încercat analogia AL-QUAEDA, dar susţinători fanatici de tip kamikaze sau Hezbollah… asta da, premieră absolută!

Dar mai bine despicăm un pic fraza asta absurdă:
obsesia unor practici sexuale aberante –
această temă a fost pe larg dezbătută, tocmai de aceea merită să-i răspundem cu un banc celebru… care ne va lămuri cine are obsesii de fapt.

Un pacient diagnosticat ca fiind obsedat sexual participă la o sesiune de psihanaliză, testul cu cerneală…
I se arată prima planşă
– Ce vedeţi? – întreabă psihologul.
– Un sân, superb.. – răspunde pacientul.
– Acum ? – altă planşă.
– O femeie superbă, cu sâni superbi.
– Acum?
– Două femei superbe cu menţiunea că la una dintre ele se văd sânii…
Psihologul se enervează:
– Dar dumneavoastră vedeţi doar sâni peste tot?
– Ce să mă fac dacă dvs îmi arătaţi numai poze perverse? – răspunde pacientul tot indignat.

Într-o ţară în care reviste „hard-porno” se găsesc la fiecare colţ de stradă, în care la televiziune se pot vedea nenumărate reclame chiar obscene, de exemplu la telefoane erotice, în care chiar şi cele mai „cuminţi” ziare introduc imagini cu femei goale sau semi-dezbrăcate, unde nişte fotografii apărute pe internet scandalizează opinia publică etc vă puneţi în situaţia de a critica? Asta da, prostie! Toate aceste lucruri sunt permise, dar yoghinii în costume de baie fac pornografie!

Traficul de carne vie, manipularea tinerilor până la a deveni nişte fanatici sunt nişte acuze extrem de grave şi presupunem că au fost formulate de dragul de a avea un articol mai amplu şi mai… hazliu, credem noi. Se tot pedalează pe tineri şi mai ales adolescente pentru a da o notă de ilegalitate, pentru a avea ceva incriminatoriu, dar nu se ia în considerare faptul că între membrii MISA nu este nici un adolescent, iar la cursurile de yoga organizate sub egida MISA sunt oameni de toate vârstele, printre care adolescenţii au o pondere redusă. Şi nici nu sunt acceptaţi aceşti adolescenţi la cursurile de yoga ale MISA decât cu acordul direct al părinţilor!

Totuşi putem să le dăm dreptate ziarelor numai în cazul în care ne consideră adolescenţi până la adânci bătrâneţi. Acest lucru ne-ar flata pentru că ştim că a fi tânăr este o stare de spirit şi nu ţine de vârstă, iar yoghinii, în marea majoritate a cazurilor, nu-şi arată vârsta!

Adolescenţii rămăseseră captivi în ashram-uri, atraşi probabil de un tip de sexualitate ce se promova acolo, poate şi de un anumit gen de ezoterism. Atragerea unor tineri fără prea mult discernământ şi despărţirea de familie constituie, de asemenea, acte ce prezintă un mare pericol social.

Dacă ziariştii sunt atât de îngrijoraţi de soarta tinerilor „rătăciţi” la yoga, „fugiţi” de acasă pentru a practica yoga, etc., atunci probabil că ei sunt foarte mulţumiţi de cei care au rămas în afara cursurilor de yoga!

Probabil ziariştii nu ştiu că fumatul este o problemă extrem de gravă în rândul tinerilor şi numărul fumătorilor din partea adolescenţilor creşte în fiecare an. Un fapt şi mai îngrijorător ar fi că limita inferioară de vârstă a fumătorilor este tot mai mică, ajungând până la copiii de grădiniţă. Alcoolismul şi consumul de droguri în rândul tinerilor sunt lucruri normale? De ce nu manifestă ziariştii o indignare aşa de vehementă referitor la astfel de probleme cu adevărat sociale în ceea ce priveşte tinerii? Profesorii de liceu, dar mai ales cei de facultate observă faptul că generaţiile noi de tineri sunt din ce în ce mai alienaţi şi mai puţin inteligenţi. Nivelul de trai scăzut, violenţa domestică, goana după bani sunt câteva cauze pentru care renunţarea la şcoală este iar în creştere. Emigrarea tinerilor pentru a-şi găsi un loc în lume (mai puţin în ţara în care s-au născut) este iar o problemă spinoasă.

Am dat câteva exemple de probleme tipice în rândul tineretului pentru a accentua faptul că, dacă presupunem că tinerii care practică yoga în cadrul MISA sunt „rătăciţi”, atunci este normal ca ceilalţi să fie pe drumul cel bun. Yoghinii nu consumă droguri şi nici alcool, nu fumează, nu consumă carne pentru că se simt mult mai bine aşa şi nu pentru că sunt forţaţi să o facă. În cazul în care un practicant yoga nu poate să se debaraseze de vreun viciu mai sus menţionat, foarte probabil el se lasă de yoga, pentru că nu are nici un fel de rezultat. Acest lucru a funcţionat şi înainte de campaniile furibunde impotriva MISA, pentru că este ceva firesc şi natural. Fiecare îşi gestionează propria viaţă aşa cum crede de cuviinţă, dacă vrea să practice yoga o practică, dacă nu, renunţă. Este mult mai uşor să renunţi să practici yoga decât să practici yoga cu perseverenţă. Tocmai din această cauză ideea de captivitate în cadrul cursului sau în ashramuri este o aberaţie. Oricine a dorit să plece, a plecat şi din fericire (în ciuda campaniilor de defăimare) mulţi au venit, în continuare, să se înscrie la cursurile de yoga.

