În numele securității…….

Cuba a semnat un acord de securitate cibernetică cu Rusia, Iran, Venezuela, Nicaragua și Coreea de Nord

Mai multe țări aliate, printre care și Cuba, au semnat o convenție privind securitatea cibernetică care, sub pretextul suveranității digitale, ar putea facilita cenzura și controlul de stat.

Douăsprezece guverne, printre care cele din Cuba, Rusia, Iran, Venezuela, Coreea de Nord și Nicaragua, au susținut recent adoptarea unei convenții ONU împotriva criminalității informatice, profitând de ocazie pentru a solicita o guvernanță digitală centrată pe „suveranitatea statului” și distanțarea de „interferența străină”.

Într-o declarație comună publicată pe 28 mai de misiunile lor diplomatice la ONU, aceste țări ‒ nu tocmai renumite pentru transparența informațiilor sau libertatea digitală ‒ au sărbătorit aprobarea noii Convenții Internaționale privind Criminalitatea Cibernetică, inițiată de Rusia și negociată sub președinția Algeriei, informează cotidianul oficial Granma.

Potrivit semnatarilor, acesta este un „acord universal fără precedent” care vizează combaterea utilizării spațiului cibernetic în scopuri criminale.

Cu toate acestea, printre subiectele cele mai importante nu a fost menționată combaterea hackerilor sau a înșelătoriilor online; mai degrabă, urgența de a reduce ceea ce ei numesc „interferența digitală străină” a ocupat locul central.

Viziunea comună a Havanei, Moscovei și Teheranului pune accentul pe o guvernanță cibernetică bazată pe respectarea suveranității, pe respingerea controlului asupra rețelelor de „puteri cu reguli unilaterale” și pe solicitarea ca actorii privați ‒ cum ar fi marile companii de tehnologie ‒ să nu dețină putere asupra a ceea ce se petrece pe internet.

Documentul critică implicit utilizarea tehnologiilor „în scopuri incompatibile cu pacea”, cum ar fi promovarea protestelor, furnizarea de acces gratuit la internet prin intermediul rețelelor prin satelit sau sprijinirea activiștilor din regimurile autoritare.

Deși nu o spun deschis, mesajul este îndreptat împotriva proiectelor cum este Starlink, care au permis accesul la informații nefiltrate în locuri precum Ucraina, Iran sau Cuba.

Convenția, care va fi deschisă pentru semnături în 2025 la Hanoi, propune noi cadre juridice pentru cooperarea judiciară în domeniul criminalității informatice, inclusiv schimbul de probe în format electronic.

Totuși, există riscul ca astfel de acorduri, în funcție de legislația internă a fiecărei țări, să poată fi utilizate nu numai pentru combaterea criminalității informatice, ci și pentru suprimarea disidenței sau cenzurarea conținutului incomod sub pretextul securității cibernetice.

Printre cele mai frapante propuneri din text se numără crearea unui Mecanism Permanent de Securitate în domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (ICT) sub auspiciile ONU, care ar înlocui actualul grup de lucru multilateral. Intenția este de a stabili un „cadru instituțional stabil” care să asigure că problemele de securitate cibernetică sunt abordate prin multilateralism, mai degrabă decât prin „impunerile tehnologice ale Nordului Global”.

Declarația a fost semnată de guvernele din Rusia, Cuba, Venezuela, Iran, Coreea de Nord, Nicaragua, Belarus, Egipt, Irak, Kârgâzstan, Laos și Burkina Faso.

Toate acestea au fost acuzate, în momente diferite, că restricționează accesul liber la internet, își monitorizează cetățenii sau exercită o cenzură digitală sistematică.

Un diplomat latino-american, citat sub anonimat, a sintetizat direct:

„Această convenție ne permite să recâștigăm controlul dintr-o perspectivă suverană și multilaterală.”

Tipul de control va depinde, desigur, de peisajul politic al fiecărui semnatar.

Moscova folosește Cuba ca o pe o trambulină digitală către America Latină

În ianuarie, o investigație publicată de portalul independent YucaByte, intitulată „Rusia folosește Cuba ca punte strategică pentru a-și extinde influența tehnologică în America Latină”, a dezvăluit modul în care Kremlinul și-a intensificat prezența digitală în regiune prin intermediul unei alianțe strategice cu regimul cubanez.

