ISTERIA AVIARĂ este mult mai contagioasă şi mai periculoasă decât gripa

de Mihai Vasilescu

România a fost grav afectată de ameninţarea gripei aviare. Carantină, zeci de mii de animale ucise, pagube de milioane de euro (şi perspectiva unor pagube de miliarde de euro) şi cheltuieli astronomice pentru măsurile preventive, toate se dovedesc la o analiză atentă a avea un cu totul alt substrat decât preocuparea pentru bunăstarea şi sănătatea cetăţenilor. Acest articol dezvăluie ce se ascunde în spatele crizei gripei aviare şi cine are de câştigat de pe urma ei.

Crizele, instrumente de manipulare

Guvernanţii noştri din umbră au o armă imbatabilă cu care “luptă” împotriva problemelor reale ale societăţii. Ne referim la lansatorul de “bombe de presă”, acele bombe fumigene care aterizează mereu în centrul atenţiei şi ascund sub o perdea de fum peisajul derizoriu al vieţii politico-sociale. “Scandalul MISA” este un exemplu celebru. Mai mult sau mai puţin meteorice, dar de mare impact au fost “Răpirea Jurnaliştilor”, “Canicula Ucigaşă”, “România sub ape”, “Gripa aviară”, “Crima din Primăverii”, şi probabil vor mai urma şi altele. Nevoia de a evada din monotonia vieţii cotidiene poate fi satisfăcută la fel de bine urmărind pura ficţiune a unei telenovele sau scenariile unor evenimente senzaţionale prezentate la ştiri. Astfel, cu ajutorul presei, nu numai că este distrasă atenţia populaţiei de la jocurile şi manevrele diferitelor grupuri de interese, dar totodată pot fi induse anumite acţiuni, atitudini, dar şi efecte sociale complexe şi de durată.

Specularea unui subiect cu mare impact psihologic, cum este cel al propriei vieţi şi sănătăţi, este una dintre cele mai puternice lovituri sub centură utilizate în războiul manipulării maselor. În marketing există tehnici care permit obţinerea de profituri din… NIMIC. Mecanismul este următorul. Se creează o falsă nevoie, se demarează o campanie prin care publicul ţintă este sugestionat să creadă că aceasta este o nevoie reală şi apoi se scoate pe piaţă un produs care să satisfacă această nevoie. Odată prinşi în acest joc, puţini mai sunt capabili să îşi dea seama că  dacă acel produs nu ar fi existat, nici nu ar fi avut nevoie de el.

În domeniul medical această tehnică de manipulare este cu atât mai uşor de aplicat. Publicul ţintă este un public ideal, total dezarmat în faţa anunţării unui pericol iminent la adresa propriei vieţi, gata să facă orice şi să plătească oricât, numai să se ştie în siguranţă. Acest public ţintă este receptiv la tot ceea ce spun autorităţile în materie şi nu are prea multe variante de a verifica dacă ceea ce i se spune este adevărat. Practic i se poate spune orice, căci va înghiţi în mod sigur. Sau după caz, se va lăsa vaccinat.

Pe aceste considerente a fost construită “Isteria gripei aviare”, o boală mult mai gravă şi mult mai contagioasă decât gripa aviară în sine.

Şi OMS a spus:  Să fie gripă aviară în România…

În România se vorbea de gripă aviară încă din februarie 2004, în urma mediatizării cazurilor din Asia. Ministerul Sănătăţii anunţa atunci că Institutul Cantacuzino poate efectua toate testele necesare în situaţia apariţiei în România a unor focare de gripa aviară. În 2005 tocmai acest institut nu a fost implicat în realizarea de teste pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei gripei aviare, deşi era abilitat să facă acest lucru. După cum veţi vedea, în momentul în care analizele efectuate în România nu au confirmat existenţa virusului, s-a preferat trimiterea probelor în afară, şi acolo s-a obţinut rezultatul mult dorit. Care a fost interesul vom vedea în continuare.

Pe 15 septembrie 2005 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) dă startul la epidemia de gripă aviară din România. În condiţiile în care nu exista nici o pasăre bănuită că ar fi purtătoare a virusului, se vorbea deja de epidemie. Inamicul ar fi fost păsările migratoare care, în drumul lor aveau să treacă prin România şi ar fi putut aduce gripă aviară. De unde ştia consilierul OMS, Guénaël Rodier cu atâta certitudine că în România va fi epidemie? Modul lui de exprimare seamănă mai degrabă cu acordarea unei permisiuni ca acest lucru să se producă: “În România poate izbucni o epidemie de gripă aviară. Este doar o chestiune de timp până se declanşează o epidemie”.
 
