Germania adaptează cu nerușinare practicile tip Gestapo la timpurile noastre: Poliție politică pe Facebook și condamnare la închisoare!

Recent a avut loc o uluitoare condamnare la închisoare a unui blogger și comentator politic german pentru o postare pe Facebook, considerată „incitare la ură față de Islam”, deși respectivul a scris despre niște evenimente istorice incontestabile! Asistăm la mistificarea adevărurilor istorice și la un revizionism agresiv, care se vrea „politically correct”, chiar dacă este mincinos.

Titlul inițial al articolului, dat de autor: „Ține-ți gura pe Internet: Facebook se transformă în Gulag!”, este o dovadă vie că deși articolul se dorește a fi o formă de protest împotriva pumnului în gură numit „corectitudine politică”, titlul a fost dat exact după conceptul respectiv: Germania nazistă este subiect tabu, hai să aruncăm cu noroi în ruşi! Cu alte cuvinte, este caraghios să te raportezi la gulagul sovietic, din moment ce întreaga poveste se petrece în Germania, care nu a fost cu nimic mai prejos în oprimarea dreptului la liberă exprimare şi a terorii prin intermediul poliţiei politice pe vremea naziştilor, iar în locul gulagului a avut lagărele ei de concentrare. În fond, asta şi înseamnă abrevierea GULAG în limba rusă: „Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată”. După cum se poate vedea în articolul care urmează, Germania revine la metodele opresive ale poliţiei politice naziste pe care le credeam apuse pentru totdeauna.

Ține-ți gura pe internet: Facebook se transformă în gulag!

Michael Stürzenberger este un blogger și comentator politic german, critic vehement al islamizării Occidentului, colaborator permanent al publicației PI (Politically Incorrect) News. De asemenea, este un militant neobosit împotriva construirii unei mega-moschei la München, așa cum doresc autoritățile locale.

Vineri, 18 august, Stürzenberger a fost condamnat la șase luni de închisoare și la 100 de ore de muncă în folosul comunității, de către un tribunal local din München. Motivul: a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie cu Marele Muftiu al Ierusalimului, Haj Amin Al-Husseini, dând mâna cu un înalt oficial nazist, cu ocazia vizitei pe care clericul musulman a făcut-o la Berlin, în 1941.

Alături de fotografie, Michael Stürzenberger a postat un link la recenzia unui articol apărut pe 16 iunie 2016, în Süddeutsche Zeitung, „Hakenkreuz und Halbmond” (Svastica și Semiluna), despre admirația lui Hitler și a național-socialiștilor pentru Islam.

Procurorii l-au acuzat pe Stürzenberger de „incitare la ură față de Islam” și de „denigrare a Islamului” prin publicarea respectivei fotografii, iar tribunalul din München l-a găsit pe Stürzenberger „vinovat pentru răspândirea propagandei unor organizații neconstituționale”.

Pentru a spulbera orice dubii, fotografia respectivă nu este un trucaj, nu a suferit nicio modificare în Photoshop, fiind un document autentic din cel de-al Doilea Război Mondial.

Iată mai jos și traducerea textului postat de Stürzenberger pe Facebook, care a însoțit fotografia cu muftiul și oficialul nazist:

„Faptul că Islamul este o ideologie fascistă a fost prezentat acum doi ani de către cercetătorul egiptean Hamel Abdel – Samad în cartea sa Fascismul Islamic. Deși acest lucru îi era clar și fostului premier britanic Winston Churchill («Coranul este Mein Kampf-ul Profetului Mahomed»), corectitudinea politică a interzis multă vreme ca acest fapt să fie afirmat în mod public. Ministrul de Interne al Bavariei, Joachim Herrmann a îmbrățișat și el de curând această teorie, comparând Mein Kampf cu anunțurile războinice făcute de Statul Islamic pe Internet. De aici până la Coran nu mai este decât un pas mic, pe care însă nu a îndrăznit să-l facă. Süddeutsche Zeitung, într-un articol, descrie pactul nazismului cu islamul, citând de asemenea și importante declarații ale lui Hitler și Himmler. Mai multe informații pe Politically Incorect.” Aici urma linkul către recenzie.

