Germania autocenzurii corectitudinii politice și a discuțiilor în șoaptă

 

– Se pare că există un decalaj semnificativ între ceea ce germanii spun în public și ceea ce ei cred că este necesar să fie spus… 57% dintre germani sunt revoltați că „li se dictează ce să spună și cum să se comporte”.
– „O mare diferență … cetățenii simt că sunt din ce în ce mai monitorizați și evaluați … Mulți cetățeni își doresc ca preocupările și pozițiile lor să fie luate în serios și discutate deschis” – arată un studiu efectuat de Institut für Demoskopie Allensbach privind autocenzura din Germania.
– Aceste temeri au culminat în 2018 cu legea germană a cenzurii, care impune platformelor sociale să șteargă sau să blocheze presupusele „infracțiuni penale” online, cum ar fi defăimarea sau incitarea, în termen de 24 de ore de la primirea unei reclamații din partea unui utilizator. Dacă platformele nu reușesc, guvernul german le poate amenda cu sume până la 50 de milioane de euro. Oameni din Germania au fost trimiși în judecată pentru criticarea politicilor de migrație ale guvernului.

Germania, un nivel șocant de autocenzură

Un nou sondaj privind autocenzura din Germania a arătat că germanii se autocenzurează într-un mod uluitor. Întrebați dacă „este posibil să se exprime liber în public”, doar 18% au răspuns DA. În schimb, 59% dintre germani au spus că în cercul lor de prieteni și cunoștințe se exprimă liber.

„Aproape două treimi dintre cetățeni sunt convinși că astăzi este necesar să fie foarte atenți la subiectele pe care le abordează, deoarece există multe legi nescrise despre ce opinii sunt acceptabile și admisibile”, potrivit studiului realizat de Institut für Demoskopie Allensbach pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

„Problema refugiaților este unul dintre subiectele cele mai sensibile pentru marea majoritate a respondenților, urmată de declarații de opinie despre musulmani și Islam”, se afirmă în studiu. De exemplu, 71% dintre germani spun, potrivit sondajului, că nu se poate comenta decât foarte prudent, „diplomatic”, cu privire la problema refugiaților.

În schimb, „situația este diferită atunci când vine vorba de subiecte precum protecția climei, drepturile egale, șomajul sau creșterea copilului, despre care se pot exprima sincer, în conformitate cu majoritatea covârșitoare”.

În ceea ce privește subiectele considerate tabu, s-a produs o evoluție semnificativă în ultimele două decenii. În 1996, doar 16% dintre germani au simțit că patriotismul era o problemă sensibilă. Astăzi, această cifră a crescut la 41%.

„Patriotismul, cosmopolitismul și sprijinul pentru Europa (adică sprijinul acordat UE) nu au făcut obiectul unor teme sensibile și a unei excluderi reciproce”, potrivit sondajului. Astăzi, „populația nu mai este atât de sigură că elitele, cu sprijinul lor puternic pentru integrarea europeană și într-o economie mondială globalizată, mai pun preț pe percepția oamenilor de rând. Cetățenii se tem tot mai mult să nu fie considerați extremiști naționaliști atunci când spun că sunt patrioți. Totodată, o treime din respondenți au afirmat că politicienii este necesar să fie atenți la proclamarea mândriei naționale, dacă nu vor să se expună unor atacuri dure.”

Există o discrepanță foarte mare între ceea ce germanii consideră tabu, subiecte de neatins în sfera publică, spre deosebire de conversațiile private cu prietenii și cunoștințele. De exemplu, 62% dintre germani sunt convinși că un politician care afirmă că islamul are prea multă influență în Germania se va expune la critici dure, dar doar 22% cred că exprimarea unui astfel de sentiment în conversațiile private ar provoca o ofensă. În mod similar, afirmația că „se face prea mult pentru refugiații din Germania” este privită de marea majoritate ca o declarație riscantă în public, dar numai 31% consideră aceasta ca fiind la fel de riscant de spus în mediul privat. Se pare, cu alte cuvinte, că există un decalaj semnificativ între ceea ce germanii spun în public și ceea ce ei cred.