Să revenim la contextul în care a fost făcută declaraţia cu privire la România. Pe 15 septembrie tocmai se încheiase la Bucureşti cea de-a 55-a sesiune a Comitetului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Românii au fost foarte flataţi că înalţii oficiali europeni au ales tocmai Bucureştiul pentru a organiza acest eveniment. Printre alte subiecte s-a discutat îndelung şi despre gripa aviară. În final, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolaescu şi directorul regional al OMS pentru Europa, Marc Danzon au încheiat un acord de colaborare prin care România îşi va oferi sprijinul în ceea ce priveşte politica de control al bolilor transmisibile şi programele de vaccinări promovate de OMS.   

Imediat după aceea, în 21-23 septembrie, la Tulcea, are loc instruirea personalului sanitar veterinar şi se discută intens despre gripa aviară, totul fiind patronat de Autoritatea Naţional Veterinară.

De reţinut că în toată această perioadă nu exista nici o pasăre care să fie suspectă de boală, dar deja se vorbea despre epidemie de gripă aviară în România.

Declaraţii contradictorii…

Primarul din Ciamurlia de Jos susţine că a trimis „la judeţ” încă din 26 septembrie primele atenţionări că în sat mor păsări.  Pe moment nimeni nu l-a luat în seamă. Cert este că în Ciamurlia au murit doar trei păsări iniţial, restul au fost sacrificate când a început isteria. 

Pe 1 octombrie secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Vasile Lupu încearcă să oprească bulgărul de zăpadă lansat la vale atât de abil de oficialii europeni.  El  declară că “păsările migratoare din Rusia şi Kazahstan, care ar putea avea gripa aviară, nu au rută de zbor prin România. Am verificat rutele păsărilor migratoare. Acestea au o rută bine stabilită, pe care nu o schimbă de la o zi la alta”.

Pe data de 10 octombrie ministrul sănătăţii, Eugen Nicolaescu, declară că, “până în momentul de faţă, nu s-a confirmat virusul de gripă aviară în România, totul rămâne doar la stadiul de suspiciune”. Cu toate acestea, mii de persoane au fost vaccinate împotriva gripei umane şi 45.000 de păsări au fost sacrificate, iar pentru despăgubirea proprietarilor s-au cheltuit 10 miliarde de lei.  Acelaşi lucru îl spun şi oficialii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Hrană şi Agricultură (FAO):  “Nu avem confirmarea de existenţă a virusului pentru Bulgaria şi România. Păsările au murit de holeră”.

Uniunea Europeană pare că ţine morţiş să fie gripă aviară în România, şi  retransmite în 12 octombrie aceeaşi comandă pe un ton ceva mai imperativ:  “Delegaţia Comisiei Europene se aşteaptă ca testele de laborator realizate de specialiştii Institutului Naţional de Diagnostic şi Sănătate Animală (INDSA) să confirme cu un grad ridicat de certitudine, prezenţa gripei aviare”. Mesajul nu este nici pe departe ceea ce trebuia să fie, adică exprimarea dorinţei de a se stabili adevărul, ci indicarea imperioasă a unei anumite concluzii indiferent de ce ar spune rezultatele analizelor.

A doua zi însă, specialiştii INDSA par să nu fi înţeles dorinţele Delegaţiei Comisiei Europene. Iată ce spune Eugen Olaru, şef de secţie la INDSA: “Încă nu a fost izolat virusul gripei aviare. Pe măsură ce trece timpul, lucrurile se atenuează. Dacă alaltăieri eram convins că sunt şanse 80% să fie un virus înalt patogen, ieri, erau şanse de 50%, iar astăzi s-au redus la 10%. În condiţiile existenţei unui virus înalt patogen, acesta ar fi trebuit să se extindă teritorial foarte mult”.

Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorilor, Markos Kyprianou nu are încotro şi este nevoit să declare în aceeaşi zi că: “pentru moment, toate testele făcute în România sunt negative. Nu există virusul gripei aviare în România, deocamdată”.

Şi cum în România nu se poate obţine cu nici un chip rezultatul dorit, probele sunt trimise la un laborator din străinătate. În condiţiile în care gripa era atât de periculoasă firesc ar fi fost ca analizele să fie realizate prin cea mai rapidă metodă, iar în România Institutul Cantacuzino putea face acest lucru. Laboratorul din Anglia se demonstrează a fi însă mult mai la curent cu dorinţele Uniunii Europene de a avea criză aviară în România şi pe 15 octombrie vine şi concluzia mult aşteptată.

