Panică între ziarişti
– dedicat tuturor ziariştilor care au crezut cu naivitate zvonul aberant că “MISA intră în politică” şi s-au apucat să scrie articolaşe despre asta –
Am primit acest text foarte pertinent, redactat cu mult umor şi inteligenţă, de la unul dintre cititorii noştri, cursant yoga în Constanţa. Considerăm că acesta este un răspuns necesar la aberaţiile care au împânzit presa ca o contra-reacţie la protocolul de colaborare cu scop declarat anti-masonic dintre MISA şi asociaţia Sarmisegetuza. Îl invităm pe acest cititor cu scriitură dibace să ni se alăture în colectivul de redacţie, iar pe dumneavoastră vă invităm să vă amuzaţi de acest text care desconspiră franc stupiditatea unor jurnalişti.
un articol scris de Ionică-fără-frică
Citind cu totul ocazional nişte fiţuici ce mi-au căzut în mână în acest sfârşit de săptămână, am constatat că în ultimile zile căţeluşii stănescului au fost scuturaţi de un puternic “seism” care i-a determinat să stropească, pentru a nu ştiu câta oară, cu venin în mii de oameni pe care nici măcar nu-i cunosc.
Dar nu-i nimic nou sub soare.
Procedând întocmai cum au fost “dresaţi” de către cel mai mare dintre ei – l-am numit pe cel mai viteaz luptător “anticomunist”, turnător şi securist, stănescul roşca sorin – bieţii căţeluşi, care răspund la numele de popeanga, răzvan rotaru, gogoneaţă, sau gorgonaru, cam aşa ceva, au sărit ca fripţi, să anunţe poporul despre marele “pericol” ce-l aşteaptă: ‘’MISA intră în politică”, sau “ Pacienţii lui Bivolaru s-au integrat în absolutul politic..’’, etc.
Aşa-zişii ziarişti, sau jurnalişti, aşa cum le place lor să-şi spună, fiinţe obscure, care până mai ieri foloseau pixul pentru a se scărpina, se aventurează acum pe un teren total necunoscut lor, îmbrăcând totuşi robe de justiţiari, care mai repede îţi pot aminti de anumite secvenţe ale unor spectacole de circ ieftin.
Folosind aceeaşi tactică a dezinformării, prin repetarea la nesfârşit a neadevărurilor scornite pe tărâmul stănescului, şi nu numai, gardienii şi zilierii au început să-şi frângă degetele vărsând noroi şi mizerie în legătură cu – ATENŢIE MĂRITĂ! – transformarea MISA într-un partid politic. În zelul lor, explicabil dintr-un anumit punct de vedere, aceşti lefegii fără de Dumnezeu, au început să emită tot felul de speculaţii, inclusiv o listă întreagă cu obiective ale… viitorului partid.
Măi copii! de unde aţi scos voi o astfel de alternativă? Nu v-aţi gândit (?) că o astfel de mişcare nu se “asortează” cu preocuparea pe care voi aţi scornit-o? Mai puneţi şi întrebări “incitatoare”: “Credeţi că partidul MISA ar avea şanse la eventualele alegeri?” Care partid MISA, măi zvăpăiaţilor? Despre ce participare la alegeri vorbiţi, măi copii fără conştiinţă?
Mizaţi pe faptul că aţi reuşit să le otrăviţi suficient mintea românilor, dar constatând cu disperare că aţi slujit o cauză ce s-a demonstrat a fi un balon de săpun care se află în descompunere, căutaţi noi subiecte, noi piste false spre care să îndreptaţi atenţia poporului.
De ce nu vă îndreptaţi voi atenţia către problemele cu adevărat foarte grave cu care se confruntă poporul?… sărăcia, şomajul, preţurile într-o vertiginoasă creştere, corupţia devenită deja emblemă a unui anumit sistem relaţional din ţara noastră, etc.
De ce nu vă puneţi întrebări de genul:
· De ce a luptat stănescul pentru reabilitarea soldatului (Rz.) Pacepa în faţa armatei şi a poporului român?
· De ce un biet soldat care părăseşte cazarma pentru a se duce la părinţi sau la iubita sa, şi absentează mai mult de 48 ore este declarat dezertor şi trimis în tribunalul militar, iar soldatul (Rz.) Pacepa este considerat de către stăpânul vostru, erou. Oare Jurământul militar depus de către soldaţi era diferit de cel al generalilor?
· Care este mobilul pentru care stăpânul vostru s-a înregimentat în lupta aceea mocnită pentru reabilitarea trădătorului Pacepa şi despăgubirea acestuia cu câteva zeci de milioane de dolari?
Şi lista întrebărilor ar putea continua cu mult mai multe domenii de maximă stringenţă pentru popor şi ţară.
