Metamorfoza yoghinului-victimă a comunismului în torţionar al yoghinilor: Irina Holdevici

De la victimă a Securităţii  la colonel  SRI

de Mihai Vasilescu

Motto:”Psihologii nu sunt conduşi de fapt de psihologi ci de militari, iar psihologia devine în realitate un mijloc de control asupra cetăţenilor” – psiholog Sergiu Simion

Faptul că aşa-zisa constatare tehnico-ştiinţifică realizată împotriva MISA de Asociaţia Psihologilor din România (la comanda procurorilor) este realizată de Irina Holdevici, colonel SRI alături de alţi psihologi, foşti sau actuali angajaţi în Ministerul Administraţiei şi Internelor este doar un efect al cruntei realităţi prezentate de Sergiu Simion:

„Istoria psihologiei româneşti este una conspirativă. Nu se cunoaşte aproape nimic despre numărul şi activitatea psihologilor care au lucrat în Securitate şi nici despre eventuala disidenţă a altora, iar singura istorie publicată a psihologiei este cea militară.
[…]
De altfel, toate structurile provenite din fosta Securitate au manifestat o apetenţă deosebită pentru psihologie. [După 1989] iniţiativa de a înfiinţa o nouă facultate de psihologie pe lângă cele din Bucureşti, Cluj şi Iaşi nu a aparţinut, după cum ne-am fi aşteptat, mediului universitar tradiţional sau societăţii civile, ci SRI-ului, care a înfiinţat o asemenea instituţie la Bacău […] În afara superperformanţelor pitoreşti şi specifice carierelor gonflabile şi fulminante tip MI, realitatea Colegiului Psihologilor din Constanţa este şi mai brutală: din 10 membrii ai Colegiului, 5 sunt militari. Din această perspectivă faptul că, pentru prima dată în cazul unei reuniuni profesionale a psihologilor, unul din membrii prezidiului întrunirii Colegiului Psihologilor purta cu mândrie uniforma de căpitan în cadrul unei reuniuni de civili, nu mai reprezintă o surpriză, ci confirmarea unei stări de fapt,” scrie psihologul Sergiu Simion în „Teoria conspirativă a psihologiei şi controlul psihosocial în postcomunism”.

Ne vom opri în acest articol mai mult asupra Irinei Holdevici, mai ales pentru că în tinereţe ea a practicat Yoga alături de Gregorian Bivolaru. Lipsa ei de obiectivitate şi ura pe care o manifestă faţă de şcoala de Yoga MISA sunt uluitoare. Acţionând astfel, ea se comportă cu yoghinii MISA, exact aşa cum s-au purtat cu ea organele comuniste de represiune în perioada Afacerii Meditaţiei Transcedentale.

Este uluitoare maniera în care Irina Holdevici se comportă acum, după atâta vreme. Însuşi Gregorian Bivolaru a fost surprins constatând modul lipsit de obiectivitate şi ura pe care ea le-a manifestat faţă de această şcoală, în aşa-zisa ei anchetă care a fost făcută din birou. Irina Holdevici procedează exact aşa cum au procedat cei care pe vremea lui Ceauşescu au condamnat mişcarea Meditaţia Transcendentală. Este trist că ea nu a învăţat nimic din toate acestea, cu toate că ea însăşi a suferit pe vremea lui Ceauşescu din cauza faptului că a făcut parte din Meditaţia Transcendentală. Este chiar jalnic modul făţarnic pe care l-a adoptat împotriva acestei şcoli de yoga şi împotriva unui fost coleg.

Pe vremea lui Ceauşescu, Irina Holdevici a frecventat împreună cu iubitul ei, Octavian Madan şi Mario Sorin Vasilescu cursurile de yoga de la Clubul Sindicatelor Sanitare. Astăzi Irina Holdevici se numără printre apropiaţii lui Mario Sorin Vasilescu şi le indică studenţilor săi care vor să practice Yoga, să frecventeze cursurile acestuia. Acelaşi lucru îl face şi Bogdan Ion – asistentul Irinei Holdevici la cursurile pe care le ţine la Universitate – şi totodată instructor în cadrul grupării lui Mario Sorin Vasilescu.

Aceste aspecte ne pot ajuta să înţelegem de ce Irina Holdevici face tot ce îi stă în putere pentru a discredita o şcoală de Yoga pe care amicul său, Mario Sorin Vasilescu, a considerat-o dintotdeauna concurentă. Faptul că MISA este unul dintre membrii apreciaţi ai Federaţiei Internaţionale de Yoga, nu l-a împiedicat însă pe Mario Sorin Vasilescu să îşi intituleze pompos organizaţia (care numără doar câteva zeci de membri) „Grup NAŢIONAL” şi să afirme că este „singurul profesor autorizat de Yoga din România”. Despre impostura pe care a comis-o acesta am mai scris în articolul Mario şi Federaţia: controversă sau mistificare?