Autorităţile sunt felicitate. “Aţi luat măsuri prea multe şi prea bune” spun oficialii europeni. Cu alte cuvinte, am fost cuminţi şi am dat dovadă, cu un exces de zel care a depăşit aşteptările, că ştim să ne plecăm capul şi să jucăm aşa cum ni se dictează.

Că această criză a fost de la început o problemă creată artificial o confirmă declaraţia aceluiaşi Guénaël Rodier care încheie apoteotic isteria: “Nu vă aşteptaţi să primiţi răspunsuri imediat la toate întrebările dumneavoastră. Un lucru important trebuie reţinut: virusul a fost introdus în Delta Dunării şi nu credem că va pleca foarte curând de aici. Nu este o problemă mare, dar este o problemă care va persista pe parcursul câtorva ani”. Cine a introdus virusul în Delta Dunării şi în ce scop probabil intră în categoria acelor întrebări la care nu este indicat să căutăm răspuns. Efectele acestei înscenări sunt peste tot în jur, iar cei care au de câştigat de pe urma acestei campanii sunt foarte mulţi.   

De ce era atât de important să avem şi noi gripă aviară?

Pe  20 octombrie comisarul european pentru programare financiară şi buget, Dalia Grybauskaite declara plină de mărinimie: “Comisia Europeană va acorda României un sprijin financiar pentru depăşirea crizei apărute din cauza gripei aviare. Încă nu este cunoscută valoarea sprijinului”.

Scriam în prologul acestui articol despre acea tehnică de marketing care presupune crearea unor false nevoi şi apoi oferirea, contra cost evident, a soluţiilor pentru satisfacerea lor (despre acest aspect se aminteşte şi în Protocoalele maeştrilor francmasoni). Naţiunile sunt încurajate să aibe datorii cât mai mari prin oferirea de finanţări pentru tot felul de probleme, unele dintre ele create intenţionat. Fiind datoare vândută, o ţară va juca aşa cum i se dictează.

România a fost singurul stat din lume care în 1989, în momentul omorârii lui Ceauşescu nu avea datorie externă. Primul lucru pe care l-au făcut cei care au preluat puterea după revoluţie a fost să creeze din nou aceste datorii. În ultimii ani creşterea lor a fost accelerată. Dacă în 2000, la începutul guvernării PSD datoria externă era de 11 miliarde de euro , în primul semestru din 2005 se dublase, ajungând la 22 miliarde de euro!!! În plus, Comisia Europeană şi-a creat o imagine de salvator în ochii unei populaţii, care la ultimele sondaje nu se arăta extem de entuziasmată de aderarea europeană.

În România vaccinurile antigripale nu s-au vândut conform cu aşteptările OMS

În ianuarie 2005, presa publica statisticile realizate de Centrul Naţional de referinţă pentru gripă (CNGR) cu privire la ultimul sezon de vaccinări contra gripei umane. Potrivit CNGR prea puţini români s-au vaccinat contra gripei. Doar 700.000 au plătit din buzunarul propriu, restul până la  2.100.000 fiind vaccinaţi gratuit din fondurile Ministerului  Sănătăţii. CNGR atrăgea atenţia că  standardele OMS prevăd ca minim 15% din populaţie să se vaccineze şi minim 50% din categoriile cu risc crescut de a se îmbolnăvi, în care intră şi copiii. În România au fost vaccinaţi anul trecut doar 10% din populaţia generală şi doar 23% din categoriile de risc.

Este evident că în 2004 vaccinurile antigripale nu s-au vândut conform aşteptărilor şi multe companii farmaceutice au rămas în pierdere. A fost necesar deci să se ia măsuri pentru a-i determina pe cei atât de puţin cooperanţi să scoată din buzunare banii pentru vaccin. Ce nu face omul în caz de epidemie pentru a nu se contamina? Vom afla care e procentul de vaccinări probabil când se va încheia această isterie şi cu siguranţă de data aceasta vom depăşi aşteptările OMS.

Gripa aviară a apărut pe fondul unei grave crize în domeniul farmaceutic

Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România declara pe 17 septembrie:  “Am intrat, de două luni, pe pierderi”. Nu uitaţi că la acea dată ne aflam în plină desfăşurare a conflictului dintre Ministerul Sănătăţii şi reprezentanţii industriei farmaceutice, care aveau de recuperat 8.400 de miliarde de lei din sistemul sanitar.