Să presupunem că în redacţia Gardianului lucrează şi oameni responsabili, inteligenţi şi cu discernământ, care înţeleg regulile de bază ale bunului-simţ . Asta ar însemna ca ei să creadă că afirmaţiile pe care le-au formulat sunt fondate şi nu încape nici un dubiu asupra lor. Absurd! Cum poate cineva să creadă aşa ceva? Atâtea contradicţii şi lucruri ilogice?

Noi credem că, în cazul ziariştilor de la Gardianul, faptul că ar fi maturi şi responsabili nu se prea vede. Aşteptăm să vă maturizaţi, stimaţi ziarişti, şi vă promitem că vom fi primii care vor saluta acest lucru deîndată ce se va manifesta! Există speranţe reale, dar trebuie să vă mobilizaţi un pic şi să faceţi efortul pentru a descoperi, cu inteligenţă şi bun simţ, care este adevărul în cazul MISA şi al lui Gregorian Bivolaru. Acesta este secretul.

1 februarie 2005

GARDIANUL, 28 ianuarie 2005

„Dacă a fost persecutat de PSD, de ce nu vine în faţa Justiţiei Alianţei?
În ultimele zile, la sediul redacţiei „Gardianul” au fost primite nenumarate telefoane de ameninţare, chiar si cu moartea. Toate au culminat însă cu ziua de ieri, în care mai mulţi manifestanţi, adepţi ai lui Gregorian Bivolaru, au încercat să exercite presiune asupra Justiţiei, proferând pe de altă parte grave insulte la adresa ziariştilor de la „Gardianul” şi „Ziua”, care au îndrăznit să dea publicităţii mai multe anchete în care arătau opiniei publice capetele de acuzare ce se regăseau şi în rechizitoriul Parchetului.

Nu ne impresionează în nici un fel ameninţările acestora. Ne vom face şi de acum încolo datoria faţă de cititorii noştri, pe care îi vom informa corect. Facem precizarea ca vom continua investigaţiile noastre legate de Gregorian Bivolaru, întrucât faptele de care este acuzat prezintă un deosebit pericol social. Nu ne referim doar la evaziunea fiscală, considerată de Guvern act criminal, ci şi la proxenetism, la practicile sexuale perverse în grup, la idolatrie, la urinoterapie.

Oricât ar vrea să-l scuze anumiţi adepţi, imaginile prezentate de toate televiziunile din România arată fără putinţă de tăgadă că la diversele adunări ale acestora puteau fi văzute persoane dezbrăcate total, care participau la „jocuri tantrice” şi care se prosternau lui „Guru”. Anumiţi adepţi susţineau că era vorba despre oferirea unor ofrande cu prilejul împlinirii unui număr de ani de către liderul lor.

Pentru a fi bine înteleşi, nici unul dintre ziariştii publicaţiei noastre nu are nimic personal cu membrii MISA. Cei care practică adevarata yoga au tot respectul nostru şi putem spune chiar că o serie de colegi de-ai noştri sunt practicanţi yoga, dar la alte şcoli. Nimeni nu are ceva împotriva promovării unui anumit tip de spiritualitate şi a unei paradigme culturale. Poate că Gregorian Bivolaru a studiat foarte mult şi are nişte calităţi pedagogice deosebite, o putere aparte de a convinge şi de a atrage adepţi.

Grav este însă că pe această tulpină luminoasă s-au altoit impostura, obsesia unor practici sexuale aberante, în care au fost atrase şi minore, traficul de carne vie, manipularea unor tineri care s-au transformat în susţinători fanatici de tip kamikaze sau Hezbollah.
De fapt, totul a pornit în urmă cu mai mulţi ani, când părinţi distrusi de durerea dispariţiei copiilor de acasă au venit să se plângă la redacţie. Adolescenţii rămăseseră captivi în ashram-uri, atraşi probabil de un tip de sexualitate ce se promova acolo, poate şi de un anumit gen de ezoterism. Atragerea unor tineri fără prea mult discernământ şi desparţirea de familie constituie, de asemenea, acte ce prezintă un mare pericol social. Iată de ce „Gardianul” si „Ziua” vor să sprijine Justiţia română, care are datoria de a face lumină în acest caz. Într-o scrisoare primită la redacţie, de la MISA, se punea întrebarea: „De ce este Gregorian Bivolaru mai periculos decât Corneliu Iacobov, Ioan Niculae, Ioana Maria Vlas, Razvan Temesan, Ovidiu Tender, Culita Tarata, Sorin Beraru?” Raspunsul este că fiecare dintre ei va putea fi considerat vinovat atunci când instanţele vor da o hotărâre definitivă, însă toţi cei numiţi se găsesc la adrese cunoscute de organele abilitate şi pot fi aduşi în faţa judecătorilor, spre deosebire de Gregorian Bivolaru, care este dispărut.
Putem să acceptăm că, aşa cum susţin adepţii MISA, a fost declanşată „o vânătoare de vrajitoare la ordinele PSD şi ale lui Adrian Năstase”. Totuşi, dacă Gregorian Bivolaru se ştie nevinovat, cu atât mai mult, cu cât membrii MISA au fost susţinătorii lui Traian Băsescu şi ai Alianţei, de ce nu se prezintă în faţa Justiţiei Monicăi Macovei şi Renatei Weber, care, la rândul lor, l-au susţinut prin declaraţii publice? (Gabriel G. Stănescu)