Implantul RFID perfect

Dr. Patrick Kramer este un promotor foarte activ al cipurilor RFID. În urmă cu doi ani a fost şi în România, prilej cu care a acordat un interviu postului ProTV. Cipul sub piele = avantaje şi niciun dezavantaj, susţinea el cu aplomb. Ca să fie şi mai convingător, reporterul George Buhnici şi-a băgat şi el un cip în mână.

Patrick Kramer şi-a continuat turneul şi peste puţină vreme a mers în Rusia, unde a vorbit despre „implantul RFID perfect”. Şi nu doar l-a prezentat, dar l-a şi implantat celor dornici, căci oameni hăbăuci sunt destui pe tot Pământul.

Iată câteva extrase semnificative din discursul său:
min. 0:09 – Eram nelămurit, cum va fi implantul perfect.
min. 0:16 – Şi voi vă puteţi întreba „cum trebuie să privim implantul perfect?”
min. 0:20 – Este oare implantul varianta perfectă?
min. 0:23 – Iar eu categoric pot spune: „Da, iată-l!”.
min. 0:28 – microcip mic…
min. 0:33 – De obicei, implantăm astfel de cipuri în mână, între degetul mare şi cel arătător.
min. 0:45 – Aici este pielea foarte moale şi datorită acestui fapt cipul se introduce cu uşurinţă.
min. 0:48 – sau invers, să-l scoateţi, dacă vreţi…
min. 0:53 – Şi acum apare o mare întrebare: „Dar ce putem face cu aceste cipuri?”.
min. 0:59 – Până acum există două tipuri de aplicaţii.
min. 1:03 – Prima – aceasta este identificarea.
min. 1:05 – De exemplu, acolo unde este necesar să prezentaţi (cartea de identitate, cardul de asigurare socială sau la noi cnp-ul)
min. 1:09 – Puteţi să vă identificaţi cu propria mână
min. 1:12 – Ori, de asemenea, se pot lua informaţii, cum ar fi cărţile de vizită.
min. 1:17 – De asemenea puteţi folosi propriul smartphone.
min. 1:22 – Se ştie că dimineaţa, când ieşim din casă, luăm cu noi smartphone-ul, portofelul şi cheile.
min. 1:29 – Acestea sunt 3 obiecte principale în viaţa noastră, aşa e?
min. 1:32 – Nimeni nu iese din casă fără aceste 3 lucruri.
min. 1:35 – Dar dacă le-am uita, aceasta nu ar fi bine.
min. 1:38 – Suntem nevoiţi să ne întoarcem, să cerem cuiva să ne deschidă uşa.
min. 1:47 – Eu în 3 ani mi-am pierdut de două ori cheile.
min. 1:51 – Dar acum, această mare problemă nu mai apare.
min. 1:53 – Pentru că eu am înlocuit cheile cu cipul.
min. 1:57 – Acum ne gândim cum să ajutăm cipul să înlocuiască portofelul.
min. 2:04 – Dar aceasta va fi deja următoarea generaţie a cipurilor noastre (înregistrarea este de acum doi ani, n.n.).
min. 2:07 – Aceste implanturi nu pot fi deteriorate sau corupte.
min. 2:15 – Când îl purtaţi nu simţiţi durere – în general el nu se simte.
min. 2:19 – Cipul nu este recunoscut de către sistemele de securitate din aeroporturi şi gări.
min. 2:24 – Nu puteţi fi urmăriţi cu ajutorul cipului. (Oare de ce este nevoie să dea ei astfel de asigurări? – n.n.)
min. 2:34 – În cipuri nu există baterii pe care să le schimbaţi, ori acumulatori pe care să îi înlocuiţi.
min. 2:43 – Şi cel mai important aspect, nu este necesar să administraţi cipul (de asta ne ocupăm „noi” – n.n.).
min. 2:49 – La smartphone-urile şi ceasurile inteligente noi monitorizăm nivelul de încărcare şi aşa mai departe…
min. 2:56 – Cu cipul nu se petrece astfel. Voi îl implantaţi în voi şi el lucrează în continuu.
min. 3:04 – Şi dacă brusc nu vă mai este necesar, el poate fi scos cu uşurinţă.
min. 3:08 – Procedura durează în jur de 20 de secunde.
min. 3:12 – Şi în încheiere vreau să vă spun că microcipul nu are niciun dezavantaj.
min. 3:16 – Cum vedeţi, am adus cu mine câteva accesorii.
[Apoi, victima speriată se supune introducerii implantului. Cipul perfect pentru victima perfectă. Priviţi faţa victimei!
Şi acum, un final devastator:]
min. 4:21 – „De ce îmi faceţi asta?” – poate vă întrebaţi…
min. 4:40 – Iar eu aş răspunde: „Dar de ce nu?”

Comentariu:

Referitor la inexistenţa bateriilor, cipul se alimentează prin antenă. Cititorul cipului trimite o undă radio care induce o tensiune în antenă iar în felul acesta antena alimentează cipul. După aceea, cipul tot prin antenă comunică cu cititorul cipului. De aceea nu este nevoie de vreo baterie pentru alimentarea cipului.

Este o minciună cum că „nu puteţi fi urmăriţi cu ajutorul cipului”. RFID înseamnă Radio Frequency Identification.
Iată şi cum funcţionează:
– Rețeaua fără fir emite în continuu unde „de recunoaștere”.
– Cipul RFID receptează undele acestea când se află în câmpul de emitere și își activează circuitul.
– În continuare, începe comunicarea dintre cip și „sistem”.
– „Sistemul” a recunoscut cardul, a avut loc identificarea.
– „Sistemul” face schimb de date cu cardul (de obicei de la card către sistem, dar și mișcarea inversă este posibilă).

Citiţi şi:

Sondaj: Deja o treime dintre români ar accepta implantul cu cip și situaţia va avansa 
Suedezii se înghesuie să înlocuiască cardurile de credit și cardurile de identitate cu cipuri implantabile 

yogaesoteric
17 noiembrie 2019