Legătura dintre alimentație și sistemul imunitar

Din momentul nașterii, suntem expuși asaltului continuu al microbilor, al virușirilor și al altor agenți patogeni. Fără o apărare eficientă, foarte curând, viața ni s-ar încheia printr-o boală infecțioasă sau tumorală. Din fericire, de obicei așa ceva nu se petrece, deoarece suntem înzestrați cu numeroase mecanisme de apărare, cunoscute sub denumirea de sistemul imunitar. Acest sistem deține o uimitoare adaptabilitate, fiind în stare să producă un număr enorm de celule și de molecule, care îi pot recunoaște și distruge pe numeroșii invadatori.

Sistemul imunitar este alcătuit din două compartimente funcționale.
Primul este acela al imunității înnăscute, cu care venim în lume și care reprezintă apărarea de bază împotriva bolilor. Imunitatea înnăscută reprezintă prima linie defensivă. Acest compartiment este alcătuit din bariere împotriva infecțiilor, ca de exemplu: tegumentele, membranele mucoase și temperatura corpului, precum și din unele bariere chimice, ca interferonul și celulele de apărare natural killer (ucigașe naturale) și neutrofilele, care pot înghiți, devora și digera microorganismele.
Al doilea este compartimentul imunității dobândite, ce poartă denumirea și de imunitate specifică, pentru că fabrică o anumită substanță cu acțiune specifică împotriva fiecărui agent patogen. Pentru aceasta este nevoie de informații prealabile, care sunt „memorate” de sistemul imunitar. Compartimentul imunității dobândite este activat, adică intră în acțiune atunci când imunitatea înnăscută nu e în stare să lupte cu succes împotriva agentului patogen. Sistemul imunității dobândite este alcătuit din celule speciale, numite limfocite B și T, care produc nenumărate substanțe chimice, anticorpi și citokine. Limfocitele T sunt apte să se lupte și direct, celulă contra celulă.

În realitate, sistemul imunitar este mult mai complex, dar în acest articol vrem să subliniem în primul rând faptul că el este influențat de factorii de mediu și, prin stilul nostru de viață, îl putem ajuta să-și îndeplinească multiplele funcții, dar foarte ușor îl putem și frâna, trecând de partea dușmanilor noștri.

În timpul vieții intrauterine și în primele luni de viață, dar și ulterior, alimentația viitoarei mame și a nou-născutului influențează mult dezvoltarea sistemul imunitar. Dar nu numai în copilărie modul de viață poate contribui la buna funcționare a sistemului imunitar; zincul, fierul, cuprul, seleniul, vitaminele, precum și proteinele și grăsimile vegetale joacă un rol esențial.

Un exemplu: celulele aparținând sistemului imunitar pot fi lezate sau chiar distruse de radicalii liberi. În cursul proceselor de oxidare din organism iau naștere așa-numiții radicali liberi, foarte dăunători. Însă antioxidanții, cum sunt vitaminele E și C, precum și numeroasele substanțe vegetale secundare, pot neutraliza sau diminua leziunile produse de radicalii liberi. Deoarece acești compuși nocivi se produc mereu în organism, pentru o bună funcționare a celulelor din sistemul imunitar este foarte important să existe un echilibru între antioxidanții din hrană și substanțele oxidante.

Studii efectuate în numeroase țări arată că produsele cerealiere integrale, legumele, zarzavaturile și fructele scad frecvența bolilor canceroase. În special persoanele în vârstă au nevoie de un aport optim de nutrienți și de antioxidanți, pentru o bună funcționare a sistemului imunitar.

Acum știm că numărul celulelor T scade o dată cu înaintarea în vârstă, motiv pentru care vârstnicii sunt mai susceptibili decât tinerii față de numeroase infecții, boli imune și canceroase. În același timp, formarea radicalilor liberi este mai mare la bătrâni, contribuind, cel puțin parțial, la frecvența mai mare a afecțiunilor amintite.

Numeroasele reclame, pornind din interese pur comerciale, încearcă să convingă populația de foloasele suplimentării cu antioxidanți și cu vitamine sub forma tabletelor. Așa ceva este cu totul inutil, uneori putând fi chiar dăunător. Nicio pilulă nu poate oferi ceea ce a așezat Creatorul în fructe, zarzavaturi, legume și cereale.