„În mod remarcabil, mulți germani au impresia că monitorizarea și controlul social a fost întărit atunci când vine vorba de declarații de opinie în sfera publică și că declarațiile și comportamentele individuale sunt din ce în ce mai vizibile”, notează sondajul. „Fiecare al doilea cetățean este convins că astăzi se acordă mult mai multă atenție modului în care cineva se comportă în public și ce spune fiecare. Corectitudinea politică este exagerată, conform părerii a 41% de persoane și 35% chiar concluzionează că exprimarea liberă este posibilă doar în cercurile private.”

Publicul german consideră că această corectitudine politică a devenit exagerată, aspect exemplificat cu constatarea sondajului potrivit căreia două treimi dintre germani cred că este nevoie să fie utilizați termenii specifici pentru migranți, „corecți politic”, cum ar fi „oameni cu fundal migrator” în loc de termenul „străini”.

57% dintre germani afirmă că sunt îngrijorați că „li se spune tot mai mult ce să spună și cum să se comporte”. Germanii din fostul RDG comunist se plâng mai mult decât ceilalți nemți, având în vedere „amintiri istorice proaspete despre constrângeri/represiuni”, potrivit sondajului, care se încheie cu următoarea notă: „Este deosebit de important dacă o societate acceptă în general și se supune unor norme semnificative sau dacă cetățenii simt că sunt din ce în ce mai monitorizați și evaluați. Mulți germani simt că nu sunt respectați, atunci când vine vorba despre luarea în serios a îngrijorărilor lor sau dreptul la exprimarea liberă despre evoluțiile importante din societate.”

Rezultatele pe care le transmite sondajul nu reprezintă o surpriză uriașă pentru observatorii atrofierii respectului pentru libertatea de exprimare în Germania ultimilor ani. Această „atrofiere” a culminat în anul 2018 cu legea germană de cenzură, care impune platformelor sociale de mass-media să elimine sau să blocheze presupusele „infracțiuni penale” online, cum ar fi defăimarea sau incitarea, în termen de 24 de ore de la primirea reclamației unui utilizator. Dacă platformele nu reușesc, guvernul german le poate amenda cu sume până la 50 de milioane de euro.

Oameni din Germania au fost trimiși în judecată pentru criticarea politicilor de migrație ale guvernului. În 2016, un cuplu căsătorit, Peter și Melanie M., au fost urmăriți penal într-un proces pentru crearea unui grup Facebook care a criticat politica guvernului privind migrația. Conform rapoartelor de știri, pagina a afirmat că „refugiații economici care inundă țara noastră aduc teroare, frică, durere, violuri și ne pun copiii în pericol”.

La proces, Peter M. și-a apărat comentariile online și a spus: „Nici măcar nu poți exprima o opinie critică despre refugiați, fără să fii etichetat ca nazist. Voiam să creez un forum de discuții în care să vorbim despre refugiați…” În verdictul său, judecătorul a spus: „Descrierea grupului cuprinde o serie de generalizări cu aspect clar de extremism de dreapta.” Peter M. a fost condamnat la nouă luni de închisoare și soția sa la plata unei amenzi de 1.200 de euro. Judecătorul a adăugat: „Sper că înțelegeți seriozitatea situației. Dacă vă veți afla în fața mea din nou, veți ajunge în închisoare amândoi.”

În septembrie 2015, Die Welt a relatat că persoanele care au o viziune „xenofobă” riscă să-și piardă dreptul de a-și vedea copiii. Nu trebuie să existe nicio infracțiune penală pentru ca instanța să considere că bunăstarea copilului este periclitată și să restricționeze dreptul părinților de a-și vedea copilul sau de a dispune ca un „educator” să fie prezent în timpul unei întâlniri între părinte și copil, care poate „interveni după cum este necesar”. De asemenea, este posibilă interzicerea anumitor acțiuni, expresii sau întâlniri în prezența copilului. În final, instanța poate să scoată copilul din grija părintelui în întregime.

