Limba română, sub asediul ideologiei. Recomandările Parlamentului European privind limbajul neutru din perspectiva genului

Un comunicat de presă transmis recent de Reprezentanța CE în România se remarcă prin feminizarea unor nume de funcții, pentru prezentarea invitaților la o conferință fiind folosiți termeni precum ministră, secretară de stat, președintă, în loc de ministru, secretar de stat și președinte.

Acest aspect nu este deloc întâmplător, ci se înscrie în linia trasată de „corectitudinea politică” în ceea ce privește limbajul.

Într-un document din 2018, intitulat „Limbajul neutru din perspectiva genului”, Parlamentul European a transmis un set de „recomandări” privind utilizarea unui limbaj neutru.

În acest sens, realizatorii ghidului identifică trei categorii de limbi, în funcție de care este stabilită și strategia de realizare a neutralității de gen corespunzătoare.

Astfel, în ceea ce privește exprimarea genului gramatical în limbile oficiale ale Uniunii, se disting trei categorii de limbi, respectiv de strategii de realizare a neutralității de gen corespunzătoare acestora:

Limbi cu gen natural (cum ar fi daneza, engleza și suedeza), în care substantivele care desemnează persoane sunt în general neutre din punctul de vedere al genului și în care există pronume personale specifice fiecărui gen.

Limbi cu gen gramatical (cum ar fi germana, limbile romanice și limbile slave), în care fiecare substantiv are un gen gramatical, iar genul substantivelor și pronumelor care desemnează persoane corespunde, de obicei, cu genul natural al obiectului de referință. Deoarece este aproape imposibil, din punct de vedere lexical, să se creeze, pornind de la cuvinte existente în limba respectivă, forme neutre din perspectiva genului care să fie acceptate pe scară largă, s-au căutat și recomandat abordări alternative mai ales în limbajul administrativ și politic.

Feminizarea (adică utilizarea termenilor feminini corespunzători celor masculini sau utilizarea ambilor termeni) este o abordare din ce în ce mai utilizată în aceste limbi, mai ales în contexte profesionale. De exemplu, denumirea funcțiilor și a profesiilor este la feminin atunci când se face referire la femei.

Limbi fără gen gramatical (cum ar fi estona, finlandeza și maghiara), în care nu există nici gen gramatical, nici gen pronominal. În general, pentru aceste limbi nu este nevoie de o strategie anume pentru a realiza incluziunea genului, cu excepția unor cazuri foarte specifice care sunt discutate în ghidurile dedicate acestor limbi.

Limbajul neutru în limba română

Când vine vorba despre limba română, situația se complică chiar și pentru cenzorii care au realizat ghidul.

„În limba română, fiind o limbă cu gen gramatical marcat (masculin / feminin / neutru), nu se poate crea un limbaj propriu-zis neutru din punctul de vedere al genului. Pentru a reflecta realitățile socio-profesionale contemporane, dar și experiențele și identitățile femeilor, și limba folosită este necesar să fie cât mai incluzivă. Dacă menținem la modul absolut ca normă genul masculin ca formă unică acceptată oficial pentru numele de profesii, ocupații, titluri și funcții, nu facem decât să perpetuăm stereotipurile de gen și discriminarea de gen. Limba nu numai reflectă realitatea, ci o și modelează, iar schimbările sociale și de mentalități din ultimele decenii trebuie reflectate și la nivel lingvistic, prin mijloacele de care dispune limba română.”

Revoluția de dicționar

Tot din ghid aflăm că încă din 2000 s-a pus la cale o adevărată revoluție, când s-au cerut noi denumiri pentru profesii, iar schimbările au început să fie incluse și în DOOM sau DEX.

„Încă din anii 2000, diverse organizații sau actori politici au cerut o «revoluție de dicționar» pentru a nu mai avea denumiri ale profesiilor exclusiv la masculin (2006, Cartea neagră a egalității de șanse între femei și bărbați în România, Societatea de Analize Feministe ANA, p. 19).

Treptat, la nivelul uzului curent, feminizarea lexicului profesional a început să fie reflectată și în lucrările lexicografice (în special în DOOM2 și DEX2). Astfel că apar recunoscute în uz o serie de forme de feminin: decană, politiciană, senatoare, abatesă, astronaută, halterofilă, grefieră, coraportoare, mineralogă (rar), dirigintă, modelieră, modelatoare, dialectologă, etimologă, filologă, meteorologă.

Au început să fie menționate și echivalentele feminine ale substantivelor care denumesc profesii terminate în sufixul-log, substantive care circulă de mai multă vreme în varianta literară a limbii: biologă, psihologă, stomatologă etc.”

Dacă în ediția precedentă a Ghidului au fost identificate 29 de denumiri de funcții și profesii care nu aveau forme de feminin sau cu forme de feminin neintrate încă în uz, în momentul de față această listă s-a redus la 6 substantive: chirurg, critic, diplomat, istoric, medic, miner.

Profesii și funcții cu forme de feminin recente, care acum 10 ani nu erau folosite la feminin: atașată de presă, bancheră, comisară, conferențiară, decană, doctoră, expertă națională, guvernatoare, impresară, jurist-consultă, lectoră, ministră, observatoare, prefectă, primară, psihologă, redactoră, rectoră, trezorieră.

În loc de concluzie

Realizatorii ghidului precizează că folosirea limbajului corect din perspectiva genului și a limbajului incluziv contribuie la reducerea stereotipurilor de gen, promovează schimbarea socială și realizarea egalității de gen.

„Având în vedere toate elementele de mai sus, în special dinamica limbii române contemporane și imperativul legislativ al nediscriminării, se recomandă ca în măsura posibilului, limbajul scris sau vorbit folosit în cadrul PE să fie cât mai incluziv posibil și cât mai deschis către viitor”, se precizează în document.

Scopul ghidului a fost atins. De acum, „limbajul neutru din perspectiva genului” nu este folosit doar în Parlamentul European, ci a invadat și modificat deja limba română.

Citiți și:
Limbajul comunist (newspeak). Caz actual
De ce este important Orwell

 

yogaesoteric
5 decembrie 2023