În timp ce mii de români sunt persecutaţi pentru că practică yoga, homosexualii defilează mândri de ei înşişi prin Bucureşti

ÎN TIMP CE MII DE ROMÂNI SUNT PERSECUTAŢI PENTRU CĂ PRACTICĂ YOGA, HOMOSEXUALILOR  LE ESTE PERMIS SĂ DEFILEZE PRIN BUCUREŞTI  PE MOTIV CĂ ÎN ROMÂNIA NU SE FAC  DISCRIMINĂRI!

 

un articol de Bogdan Andrei

„Minorităţile sexuale vor defila prin Bucureşti (EVENIMENTUL ZILEI, 17 mai 2005)

Festivalurile dedicate minorităţilor sexuale ajung şi în România. Astfel, asociaţia “Accept” va organiza în perioada 23-30 mai, în Bucureşti, o serie de manifestări, sub genericul “Gay Fest 2005”. Organizatorii spun că atracţia “Gay Fest”-ului va fi marşul care va avea loc sâmbăta, 28 mai, prin centrul Capitalei. Florin Buhuceanu, directorul executiv al asociaţiei “

Accept”, spune că “la marş vor participa membri ai tuturor minorităţilor sexuale”: homosexuali, lesbiene, bisexuali şi transexuali. “Marşuri de acest gen sunt lucruri obişnuite în multe oraşe europene, dar pentru Bucureşti este o premieră absolută”, afirmă Buhuceanu.”

De la “Gay Fest 2005” nu vor lipsi momentele artistice. Spectacolul “Noaptea degustătorilor de publicitate” este, în viziunea Florentinei Ionescu, replica gay travesti a celebrei “Nopţi a devoratorilor de publicitate”. “Vor fi proiectate spoturi deja “clasice” în varianta originală, apoi în versiune gay”, ne-a explicat Florentina Ionescu, scenarista şi regizoare a spectacolului. De asemenea, vor avea loc două seri de dezbateri pe tema discriminării minorităţilor sexuale în România, ambele în localul “La Scena”, iar în fiecare zi a festivalului vor fi proiectate câte două filme cu tematică gay.”

Fără a putea fi acuzaţi de discriminare în nici un fel, ne permitem să atragem în cele ce urmează atenţia asupra folosirii abuzive a două sintagme lingvistice. Atragem de asemenea atenţia asupra anomaliilor şi consecinţelor cu “bătaie lungă” ce decurg din ştirea prezentată mai sus.

Prin definiţie, homosexualii nu pot fi consideraţi o minoritate 



 

Să începem mai întâi prin a cita din Enciclopedia Britannica cu privire la noţiunea de minoritate, atât de folosită (sau uzitată, până a devenit chiar uzată!) în mass-media românească la ora actuală. Articolul dedicat în Enciclopedie acestui termen este relativ concis şi începe cu următoarea definiţie: 

“Minoritate – un grup cultural, etnic sau rasial distinct ce trăieşte în interiorul unei societăţi mai largi. Când termenul este folosit pentru a descrie un astfel de grup, el atrage după sine o ţesătură de implicaţii politice şi sociale.”

Să observăm că, în continuare, pe toată lungimea acestui articol de referinţă asupra noţiunii de minoritate, nu există nici o apariţie a cuvântului sex, în nici una din formele sale.

Deci, asocierea celor doi termeni pentru a forma “clasica” sintagmă de “minoritate sexuală” este în mod evident o găselniţă lingvistică (să nu zicem ziaristică) ce are în mod evident un caracter de dezinformare şi manipulare informaţională. Este evident pentru orice om că persoanele cu comportament sexual deviant nu pot forma un “grup cultural, etnic sau rasial distinct” pe baza acestui gen de comportament. Dacă s-ar accepta prin absurd un astfel de motiv, atunci toate breslele de meseriaşii, toţi fanii unei formaţii sau suporterii unei echipe sportive, toţi suferinzii de un anumit gen de boală, etc. s-ar putea considera cu toţii, la rândul lor, grupuri distincte. Şi, în consecinţă, am avea o mulţime uriaşă de minorităţi denumite fiecare, în mod analog, prin asocierea a doi termeni: “minoritatea profesională a zidarilor”, “minoritatea suporterilor echipei X”, “minoritatea suferinzilor de Parkinson”, etc. 