În 2004, înainte de a redacta raportul ce incriminează MISA, Irina Holdevici nu avea nici o funcţie în Asociaţia Psihologilor. În loc să fie sancţionată pentru că a încălcat toate normelor deontologice ale profesiei de psiholog, ea este astăzi vicepreşedinte al acestei organizaţii, desemnată a veghea la asigurarea unor înalte standarde etice şi de profesionalism. În lumea psihologilor ea este recunoscută prin faptul că practică hipnoza, iar studenţii care au asistat la cursurile sale ştiu că acestea se încheie de fiecare dată cu o şedinţă de inducere a unei stări de relaxare pe fondul căreia Irina Holdevici implementează anumite „sugestii de întărire a Eului” – noţiune aberantă din punct de vedere spiritual.

Despre efectele nocive din punct de vedere spiritual ale hipnozei şi efectele lor de exacerbare a orgoliului la cel care o practică cunoaştem deja suficiente lucruri din cărţile de Yoga. Irina Holdevici a utilizat mult hipnoza şi asupra sportivilor, în perioada în care a activat în cadrul Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport şi a antrenat echipa de tir a României. Ea însăşi justifică faptul că are acum obiceiul de a consuma alcool (uneori până la a deveni incoerentă) prin faptul că a fost nevoită să bea cot la cot cu sportivii, aceasta fiind, după părerea ei singura modalitate prin care putea să-i facă pe aceştia să se deschidă faţă de ea. Patetică motivaţie pentru un viciu ca alcoolismul!

Pe lângă şedinţele de hipnoză şi cursurile pe care le ţine la mai multe universităţi, Irina Holdevici mai este cunoscută şi pentru faptul că până de curând a fost decan al Facultăţii de Psihosociologie din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii – instituţie ce asigură recrutarea şi pregătirea viitorilor ofiţeri SRI. Puţini ştiu că ea are gradul de colonel şi este şi director adjunct al Laboratorului de Evaluare Psihologică al SRI. În această postură s-a ocupat în 2005 de consilierea celor trei ziarişti „răpiţi” în Irak după ce aceştia au fost aduşi în ţară, operaţiune care a avut loc într-o casă conspirativă a SRI de pe Valea Prahovei.

O victimă transformată în călău

„Mă preocupa ceea ce eu numeam “a doua Poliţie”, adică paradoxul că o tiranie tiranizează şi cu ajutorul celor tiranizaţi” spunea Octavian Paler în 1994 despre perioada comunistă. Faptul că Irina Holdevici a ajuns să lucreze pentru SRI ilustrează foarte bine acest aspect. „Irina Holdevici, asistent universitar la Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport (pe vremea Afacerii Meditaţia Transcendentală, n.n) predă cursuri de sugestie şi hipnoză exact la structurile care în 1981 i-au ridicat dreptul de a profesa, dar în care se va întoarce peste ani într-o altă postură decât cea de urmărită,” scrie Sergiu Simion.

Ceea ce s-a petrecut cu Irina Holdevici este un proces bine cunoscut în psihologie, pe care ea ar trebui să fie capabilă să îl recunoască şi la propria persoană, aşa cum îl recunoaşte la pacienţii săi. Ca şi alţi psihologi care au căzut victime ale regimului comunist în timpul Afacerii Meditaţia Transcendentală, Irina Holdevici evită să îşi amintească sau să vorbească prea mult despre acea perioadă. Acest lucru arată că din punct de vedere psihologic, traumele provocate atunci nu s-au vindecat total. În loc să riposteze faţă de sistemul care a făcut-o să sufere – e adevărat, un adversar mult prea puternic pentru a fi înfruntat – ea se ridică împotriva practicilor spirituale şi renunţă chiar la Yoga. 

Au trecut mai bine de 20 de ani de atunci. Şi totuşi Irina Holdevici scrie acum  –  fără a verifica direct care este realitatea – despre o şcoală de Yoga, descriind de fapt propriile experienţe din perioada comunistă. Ea asociază Yoga cu izolarea socială, cu sinuciderea, cu manipularea, cu boala psihică, cu pierderea serviciului şi a familiei tocmai pentru că asta au păţit ea şi ceilalţi colegi ai ei care au fost implicaţi în Afacerea Meditaţia Transcedentală. Nu a înţeles nici acum că toate suferinţele lor nu s-au datorat practicilor orientale, ci Sistemului de atunci. Îi vom da în continuare cuvântul tot psihologului Sergiu Simion care vorbeşte despre acea perioadă şi efectele ei:

„Într-un sistem politic bazat pe secret, control social, ură şi suspiciune, o disciplină care poate investiga „ceea ce nu se vede” şi poate arăta „ceea ce este ascuns”  (n.n. exact aşa cum se face şi prin cursurile de Yoga din cadrul MISA) era considerată prin definiţie o disciplină subversivă. Picătura care a umplut paharul se pare că a venit din exterior, când s-a aflat că nişte psihologi francezi i-ar fi făcut lui Ceauşescu un portret psihologic după discursuri, gesturi etc., portret care includea şi un posibil diagnostic. Din acest moment soarta psihologiei a fost pecetluită. Mai rămânea să fie găsită şi modalitatea de a o duce la îndeplinire în aşa fel încât să existe o justificare a acestei măsuri în ochii populaţiei. Drept pretext a fost folosită meditaţia transcendentală, o tehnică de relaxare de sorginte orientală practicată oficial, de câţiva ani, în unele medii intelectuale autohtone. Lovitura de graţie pregătită de regim a fost decretarea meditaţiei transcendentale drept sectă, practicarea ei fiind considerată drept activitate subversivă care atenta la siguranţa statală.”
 