Isteria provocată de gripa aviară face ca farmaciile să fie luate cu asalt de oamenii panicaţi. Pe 17 octombrie, farmaciile nu mai aveau în stoc nici un vaccin antigripal. Raţiunea este total lăsată deoparte, deşi toţi specialiştii precizează că vaccinarea antigripală obişnuită nu asigură protecţia faţă de virusurile gripei aviare, iar creşterea imunităţii se face doar după 14 zile de la administrarea vaccinului. În plus, medicii avertizează că este chiar periculos să se facă vaccinare în masă fără discernământ, fără consultarea atentă a pacienţilor. Efectele în acest caz ar putea fi chiar contrare. Dacă ţinem cont şi de campania de publicitate mai mult sau mai puţin mascată pe care şi-a făcut-o firma elveţiană Hoffman La Roche cu privire la medicamentul Tamiflu, vedem cine sunt cei care şi-au rotunjit conturile, folosindu-se de panica din rândul populaţiei.  

Prea multe gospodării ţărăneşti care produc pentru propriul consum

Un articol publicat în revista Capital din luna august 2005, ne arată cum a devenit ţăranul român cel mai mare obstacol în calea planului de a transforma România în piaţă de desfacere. Una din preocupările majore ale investitorilor este cum să facă să cucerească această piaţă.

“Câţi potenţiali clienţi are un om de afaceri care decide să investească în România? Circa 22 de milioane, conform statisticilor. Teoretic e  corect. Dar practic e fals. Practic între aceleaşi graniţe coexistă două Românii – una urbană, vizibilă, curtată de oamenii de afaceri şi alta nevăzută, ocolită de companii şi neglijată de adviseri. Această Românie nevăzută numără însă 10,1 milioane de locuitori şi „stăpâneşte” 89% din teritoriul ţării.[…] “România căruţelor” e populată de oameni care nu cumpără lapte la tetrapak, ouă la cofraj şi pulpe de pui la caserolă pentru că laptele îl iau de la vaca din grajd, ouăle din cuibăr şi carnea de pui de la găinile din coteţ. Pentru companiile de procesare a laptelui ori cele de procesare a cărnii de pui – ca să luăm doar două exemple, această Românie e reprezentată pe hartă de o puzderie de pete albe. Inundaţiile din iulie au adus la ştiri o Românie care se teme că va suferi de foame pentru că viitura i-a luat gănile, vitele, porcii, i-a distrus grădinile de legume şi recoltele de cereale. O Românie a auto-consumului.[…] “Economia rurală e dominată de o agricultură  a cărei trăsătură predominantă este  procentul foarte mare al fermelor de subzistenţă care produc în principal pentru autoconsum” se arată într-un studiu elaborat de Centrul Român pentru Politici Economice. Aşadar o Românie complet inutilă pentru multe afaceri” 

În ceea ce priveşte păsările de curte, statisticile arată că: “din aproximativ 100 de milioane de păsări domestice existente în România, doar 23 de milioane se găsesc în complexe avicole, restul fiind în gospodăriile ţărăneşti”.

Am dat toate aceste citate pentru a înţelege mai bine că dacă aceşti oameni ar rămâne fără sursele lor de subzistenţă, investitorii ar cuceri 89% din teritoriul României ca piaţă de desfacere pentru produsele lor. Inundaţiile au ajutat din plin, şi ce nu au reuşit să facă ele a făcut gripa aviară şi cine ştie care va mai fi următoarea etapă. Tot mai mulţi cercetători şi analişti sunt de părere că asistăm acum la un adevărat război biologic în care perturbările intenţionate ale climei şi răspândirea unor viruşi fabricaţi în laborator joacă un rol crucial.  

Discreditarea micilor ferme autohtone, succesul marilor companii străine

România era până de curând o ţară care nu importa carne de pui, importul reprezentând doar 2% din producţia internă. În schimb exporta destul de mult. Aceasta explică de ce în momentul în care boala nici nu fusese confimată, mai multe ţări au sistat importurile de carne de pui din România. Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România este de părere că: “blocarea [de către alte ţări a] importurilor de carne de pasăre are un impact economic destul de serios, având în vedere că anual exportam cam 4.000 tone de carne şi peste 5.000 tone de preparate”.

În urma isteriei gripei aviare industria cărnii de pasăre a înregistrat pierderi de 50%, iar cea care comercializa ouă o scădere a vânzărilor de 80 %. Panicaţi oamenii au refuzat pur şi simplu să mai cumpere aceste produse. În schimb au fost sfătuiţi prin intermediul mass-media să cumpere produsele marilor firme pentru că acestea sunt mai sigure.

Turismul din Delta Dunării distrus, mii de oameni lăsaţi fără surse de venit

După atentatele teroriste care au zguduit lumea, România era tot mai aleasă ca şi destinaţie turistică, pentru că era o ţară sigură. Numai rezervaţia Delta Dunării a atras din Occident în anul 2005 de 14 ori mai mulţi turişti decât în 2003.