În august 2017, instanța de judecată din München a dat lui Michael Stürzenberger, jurnalist, o sentință de șase luni de închisoare pentru afișarea pe pagina lui de Facebook a unei fotografii istorice a Marelui Muftiu al Ierusalimului, Haj Amin al-Husseini, care scutura mâna unui oficial nazist la Berlin în 1941. Procuratura l-a acuzat pe Stürzenberger că a „instigat la ură împotriva islamului”și la „denigrarea islamului” prin publicarea fotografiei. Instanța a constatat că Stürzenberger este vinovat de „difuzarea propagandei organizațiilor anticonstituționale”. După ce a atacat sentința, o instanță de apel din München, în decembrie 2017, l-a achitat pe Stürzenberger de toate acuzațiile. Curtea de Apel a decis că toate comentariile sale au fost protejate de dreptul la libertatea de exprimare. Cu toate acestea, impresia percepută în societatea germană a fost că până și faptele istorice au devenit acum tabu.

Deci, temerile germane cu privire la exprimarea liberă în public sunt extrem de adevărate și au un suport real, exemplificat de procesele de mai sus.

Deși studiul a fost limitat doar la Germania, este rezonabil să presupunem că, dacă o astfel de anchetă s-ar fi desfășurat în țări asemănătoare din Europa de Vest, cum ar fi Marea Britanie, de exemplu, rezultatele nu ar fi fost cu mult mai diferite. Spațiul de liberă exprimare s-a redus și acolo foarte mult.

Într-un caz recent, un candidat liberal-democrat, Dániel Tóth-Nagy, a fost suspendat de partid pentru comentariile pe care le-a făcut, cum ar fi: „Nu există niciun fel de islamofobie”, și pentru invitația adresată oamenilor de răspunde la întrebări precum: „Despre căsătorie forțată? Ce părere aveți despre protestul femeilor din Iran, Arabia Saudită și alte țări islamice împotriva hijab-ului obligatoriu? Dar despre Sharia în Marea Britanie? Drepturile LGBT și educația au fost negate de musulmani la Birmingham?”.

Aceste întrebări sunt toate întrebări legitime pentru un politician, și totuși au fost taxate de purtătorul de cuvânt al partidului local, care a declarat: „Aceste poziții sunt în întregime în afara valorilor și credințelor partidului nostru și nu vor fi tolerate. Dacă am fi fost conștienți de aceste aspecte înainte, nu ar fi selectat acest candidat. L-am suspendat imediat și ne cerem scuze celor care au fost ofensați de aceste comentarii.”

Mai recent, posterele publicitare ale noului albumul al cântărețului britanic Morrissey, California Son, au fost scoase din trenuri și stații din Liverpool și din zonele învecinate, după ce un călător a contactat compania feroviară pentru a întreba dacă este de acord cu opiniile lui Morrissey și dacă posterele erau corecte politic. Întrebarea a fost pusă după ce Morrissey a apărut în emisiunea Tonight Show din SUA cu o insignă care sprijină For Britain, partidul de dreapta condus de Anne Marie Waters.

„Este un al treilea Reich, nu-i așa?” și dovedește că numai sentimentele celor mai înguste persoane sunt luate în considerare în artele britanice, a spus Morrissey despre eliminarea posterelor. „Nu suntem liberi să dezbatem, iar acest fapt constituie în sine respingerea finală a diversității… Mă tem că trăim în Epoca Stupidului și este necesar să ne rugăm să treacă repede.”

Având în vedere ce a ajuns libertatea de exprimare în Europa, există puține șanse ca revenirea la normal să se petreacă în curând. Studiul german este destul de relevant în ceea ce privește libertatea de exprimare în viitor. Europenii nu va mai fi nevoie să fie cenzurați în continuare de guverne prin poliția gândirii, ci ei vor fi condiționați de societate pentru a se autocenzura singuri.

Citiți și:

Germania adaptează cu nerușinare practicile tip Gestapo la timpurile noastre: Poliție politică pe Facebook și condamnare la închisoare!

Un studiu arată că supravegherea în masă a populației reduce apoi la tăcere opiniile ce sunt diferite de cele unanim acceptate

 

yogaesoteric
12 septembrie 2019

 

Also available in: Français