Raportul detaliază modul în care insula nu servește doar ca destinatar al tehnologiilor rusești, ci și ca un canal de penetrare a altor piețe de pe continent.

Cercetarea s-a axat pe prezentarea platformei Rusia-Cuba în cadrul Târgului internațional de la Havana (FIHAV-2024), un proiect care vizează implementarea tehnologiilor digitale pe insulă și, de acolo, facilitarea extinderii acestora în America Latină.

Această abordare, conform surselor utilizate de YucaByte, cuprinde totul, de la soluții de securitate cibernetică și educație digitală la instrumente fintech, cu o componentă geopolitică distinctă.

Potrivit executivilor de la GenIT, o firmă rusească de software menționată în raport, Cuba reprezintă un mediu ideal pentru această strategie datorită apropierii sale politice de Moscova, istoriei sale de colaborare bilaterală și nevoii sale crescânde de soluții tehnologice de bază.

În plus, s-a subliniat faptul că cererea scăzută de capital uman specializat și dorința guvernului cubanez de a opera în afara restricțiilor impuse de Occident facilitează punerea în aplicare a modelului.

Alianța se extinde dincolo de sfera comercială sau academică. Ministerul Comunicațiilor din Cuba a propus chiar crearea unui centru național de securitate cibernetică cu sprijinul Rusiei, precum și încorporarea unor instituții cubaneze precum CUJAE și UCI în rețelele de dezvoltare în domeniul inteligenței artificiale promovate de BRICS+.

Această strânsă legătură tehnologică consolidează rolul insulei ca piesă-cheie în arhitectura digitală a Kremlinului în regiune.

Raportul subliniază, de asemenea, că modelul propus de Rusia ar putea crea noi forme de dependență digitală pentru Cuba, ridicând în același timp întrebări cu privire la modul în care regimul ar putea utiliza instrumente avansate de supraveghere, stocare a datelor și cenzură.

Deși prezentate ca măsuri de modernizare, multe dintre aceste tehnologii au potențialul de a consolida controlul statului asupra informațiilor și activității civice online.

În cele din urmă, analiza realizată de YucaByte leagă această nouă etapă de cooperare de precedente istorice, cum ar fi fosta bază de spionaj sovietică din Lourdes, și constată că influența Rusiei în domeniul securității cibernetice nu este nouă.

Noutatea constă în dimensiunea digitală a controlului și în modul în care insula, asediată de criză și sancțiuni, a devenit din nou o enclavă strategică pentru interesele geopolitice ale Moscovei.

Întrebări frecvente privind acordul de securitate cibernetică dintre Cuba și aliații săi

• Care este obiectivul principal al acordului de securitate cibernetică semnat de Cuba și alte țări?

Acordul urmărește să combată utilizarea spațiului cibernetic în scopuri infracționale, dar se concentrează, de asemenea, pe o guvernanță digitală exigentă care respectă suveranitatea statului și se opune interferențelor digitale străine.

• Cum afectează acest acord libertatea de exprimare și accesul la internet în Cuba?

Acest tip de acord ar putea fi utilizat de guvernul cubanez pentru a reprima disidența sau a cenzura conținutul incomod sub pretextul securității cibernetice, restricționând și mai mult libertatea de exprimare și accesul la internet.

• Ce alte state au semnat acordul de securitate cibernetică împreună cu Cuba?

Acordul a fost semnat, printre altele, de Rusia, Iran, Venezuela, Coreea de Nord și Nicaragua, țări cunoscute pentru lipsa lor de transparență și pentru restricțiile privind libertatea digitală.

• Ce rol joacă Rusia în strategia de securitate cibernetică a Cubei?

Rusia folosește Cuba ca pe o trambulină digitală către America Latină, facilitând implementarea tehnologiilor digitale și extinzându-și influența în regiune prin cooperare tehnologică și securitate cibernetică.

• De ce este controversată utilizarea Starlink în Cuba?

Potrivit autorităților cubaneze, utilizarea Starlink este considerată ilegală de guvernul cubanez, deoarece permite accesul la internet fără controlul statului, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa monopolului ETECSA și a cenzurii guvernamentale.

**********

Noua lege din Italia permite serviciilor secrete să comită infracțiuni fără urmărire penală, în numele securității

Senatul italian a adoptat o lege controversată care extinde atribuțiile agenților statului și oferă protecție juridică sporită polițiștilor. Actul vizează combaterea protestelor și întărirea controlului asupra manifestațiilor publice.