Bilanţul după trecerea isteriei gripei aviare este unul tragic pentru această zonă care promitea o evoluţie frumoasă. 3000 de persoane care lucrau în domeniul turismului în regiunea Deltei au rămas şomere. Pescuitul sportiv a fost interzis pe termen nelimitat, pe motiv că peştele poate duce la împrăştirea gripei aviare, deşi pescuitul la scară industrială nu a fost oprit! Ori majoritatea locuitorilor din zonă trăiesc din turism şi din pescuit. Ce vor face aceşti oameni, vor pleca de acolo pentru că nu mai au din ce trăi? Declaraţia responsabilului european că virusul va rămâne în Deltă încă 5 ani a condamnat definitiv această regiune, în condiţiile în care pierderile înregistrate până acum sunt deja de peste 15 milioane de euro.

Implantarea unor baze NATO în zonă

Cireaşa de pe tort” în cazul „crizei aviare” a fost declaraţia din 24 octombrie potrivit căreia în Dobrogea vor fi implementate trei baze militare americane. Au fost indicate în premieră şi locaţiile acestor baze: zona Babadag, Feteşti şi Constanţa. Privind o hartă este uşor să vezi că Babadag este la doi paşi de focarul gripei aviare. Oare americanii nu se tem că vor fi contaminaţi?

La Babadag se află unul dintre cele mai mari poligoane militare din ţară, unde se pot face şi antrenamente antiaeriene. Să deranjeze oare atât de mult păsările sălbatice din bălţile învecinate avioanele americane de a fost nevoie de un pretext să fie îndepărtate? Că doar se ştie că pasările sunt cauza multor accidente aviatice. Să deranjeze populaţia din jur atât de mult extinderea acestor baze în zonă şi securitatea lor încât să fie nevoie ca oamenii să fie lăsaţi fără mijloace de subzistenţă pentru a se muta singuri din zonă? Tot ce e posibil. Căci am văzut mai sus cât de mult incomodează ţăranii români planurile de expansiune a economiei de piaţă şi ce au păţit ei pentru că au avut proasta inspiraţie să se întreţină singuri.

Ce efecte subtile poate avea sacrificarea la unison a 45.000 de păsari?

Ce bine că nu măncăm carne, vor spune vegetarienii, nu trebuie să ne vaccinăm! Dar sunt şi alte efecte ale isteriei aviare care ne afectează pe toţi în egală măsură. Atunci când un animal este omorât, el trăieşte o stare de groază greu de descris. Acesta este şi motivul pentru care încă din vechime vrăjitorii foloseau în ritualurile lor demoniace sacrificarea unor găini. Închipuiţi-vă acum ce perturbare subtilă a generat acest “ritual” care a avut loc la Ciamurlia prin sacrificarea a 45.000 de găini. Şi la acestea adăugaţi suferinţa femeilor care crescuseră, hrăniseră şi îngrijiseră acele păsări. Cei care au văzut imaginile filmate acolo nu au nevoie de prea multă imaginaţie pentru a-şi da seama cine este cel care s-a hrănit cu atâta suferinţă şi groază.  

Epilog

Isteria gripei aviare a avut efecte devastatoare, comparabile cu inundaţiile. Ea continuă şi acum, iar paginile ziarelor sunt pline de titluri hilare: “O gaiţă decedată pe una din aleile Grădinii Botanice din Bucureşti provoacă panică”, “Ministrul grec al Agriculturii, acuzat că a pierdut curca suspectă de H5N1”, “ Un bâtlan venit în zbor, se pare, din Republica Moldova, a sucombat în lunca Prutului”.

Probabil că mulţi dintre cei care nu vor avea ce mânca la iarnă nu vor râde ca noi când citim aceste rânduri. Mulţi vor fi nevoiţi să migreze la oraş, unde încetul cu încetul se vor obişnui să mănânce ouă la caserolă şi să bea lapte la tetrapak. În mod cert vor fi marcaţi de spaima inoculată atât de abil.

Efectele vaccinurilor antigripale făcute în masă se vor vedea peste câţiva ani, când ne vom trezi probabil din nou cu o generaţie de copii purtători de cine ştie ce virus ciudat, aşa cum ne-am trezit cu mii de copii purtători de HIV în urma vaccinării în masă împotriva hepatitei B. Sau poate suntem noi contaminaţi de boala conspiraţiei şi la Ciamurlia încă mai există cocoşi care să dea deşteptarea. Treziţi-vă, până nu e prea târziu şi vor fi şi aceştia sacrificaţi pe motiv de gripă aviară..

31 octombrie 2005
yogaesoteric.net

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More