Dar, în actuala conjunctură, lefegii lui stănescul uitând parcă de vechile lor preocupări, respectiv jocul cu vibratorul (una din marile obsesii ce o chinuie ZIUA si noaptea pe biata fătucă – popeanga) şi jocul cu cercul (fără aluzie la lipsa de capabilităţi ale rotarului de a aborda din punct de vedere geometric roata), se lansează fără nici un discernământ în emiterea unor idei care mai de care mai ciudate. După mai mult de 1100 de articole calomnioase despre MISA şi yoghini, ziariştii nu se sfiesc să se plângă că tot ei sunt cei hărţuiţi de yoghini!!!
“Pe viitor, MISA va putea să se plângă de persecuţiile politice şi să hărţuiască şi mai abitir ziariştii. Partidul băutorilor de urină care se închină la Zamolxe’’. Citind o astfel de năzdrăvănie, nu se poate să nu-ţi aduci aminte de vorba aceea plină de duh: “de la distanţă, pare a fi un incult. Când te apropii, te convingi”. Tot aşa şi în cazul acestui mercenar fără carte, care era mai folositor societăţii dobrogene dacă ar fi continuat să vândă porumb fiert pe plaja la Trei papuci. Măi cetăţeanule justiţiar, dacă este vorba despre existenţa unor persecuţii politice, de ce nu ar avea dreptul să se plângă?
Dar pe asta cu harţuirea ziariştilor de unde ai mai scos-o? Măi dezorientatule… Faptul că te afli sub simbrie la ziarul ticăloşit al stănescului îţi dă curaj să faci afirmaţii foarte grave la adresa a zeci de mii de oameni de diferite vârste, profesii, orientări culturale, etc.
Sunt convins că atunci când scriai această neobrăzare, dacă mama ta ar fi fost prin apropiere, precis te-ar fi mângâiat pe chestia aceea care imită în chip nefericit gândirea. Nu cred că aşa ai fost educat. Eşti băiat mare şi trebuie să ştii că o regulă elementară a convieţuirii în societate o reprezintă respectul semenilor tăi. De altfel, ar trebui să ştii că atunci când emiţi raţionamente despre Domnul Catrina, nu ai dreptul să o faci la modul ireverenţios. Trebuie, totuşi, să respecţi distanţa dintre tine şi dumnealui, distanţă ce se măsoară în multe biblioteci. Este greu să înţelegi.
“După înfiinţarea partidului, yoghinii ar putea acuza şi chiar hărţui mai uşor pe oricine se amestecă in practicile lor “spirituale”, invocând faptul că sunt persecutaţi politic.”
Măi cap înfierbântat! Ce partid ar admite amestecul cuiva în problemele intime ale organizării şi funcţionării sale? De ce nici unul dintre purtătorii de pixuri nu v-aţi avântat să investigaţi practicile oculte care sunt reglementate în organizaţiile masonice? Este bine ştiut de ce. S-ar supăra foc stapânul “anticomunist”, turnător şi securist – stănescul.
“Sarmisegetuza este o mişcare spirituală cel puţin bizară, care îl venerează pe Zamolxis, zeul dacilor”.
Te supără faptul că pe teritoriul sacru al României se manifestă încă o mişcare spirituală? Ce ştii tu despre ea? Şi ce dacă l-ar venera pe Zamolxis? Se încalcă vreo lege? Numai vouă să vi se respecte dreptul la opinie, dreptul la exprimare? De ce ei nu ar avea dreptul la credinţă? Cred că ai început să le încurci rău! Sau, pur şi simplu te înspăimântă faptul că din ce în ce mai mulţi români manifestă deschidere totală către tradiţia spirituală a mult încercatului nostru popor român.
Cred că vă este teamă, domnilor cu gulere albe. Pe zi ce trece se simte cum momentul mult aşteptat al dreptăţii sociale se apropie. Românul nu va mai înghiţi prea mult umilinţa la care este supus la ora actuală. Va veni ziua în care judecătorii tuturor faptelor ticăloase vor fi cei care astăzi sunt pe nedrept hăituiţi şi batjocoriţi fără nici o limită.
În continuare cred în justiţia română, în puterea de manifestare a tuturor forţelor ce vor binele autentic pentru popor şi ţară. Este foarte aproape momentul în care viaţa va demonstra că, de fapt, nu MISA a constituit o problemă importantă a ţării, cum afirma un lider politic din Transilvania, ci tendinţele unor lideri politici de a crea grave atingeri independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, corupţia la vârf, loviturile duşmănoase îndreptate împotriva culturii româneşti, a valorilor perene ale neamului nostru.
Dar până atunci, este bine să ne vedem conştiincioşi de treburile noastre, având permanent în atenţie obligaţia de a contribui cu tot ceea ce este mai bun în noi, la înălţarea spirituală, civică şi politică a ţării. Este un deziderat major, care trebuie să vă preocupe şi pe voi, cei care vă ocupaţi de cu totul şi cu totul altceva.
Nu vă relaxaţi, voi fi cu ochii pe voi!
Citiţi aici Comunicatul oficial al MISA despre protocolul de colaborare cu asociaţia SARMISEGETUZA…
30 martie 2005
yogaesoteric.net