Şi câte ceva despre discriminare….

 

Să consultăm acum dicţionarul cu privire la celălalt termen – discriminare – şi el atât de mult utilizat în mass-media. În Miriam Webster Dictionary găsim următoarea definiţie:
 

“Discriminare – a aduce, prin concepţii, tratamente sau acţiuni, prejudicii unei persoane sau unei categorii de persoane.”

Definiţia dovedeşte că, de fapt, acest termen are un înţeles foarte larg şi cuprinzător. Folosirea repetată (aproape cu obstinaţie) a sintagmei “discriminarea minorităţilor…” este tot o găselniţă lingvistică, cu scop evident de manipulare şi dirijare a opiniei publice.

Pe baza definiţiilor oferite în lucrări de referinţă, putem afirma de fapt că cea care este supusă repetat unui tratament de discriminare prin acţiuni neîncetate de manipulare, dezinformare este chiar opinia publică, din care fiecare facem cu toţii parte  parte.

Prejudiciul care ni se aduce este evident: suntem făcuţi să credem că persoanele care au un comportament sexual deviat de la firesc, ce este de altfel condamnat de toate religiile Pământului (cu excepţia Satanismului), formează un “grup cultural, etnic sau rasial distinct” şi, în consecinţă, constituie o minoritate. Ba mai mult, odată ce am ajunge să fim convinşi de această idee falsă, ar trebui în plus să credem că această “minoritate sexuală” este permanent discriminată, la nivel de “grup”!  

Şi aceasta în ciuda unui alt contra-argument evident: nu există nici un criteriu cultural, rasial sau etnic care să permită ca două persoane de acelaşi sex, având ambele comportament sexual deviant, să se recunoască între ele! Cum ar putea ele să se simtă apartenente la un “anumit grup sexual” din moment ce ele nici măcar nu se pot recunoaşte între ele?

Singura lor şansă să se recunoască, după cum putem vedea în filmele ce aduc tot mai des în discuţie acest subiect, este să folosească aceleaşi metode pe care le folosesc fanii unei formaţii sau suporterii unei echipe sportive, de exemplu prin îmbrăcăminte. Sau să se folosească de semnele specifice ale unui limbaj codificat, exact ca în cazul organizaţiilor secrete – gen mafia sau masoneria.

Atunci, înseamnă că ne putem aştepta cât de curând ca mafia şi masoneria să ceară oprirea discriminării mafiote şi masonice şi drepturi pentru minorităţile mafiote şi masonice?
 

Nu am insista atât asupra acestui subiect dacă nu am şti că miza este cu mult mai mare. Vă rugăm fiţi foarte atenţi!

Odată acceptată această idee falsă de existenţă a tot soiul de “minorităţi”, se creează de fapt premisele pentru atingerea unuia dintre cele mai importante scopuri ale acestei secte satanice care este masoneria: introducerea pe întreaga planetă a “religiei” Satanice!

De fapt există deja destule dezvăluiri care arată că şi în spatele acestor mişcări de “liberalizare sexuală” se află tot secta satanică a masoneriei mondiale.

Dacă practicarea pe faţă a sodomiei ar deveni un fapt normal (normal înseamnă ceea ce este conform normei) şi acceptabil, atunci de ce n-ar putea fi acceptată şi practicarea pe faţă a ritualurilor şi slujbelor satanice (despre care există dovezi, inclusiv filmări video, că sunt practicate în secret – DEOCAMDATĂ – de secta satanică a masoneriei)?

Această perspectivă cumplită este absolut de nedorit pentru orice om sensibil şi cu inima curată, credincios sau nu. Iar atunci când este vorba despre convingeri morale şi credinţe religioase, cu siguranţă nu poate exista loc pentru compromis, pentru deviaţie sau pentru slăbiciune.

Este atunci ştirea de mai sus o simplă, banală şi anostă ştire de ziar?

mai 2005
yogaesoteric