„Este interesant de remarcat faptul că regimul a reprimat ulterior ceea ce mai întâi a validat, şi acesta este un prim argument care pledează pentru ipoteza unei acţiuni premeditate, mai exact a unei curse în care au fost atraşi intelectualii. Deşi meditaţia transcendentală a fost practicată în multe cercuri, în cazul Institutului de Psihologie situaţia a fost una specială. Aici au participat un număr mare de personalităţi din diverse domenii, inclusiv doi viitori miniştri în primul guvern postdecembrist (Andrei Pleşu şi Mihai Golu) şi o viitoare şefă de catedră la Academia Naţională de Informaţii (Irina Holdevici). În plus, dr. Vladimir Gheorghiu, organizatorul acţiunii şi asistenta lui, asist. univ. Irina Holdevici, erau specialişti reputaţi în domeniul sugestiei şi hipnozei. Cu foarte mici excepţii (dr. Vladimir Gheorghiu a obţinut aprobarea de a emigra în Germania), indiferent de statut şi pregătire profesională, participanţii au fost excluşi din activităţile lor şi trimişi să lucreze ca muncitori necalificaţi, ceea ce echivala practic cu atribuirea unor certificate de incapacitate politică şi profesională. Dar lucrurile nu s-au oprit aici deoarece s-a aplicat o tehnică extremă de control social specifică lumii comuniste: asasinatul administrativ sau „moartea civilă”. Asasinatul administrativ al acestei profesii a condus la dezagregarea aproape completă a domeniului. Dacă în alte cazuri represiunea a unit conştiinţele, în cazul psihologiei a fost exact invers. Chiar dacă în 1990 profesiunea de psiholog a reapărut în nomenclator, psihologia şi psihologii nu au reuşit să-şi rezolve propriile probleme.”

Ceea ce s-a petrecut atunci cu Meditaţia Transcendentală se repetă acum cu MISA. Şi noi, ca şi cei de atunci suntem un grup de intelectuali. Şi noi, ca şi ei am fost consideraţi în mod nejustificat sectanţi. Şi despre noi, şi despre ei s-a spus că suntem „o mişcare subversivă”, un pericol pentru „siguranţa naţională”. Şi noi ca şi ei suntem daţi afară de la locurile de muncă şi supuşi oprobiului public pentru că practicăm Yoga. Ne uimeşte însă faptul că în încercarea lor de a se reabilita, unele dintre victimele de atunci sunt călăii noştri de astăzi.
 
„Dilema psihologiei româneşti este aceea că trebuie să aleagă între a menţine tradiţia de peste 50 de ani conlucrând cu structurile statului pentru „binele comun”, dar sacrificând pentru acesta binele individului, şi a lucra în beneficiul individului prin denunţarea abuzurilor statului şi structurilor sale asupra lui (cu preţul sacrificării propriei sale stări de confort, n.n). Acest domeniu a fost în realitate permanent sub comanda socială, nu a avut niciodată cu adevărat un statut independent deci ca atare psihologii n-au fost conduşi de fapt de psihologi”, scrie Sorin Simion. Puţini sunt psihologii care au ales să îşi sacrifice propriul confort şi să îşi înfrunte frica de a nu mai trece încă o dată prin ce au trecut în timpul Afacerii Meditaţia Transcedentală. Din păcate, Irina Holdevici nu este printre ei. Iar modul în care a procedat în cazul MISA arată că nu a învăţat nimic din experienţele avute.  

Vă recomandăm să citiţi şi:

Rapoartele psihologice din rechizitoriul MISA sunt opera unor psihologi aserviţi SRI şi MAI care au fost promovaţi după redactarea lor

Scandalul Meditaţiei Transcedentale, o rană nevindecată a poporului roman



Bibliografie:

1. Sergiu Simion: Teoria conspirativă a psihologiei şi controlul psihosocial în postcomunism – prelegere susţinută în septembrie 2005 în cadrul unei Conferinţe dedicate „Fenomenului reeducării de la Piteşti”
2. Doina Jela, Catalin Strat, Mihai Albu – Afacerea Meditatia Transcedentala, Humanitas, 2004
3. Cucu C. Ioan, Cucu Toma – Psihiatria sub dictatură. O carte albă a psihiatriei comuniste româneşti, Piatra Neamţ, 2005

yogaesoteric

16 iulie 2007