Pactul lui Faust cu diavolul
Societatea în care trăim face totul pentru a uita această lume în complexitatea și diversitatea ei, pentru a uita natura, pentru a nega ceea ce suntem, pentru a distruge realizările civilizaționale, pentru a distruge gândirea simbolică care este reflexul realului și naturalului. Pentru că de vreo sută de ani încoace, de la Freud începând, societățile noastre sunt hotărâte să deconstruiască. Nebunia deconstrucției care a început cu filozofia și apoi cu psihanaliza, cheltuie o energie uriașă și sinucigașă. Această energie finită, care este prețul vieții, valoarea și demnitatea sa.
Dacă vă gândiți bine la asta, trăim din minciuni teribile, din distrageri și sustrageri teribile. De fapt, trăim o non-viață, o negație a vieții noastre. De când cu Hollywood -ul, din actori ai propriei vieți, am devenit spectatori ai unor vieți imaginare a altora. Cum să mai explic această nebunie a virtualului, a transgresiunii, a acestui gust pentru narațiunile idioate, pentru reality showuri, online și acum școala la distanță prin zoom? Adesea le pun pe toate astea într-o comparație sumbră, viața modernă și post-modernă este pentru viața reală ceea ce este masturbarea pentru iubirea reală. A face dragoste înseamnă a întâlni o persoană; a te masturba înseamnă a întâlni doar o fantezie. Pervertirea, narcisismul devine norma. Împărțirea muncii, alunecarea în abstractizare, scufundarea în lumea semnelor, exploatarea care ne face mai străini de noi înșine, toate acestea ne fac să pierdem contactul cu lumea și să ne scufundăm în nevroză. Un fel de second life, o viață de împrumut, second hand, mai bine zis.
În toată nebunia asta, de fapt nu ne adaptăm, ne dez-adaptăm. Omul este o intersecție, el este atât o ființă a naturii, cât și o ființă de cultură, trup și suflet, animal și simbol. Suntem „simbol” prin psihicul nostru, dar legat de un „trup”. Modernitatea vrea să separe însă cele două părți, vrea să autonomizeze semnele, să le lase să se combine după ilogica sau nebunia lor. Acesta este Pactul Faustian.
Modernitatea distruge ancorele, reperele reale și definește umbrele drept corpuri. Nu doar piața de valori este o imensă bulă și levitează, totul a devenit bular, deconectat și plutește după capricii, moduri, nebunii. Valorile utile dispar, ascunse, anulate de valorile de piață și valorile dorinței. Totul este fetiș frivol și neesențial. Trăim în Mephistofelic. Există nevroze individuale și nevroze sociale, acestea sunt cele pe care le locuim fără știrea noastră. Nevrozele sociale sunt la fel de inconștiente ca și nevrozele personale. Chiar și sociologii noștri învățați sunt, în majoritatea cazurilor, cufundați în această nevroză, sunt simptome ale acesteia. Oamenii de știință sunt, de asemenea, captivi într-un borcan, ca muștele. Trăim într-un imaginar din ce în ce mai deconectat de lumea reală; suntem nebuni într-un azil de alienați mintali și cei care ne conduc azilul sunt chiar mai nebuni decât noi pentru că alegem pe cei mai debili dintre noi.
Dintre perverșii narcisici alegem sociopații. Societatea se dezadaptează de la viață, modelele noastre sunt anti-modele! Suburbiile sunt viitorul, la fel ca și devianțele sexuale. Societatea își pierde chiar și capacitatea de a se reproduce, de a se proteja, de a supraviețui. Inteligența noastră s-a ramificat, dar a luat-o pe o ramură greșită, cea care recompensează viciul și descurajează virtutea. În loc să ne ghideze, inteligența noastră ne pierde. Am ajuns să credem că migranții din Africa ne vor salva! Ar putea însemna revenirea la testul realității?!? Posibil!? Cine poate ști…
Autor: Horațiu MP
Citiți și:
Distrugerea culturii ancorate în Adevăr – Despre «societatea demoralizată»
Totalitarismul în cinci puncte. Distrugerea civilizației (I)
yogaesoteric
23 ianuarie 2022