În afara vitaminelor, mai există o serie întreagă de substanțe bioactive, cel puțin la fel de importante pentru sănătatea noastră. Lumea plantelor furnizează un număr impresionant de substanțe active, așa-numitele substanțe vegetale secundare, care, printre altele, au o puternică acțiune anticancerigenă. Iată câteva exemple:

– Licopenul din roșii, cu o puternică acțiune anticancerigenă, în special împotriva neoplasmului de prostată. Efectul protector începe cu 6 mg/zi.
O roșie mijlocie conține 3 mg. Se pare că licopenul din roșiile fierte e și mai bine utilizat. Un pahar de suc de roșii conține între 15 și 30 mg.

– Glucosinatele din ridichi, varză, conopidă, năsturel ajută sistemul imunitar în combaterea infecțiilor și a cancerului.

– Fitoestrogenele din soia, cereale, semințe de in și toate soiurile de varză și de conopidă, inclusiv broccoli, au o acțiune protectoare împotriva neoplaziilor în care există și o componentă hormonală, ca în cancerele de sân, uter și prostată, dar și în cel de colon.

– Fitosterinele, care se găsesc în semințele de floarea-soarelui, nuci, alune, susan, scad riscul cancerului de intestin gros. Flavonoidele, care se găsesc în coaja fructelor și a zarzavaturilor de culoare roșie, galbenă și violet, în cireșe, vișine, fragi, căpșuni, mure, afine, mere, varză, sfeclă roșie, cartofi, ardei și ceapă, favorizează lupta împotriva infecțiilor și a tumorilor. Fenolii, care se găsesc în tărâțele cerealelor și în nuci, împiedică dezvoltarea bacteriilor și a virusurilor, au o acțiune antioxidantă și un efect protector împotriva infarctului miocardic.

– Inhibitorii de proteaze din nuci, alune, cereale și cartofi au un efect bun în prevenirea cancerului.

– Saponinele, care se găsesc în păstăioase – fasole, mazăre, soia, năut –, scad riscul neoplasmului de intestin gros.

– Sulfidele, în cantități mari în usturoi, ceapă, praz, inhibă creșterea tumorală și protejează împotriva speciilor reactive de oxigen.

– Terpenele, substanțe aromatice din țelină, mentă, chimen, scad riscul tumorilor maligne.

Marile deosebiri între morbiditatea și mortalitatea prin cancerele de prostată, sân și intestin gros, între populațiile cu un risc mare, ca cele din Statele Unite, Elveția și Anglia, și cele din Asia, cu un risc mic, se datorează în primul rând deosebirilor în ceea ce privește consumul de grăsimi animale și de produse de soia.

Izoflavonele genistein, daidzein și glicitein, inhibitorii de proteaze, inozitol, hexafosfatul (acidul fitic), lignanele, fitosterolii și saponinele, care se găsesc în foarte multe vegetale, însă într-o concentrație mai mare în soia, inhibă carcinogeneza. De exemplu, izoflavonele frânează proliferarea multor tipuri de celule canceroase, favorizând moartea lor și împiedicând formarea de noi vase de sânge, necesare dezvoltării tumorilor.

Metastazele, adică răspândirea celulelor maligne de la tumoarea primară la organe aflate la distanță, cu dezvoltarea tumorilor secundare, constituie aspectul cel mai teribil al cancerului. Cu tot progresul tehnicilor chirurgicale și al tratamentelor adjuvante, metastazele sunt cauza principală a prognosticului nefavorabil și a deceselor în bolile neoplazice. Studii recente au demonstrat că hrănirea animalelor de laborator cu produse de soia scade apariția și dezvoltarea metastazelor.

În sfârșit, în multe boli în care este implicat aparatul cardiovascular, ca hipertensiunea arterială, diabetul și ateroscleroza, există o diminuare a relaxării, a dilatării vasculare la diferite substanțe vasodilatatoare. Polifenolii din diferite vegetale, fructe și nuci favorizează relaxarea vasculară dependentă de endoteliu, prin creșterea producției de oxid nitric, contribuind astfel la scăderea mortalității prin boli cardiovasculare.

Citiți și:

5 alimente minune care conţin probiotice, bacteriile care ne protejează sistemul imunitar!

Prezenţa echilibrată a enzimelor în alimentaţie ne ajută să ne menţinem într-o stare de sănătate înfloritoare și face cu putință mărirea longevității

Cele mai bune alimente regenerante şi anti-îmbătrânire (I)

 

yogaesoteric
14 iunie 2017