George Soros și puternica sa fundație de dezinformare în masă. Rețeaua din România (VIII)

Notă: Serialul despre implicarea lui George Soros în România a apărut pe capitalresearch.org, în decembrie 2017.

Citiți partea precedentă a articolului

În timpul alegerilor europarlamentare (PE) din 2014, Open Society Initiative for Europe (OSIFE) a lui George Soros a donat aproximativ 5,7 milioane de dolari unor organizații pentru a se opune candidaților care favorizau suveranitatea statelor-națiune în detrimentul unei Uniuni Europene mai centralizate. Fondurile pe care acesta le-a dat Fundației sale române pentru o societate deschisă (FSD) au fost, de asemenea, destinate alegerilor prezidențiale din această țară.

În cele ce urmează sunt prezentate câteva dintre proiectele care au inclus România.

A donat 91.500 de dolari Fundației pentru o Societate Deschisă România (FSD) pentru o campanie împotriva discursului de ură atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru alegerile prezidențiale din România din luna noiembrie a aceluiași an. A mai dat FSD încă 41.250 de dolari pentru a mobiliza migranții români care trăiesc în străinătate pentru a dilua votul nativist în aceste țări.

Întotdeauna un investitor abil, Soros păstrează o listă cu politicienii săi din PE, intitulată „Aliați de încredere în Parlamentul European (2014-2019)”.

Printre deputații români, el a descris-o pe Renate Weber, de asemenea unul dintre cei trei membri ai consiliului FSD, ca fiind o „promotoare hotărâtă a societății deschise”. El i-a descris pe Cristian Dan Preda ca fiind „timid progresist”, iar pe Monica Macovei ca fiind „hotărât progresistă”. Macovei s-a calificat drept „un aliat incontestabil al valorilor Societății Deschise”.

Alegerile prezidențiale din România, ostatica unui procuror autocrat

Alegerile prezidențiale din România din 2014 au prezentat o perspectivă destul de sumbră pentru sorosiști, așa cum îi numesc detractorii români ai miliardarului.

ONG-urile finanțate de Soros au tratat Direcția Națională Anticorupție (DNA) din țară ca pe partidul lor politic, deoarece nu aveau o facțiune clară, pro-societate deschisă pe care să o susțină. Sub conducerea procurorului șef Laura Codruța Kovesi, agenția a intensificat epurarea începută de Macovei în 2005. În 17 luni de la preluarea mandatului, Kovesi a deschis de trei ori mai multe cazuri decât în cei trei ani anteriori. The Economist a relatat că „în 2014, DNA a obținut condamnări pentru 1.138 de persoane, inclusiv 24 de primari, cinci membri ai parlamentului, doi foști miniștri și un fost prim-ministru”.

Un raport al Societății Henry Jackson, cu sediul la Londra, intitulat „Combaterea corupției cu trucuri de escrocherie”, a constatat că DNA a abuzat în mod sistematic de puterea sa și a revenit în mare măsură la tacticile folosite de serviciile secrete din perioada comunistă, inclusiv de temuta Securitate din România.

Efectul DNA asupra corupției din România a semănat cu dezlănțuirea unui furtun de apă în fața unui copil de cinci ani a cărui mânecă a luat foc. A stins cea mai mare parte a flăcării, dar a orbit definitiv copilul în acest proces.

O parte din eșecul agenției de a aborda corect corupția a venit din cauza responsabilității slabe, care provine din stimulente perverse.

Spre deosebire de agenția anticorupție din New South Wales, DNA nu are o supraveghere parlamentară.

Comisia Europeană pune un accent enorm pe cantitatea de acuzații la nivel înalt, mai degrabă decât pe calitate; iar mulțumirea Comisiei deține promisiunea viitoarei aderări a țării la spațiul Schengen fără frontiere.

Între timp, Kovesi, în mod strălucit machiavelic, a învățat să trateze UE și Ambasada SUA ca pe supraveghetorii șefului ei. Acest fapt, la rândul său, a făcut-o de neatins și recompensată la nivel internațional.

În august, o delegație a ambasadei americane, condusă de însărcinatul cu afaceri Dean Thompson, a efectuat o „vizită de curtoazie” la șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), organismul care supraveghează procurorii și judecătorii din România, pentru a discuta despre efectele pe care rezultatele viitoarelor alegeri le-ar putea avea asupra sistemului judiciar românesc.

Vicepreședintele Joe Biden a vizitat România înainte de începerea sezonului de campanie electorală, unde, într-un discurs adresat ONG-urilor, a lăudat din plin DNA. El a amenințat subtil, pe baza limbajului din Carta NATO, că SUA ar putea lăsa România să se apere singură dacă nu se comportă bine în combaterea corupției.

La o lună după vizita lui Biden, senatorii John McCain (republican din Arizona), Chris Murphy (democrat din Connecticut) și Ron Johnson (republican din Wisconsin) au vizitat și ei țara noastră, unde s-au întâlnit prompt cu trei persoane: președintele, ministrul de Externe și Kovesi.

