În opinia deformată a unor ziariști, prezumția de vinovăție planează asupra lui Gregorian Bivolaru chiar și când i s-a dovedit nevinovăţia

Către Curentul
În atenţia redactorului şef Iulia Nueleanu

În urma publicării articolului „Guru“ Bivolaru, achitat pentru faptele de natură sexuală în data de 14 martie 2011, semnat de Dragoş Stănculescu, Biroul de Presă MISA solicită acordarea dreptului la replică.

DREPT LA REPLICĂ

În opinia deformată a unor ziariști, prezumția de vinovăție planează asupra lui Gregorian Bivolaru chiar și când două instanţe judecătoreşti i-au stabilit nevinovăţia

În urma publicării articolului „Guru” Bivolaru, achitat pentru faptele de natură sexuală în data de 14 martie 2011, semnat de Dragoş Stănculescu, Biroul de Presă MISA solicită acordarea dreptului la replică, pentru corecta informare a cititorilor dumneavoastră.

Conform unui principiu fundamental din Codul de procedură penală oricine are dreptul să beneficieze de prezumția de nevinovăție, adică să se presupună că este nevinovat, atâta timp cât nu a fost făcută pe deplin dovada vinovăţiei sale. Iată însă că, atunci când este vorba de Gregorian Bivolaru, chiar și după ce două instanțe din România decid că este nevinovat de faptele de care este acuzat, asupra sa tot planează prezumția de vinovăție. Ziaristul Curentului îşi începe astfel articolul despre achitarea lui Gregorian Bivolaru de către Curtea de Apel Alba Iulia: „După ce ani de zile justiţia română s-a chinuit să-l condamne pe unul dintre cei mai controversaţi oameni din România, liderul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru a fost achitat ieri de Curtea de Apel Alba Iulia.”  Exprimarea ziaristului este, probabil involuntar, şocant de corectă. În cazul lui Gregorian Bivolaru, se pare că o armată de jurişti se chinuie să-i fabrice dosare pentru a-l condamna, deşi nu au nici un fel de probe şi – aşa cum au stabilit instanţele judecătoreşti – „nu există” faptele de care este acuzat.

Întotdeauna în cazul lui Gregorian Bivolaru s-a pornit de la prezumţia de vinovăţie şi apoi s-au căutat cu înverşunare dovezi care să o confirme. „Trebuie să fie vinovat de ceva” a fost motto-ul tuturor campaniilor de incriminare a lui Gregorian Bivolaru. Vechea directivă din anii ‘80 pentru Gregorian Bivolaru şi apropiaţii săi, descoperită de unii cercetători oneşti în documentele Securităţii, care solicita ca:  „împreună cu organele de miliţie şi procuratură, se va acţiona pentru documentarea unor activităţi şi fapte de drept comun”, se pare că a rămas valabilă şi astăzi. Altfel cum să ne explicăm faptul că mass-media perseverează în a-l prezenta pe Gregorian Bivolaru ca pe un infractor periculos, cu toate că Suedia i-a acordat azil politic (şi protecție împotriva autorităţilor statului român) și deja a câștigat unul dintre cele două procese fabricate împotriva lui de autorități?

Mai mult, tendențiozitatea ziarului Curentul în cazul acestui subiect este evidenţiată de fotografia folosită pentru a ilustra articolul. Această imagine a lui Gregorian Bivolaru ținut gol în brațe de către o femeie este un trucaj abject care îşi are sursa în „laboratoarele” Securităţii şi a fost folosit în presă în campania mediatică anti-MISA în articole calomnioase, cum a fost acela publicat către Jurnalul Național în 2004, unde fotografia trucată fost „necesară” pentru a o compara cu celebra sculptură Pieta a lui Michelangelo și a justifica afirmația cretină „un muritor crezându-se Iisus”. Oare de ce redactorii şi jurnaliştii de la Curentul nu îşi ilustrează editorialele cu propriile poze în costum de baie sau cu alte colaje şi caricaturi? Este normală publicarea unei astfel de fotografii trucate şi penibile pentru a ilustra un articol cu un subiect atât de serios? Biroul de Presă MISA poate pune oricând la dispoziţia redacţiei Curentul zeci de fotografii reale ale lui Gregorian Bivolaru, adecvate ilustrării unor articole despre achitarea lui Gregorian Bivolaru de către două instanţe judecătoreşti.

Ne întrebăm retoric, oare de ce atunci când este vorba despre Gregorian Bivolaru ziariștii uită atât de repede de deontologia profesională și de drepturile fundamentale ale omului?

Biroul de Presă MISA
21 martie 2011

Această replică a fost trimisă și Agenției Naționale de Presă Agerpres care a preluat integral articolul din Curentul.