Decretul privind securitatea, propus de guvernul de dreapta condus de premierul Giorgia Meloni, a fost adoptat cu 109 voturi pentru, 69 împotrivă și o abținere, după ce anterior trecuse și de Camera Deputaților, scrie politico.eu.

Legea introduce pedepse mai aspre pentru infracțiuni legate de proteste, inclusiv distrugeri de bunuri și blocaje prin așezare, și acordă puteri extinse forțelor de ordine.

De asemenea, permite agenților serviciilor de informații să comită anumite infracțiuni în scopuri de securitate națională fără a fi urmăriți penal.

Legea introduce, de asemenea, infracțiunea de vătămare a unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevede alocarea a până la 10.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor legale ale agenților investigați pentru comportamentul lor în timpul serviciului.

Legea prevede pedepse mai dure pentru protestatari și reguli speciale pentru migranți și deținuți

„Odată cu aprobarea finală a Decretului privind securitatea în Senat, Guvernul face un pas decisiv pentru a consolida protecția cetățenilor, a celor mai vulnerabili și a bărbaților și femeilor în uniformă”, a declarat Giorgia Meloni.

Alte măsuri prevăd pedepse mai lungi pentru deținuții care provoacă revolte sau nu respectă ordinele în închisori și în centrele pentru migranți, precum și noi reguli împotriva hoților de buzunare din transportul public, în special a femeilor care pretind că sunt însărcinate pentru a evita închisoarea.

Decretul, promovat de Meloni sub promisiunea unei „Italii mai sigure”, a declanșat proteste în întreaga țară în ultimele luni, organizațiile pentru drepturile omului acuzând guvernul că incriminează disidența, limitează libertățile civile și restrânge dreptul la protest.

Legea va alarma ‒ și va oferi muniție ‒ opoziției lui Meloni, care acuză legături între partidul ei, Fratelli d’Italia, și fascism. Reprimarea disidenței și extinderea puterilor poliției sunt mișcări clasice din manualul fascist.

În decembrie anul trecut, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a tras un semnal de alarmă cu privire la proiectul de lege, într-o scrisoare adresată președintelui Senatului, Ignazio La Russa, spunând că acesta ar putea încălca standardele europene în materie de drepturi ale omului ‒ în special cele care protejează protestatarii, migranții și tinerii activiști.

Înainte de votul final din 11 iunie, senatorii din opoziția de centru-stânga au organizat un protest, așezându-se pe podeaua Senatului și scandând „rușine”.

„Este un decret care nu aduce mai multă siguranță, ci mai multă represiune”, a declarat Elly Schlein, lidera Partidului Democrat.

**********

Strategia digitală internațională cuprinzătoare a UE

Uniunea Europeană a lansat o strategie digitală internațională cuprinzătoare care vizează extinderea influenței sale globale. Această inițiativă se concentrează pe infrastructura centralizată și pe sistemele de identitate digitală, stârnind preocupări cu privire la libertățile și viața privată online.

UE intenționează să colaboreze cu alte națiuni, promovându-și portofelul identității digitale și vizând în același timp recunoașterea reciprocă a serviciilor electronice de încredere. Apărătorii vieții private avertizează că acest fapt ar putea consolida controlul guvernamental asupra datelor personale. Strategia evidențiază, de asemenea, reglementări digitale globale mai stricte legate de Legea privind serviciile digitale, inclusiv conformitatea extinsă a platformelor și moderarea conținutului.

„Îmbrăcată în limbajul libertății și împuternicirii, aceasta este de fapt un joc pentru influența globală prin intermediul sistemelor centralizate de identificare digitală, al reglementării discursului și al infrastructurii de supraveghere intensivă”, a postat Reclaim The Net pe X.

Eforturile de combatere a manipulării informațiilor străine și de aliniere cu țări precum India și Brazilia reflectă și mai mult dorința UE de guvernanță digitală. În ansamblu, strategia îmbină interesele economice și de securitate, putând limita viața privată și anonimatul online.

Citiți și:
„Este pentru binele vostru!”, spune regimul hibrid din România
Ion Cristoiu: Sub pretextul luptei împotriva fascismului, Camera Deputaților a votat o Lege prin care se suprimă dreptul Opoziției la liberă exprimare

 

yogaesoteric
17 iunie 2025