O alternativă adevărată, pro societate deschisă

Când partidul lui Macovei a fuzionat cu Partidul Național Liberal (PNL) pentru a prezenta un front unit împotriva premierului social-democrat (PSD) Victor Ponta, Macovei s-a săturat. În anul precedent, ea constatase că alianța anti-Băsescu (care includea PNL) deținea 70% din Parlament. Dacă aceasta câștiga președinția, susținea ea, „România nu va arăta ca o democrație europeană, ci ca o dictatură asiatică”. Românii aveau nevoie de un candidat care să reprezinte o reformă adevărată. Aveau nevoie de ea.

Pentru că FSD-ul lui Soros nu putea susține legal un candidat la președinție, a folosit donația miliardarului, atacând candidații care se foloseau de „temerile și prejudecățile directe din subconștientul unei majorități tăcute”.

Un surogat al lui Ponta a criticat faptul că Klaus Johannis (PNL) nu are copii – un atac pe care Ponta l-a dezmințit. Cu toate acestea, prin faptul că s-a pozat frecvent cu familia sa și a insistat asupra importanței copiilor săi în viața sa, Ponta a dat dovadă de un element evident de discriminare față de Johannis și a incitat la ură. FSD a atacat o altă campanie pentru că a descris-o pe candidata sa, Elena Udrea, ca fiind „bună” pentru România, sub sloganul „România frumoasă”. FSD a interpretat „bună” ca fiind o referință sexuală și a susținut că sloganurile „sexiste” aproape că au anulat „noutatea fericită” de a avea două femei candidate la președinție.

Poate că doamna Udrea chiar este frumoasă. Dar România ei, în care își dorește să devină președinte ca obiect sexual autodefinit, nu este deloc frumoasă. Este de fapt urâtă, pentru că este necivilizată, este agresivă, este needucată, este rea, este masculinizată în sensul rău, în care femeilor li se cere să fie „cuminți” și să rămână „la locul lor”.

Macovei a adunat cu ușurință 332.241 de semnături pentru a ajunge pe buletinul de vot; dar nu a reușit nici măcar să dubleze acest număr de voturi. Ea a terminat pe locul cinci în primul tur, în spatele lui Udrea, cu 4,5%. Și-a aruncat apoi cu părere de rău sprijinul lui Johannis, care l-a înfruntat pe Ponta în turul doi.

Profitând de o criză

România nu permitea încă votul prin corespondență, ceea ce a provocat cozi lungi la ambasadele și consulatele sale. În România, protestatarii au cerut un acces mai ușor la vot pentru diaspora și i-au cerut ministrului de Externe să demisioneze – ceea ce acesta a făcut imediat.

Totuși, acest fapt nu a satisfăcut elementul revoluționar. Au răsunat scandări de „DNA”, în timp ce mii de oameni își exprimau speranța că Direcția Națională Anticorupție îi va aduna pe toți social-democrații, îi va băga în închisoare și va închide instituțiile media favorabile acestora. Acest element radical i-a îndepărtat chiar și pe unii dintre organizatori.

Mulți dintre protestatari erau veterani ai protestelor anti-Roșia Montană și anti-fracking care au avut loc între 2006 și 2013. Grupurile lor au primit finanțări generoase din partea lui Soros și a altor ecologiști cu buzunare adânci din SUA și Europa de Vest. Unul dintre grupurile radicale a fost Uniți Salvăm, al cărui lider Claudiu Crăciun a comparat mișcarea cu Occupy Wall Street. El a declarat în fața Parlamentului European că dorește să aducă o „primăvară democratică” în Europa de Est, similară Primăverii Arabe.

Mulți îl considerau pe Ponta un trădător, deoarece a ajutat guvernul său de stânga să câștige puterea atunci când politicianul s-a opus operațiunilor de minerit și fracking, însă, odată ajuns la putere, acesta și-a schimbat radical punctul de vedere.

După ce Johannis a câștigat în turul doi, editorialistul Dan Tapalagă, un fost cercetător al Freedom House, care a fost consilier și purtător de cuvânt al lui Macovei când aceasta era ministru al Justiției, a lăudat „revărsarea de sprijin” pentru „instituții-cheie” precum DNA și orwelliana Agenție Națională de Integritate (ANI) pe care Macovei le-a impus la mijlocul anilor 2000. „Niciun politician nu va mai avea vreodată curajul să se atingă de ele după valul de proteste din țară în care s-a strigat tare și răspicat apărarea justiției.”

(va urma)

Citiți și:
Mihai Neamțu despre George Soros: Miliardar ignorant și amoral, dar mai ales omul unei singure cărți
Cum i-a spălat Soros pe creier pe tinerii de 16-30 de ani şi i-a făcut să creadă orbește în bolşevismul internaționalist

 

yogaesoteric
11 iunie 2022