Afinitatea lui Hitler și a altor înalți oficiali ai celui de-al Treilea Reich pentru islam nu este un secret. În aprilie 2017, Timeline publica un articol cu titlul: „Cu sprijinul unui cleric arab, naziștii s-au folosit de extremiștii islamic”, ilustrat cu o fotografie în care Hitler stă de vorbă foarte amical cu muftiul Ierusalimului, Haj Amin Al-Heinuss, tot numai zâmbet islamic.

Hitler a manifestat o mare atracție față de islam, văzând în musulmani o comunitate virilă, războinică și antisemită. În schimb, Führerul considera creștinismul o religie detestabilă, din cauza unor idei precum „iubirea față de dușman” sau „mila de aproapele”. La rândul său, șeful SS Heirich Himmler credea că Islamul este „o religie foarte practică pentru soldați”. Astfel de idei le continuau pe cele ale lui Max von Oppenheim, directorul NFO (serviciul de spionaj german din Orient, în timpul Primului Război Mondial), care încercase (fără succes) să folosească fanatismul islamic ca armă.

Pentru aceste scopuri ale lui Hitler, muftiul Al-Husseini al Ierusalimului, cel mai important cleric musulman din Palestina, părea omul ideal. Al-Husseini i-a spus lui Hitler că musulmanii au aceiași dușmani ca naziștii: evreii, englezii și rușii. De aceea, sub comanda sa, sunt „gata să colaboreze cu Germania din toată inima și să participe la război, nu doar prin acte de sabotaj și instigarea la revoluții, ci și prin formarea unei Legiuni Arabe”. Muftiul a primit însărcinarea de a-i recruta pe cei care vor alcătui mai târziu divizia SS a musulmanilor bosniaci, prima divizie SS non-germană, botezată 13 Waffen Gebirg (Muntele) Division der SS și care va număra 20.000 de militari.

Faptul că Divizia 13 SS va lupta mai ales împotriva forțelor rezistenței comuniste din Bosnia a fost motivul-cheie care a permis recrutarea unui număr atât de mare de militari musulmani.

Divizia 13 SS la rugăciune

Deși îi numise în Mein Kampf „rasă inferioară”, acest lucru nu l-a împiedicat pe Hitler să declare că musulmanii din Bosnia sunt „arieni puri”, iar pe muftiul Ierusalimului l-a declarat „Arian de Onoare”.

Pe de altă parte, în plină invazie a imigranților asupra Europei, în octombrie 2015, premierul israelian Benyamin Netanyahu declara că muftiul Al-Husseini este cel care l-a determinat pe Hitler să adopte „soluția finală” în legătură cu evreii: exterminarea. Vorbind de la tribuna Congresului Sionist Mondial de la Ierusalim, Netanyahu a relatat întâlnirea din noiembrie 1941 a lui Hitler cu Al-Husseini.

„Hitler nu voia să-i extermine pe evrei, în acea perioadă, dorea să-i expulzeze. Atunci Haj Amin Al-Husseini s-a dus să-l întâlnească pe Hitler și i-a zis: «Dacă îi expulzați, vor veni toți aici» (în Palestina – n.n.).” Potrivit lui Netanyahu, dialogul dintre cei doi ar fi continuat astfel: „Ce ar trebui să fac cu ei?” „Ardeți-i!”

Nu era pentru prima oară când Netanyahu invoca o asemenea teorie. El a făcut-o și în 2012, într-un discurs în Knesset, când l-a prezentat pe Al-Husseini drept „unul dintre principalii arhitecți” ai „soluției finale”.

Revenind la condamnarea lui Michael Stürzenberger, aceasta reprezintă un act de o gravitate uriașă, care creează un precedent cu consecințe incalculabile: este vorba aici cu mult mai mult decât de cenzură sau de pedepsirea unui „delict de opinie”, abuzuri specifice tiraniilor totalitare. Este vorba de rescrierea istoriei, în paralel cu scoaterea în afara legii a oricăror dovezi, documente și alte izvoare, care contrazic varianta oficială. Orwell a avut dreptate: un Minister al Adevărului schimbă Istoria după interese și ideologie, iar cine nu se conformează este strivit.

Citiți și:

Canada instaurează «poliția vorbirii». Cine nu se adresează transgenderilor conform noilor norme riscă închisoarea sau reeducarea

Statul polițienesc a apărut: «Scrii prea mult pe Twitter!»

Patapievici tună pe bună dreptate împotriva corectitudinii politice: O teroare morală; suntem ca într-un coșmar de revenire a stalinismului
 

yogaesoteric
9 octombrie 2017