Plantele şi practica spirituală

Plantele medicinale sunt apreciate actualmente de către cei mai mulţi oameni doar datorită virtuţilor vindecătoare pe care le au în cazul multor afecţiuni ale corpului fizic. Totuşi, mai ales în Orient, există o foarte veche tradiţie a utilizării plantelor binefăcătoare ca mijloace de realizare a anumitor efecte de ordin spiritual şi de aceea ele pot fi folosite cu succes in practica noastră spirituală.

O serie de lucrări tradiţionale din Orient indică metode specifice de obţinere a anumitor realizări de ordin spiritual cu ajutorul plantelor medicinale. Una dintre acestea este celebra „Yoga Sutra” a înţeleptului Patanjali. În sutra introductivă din capitolul VI, intitulat „Sursa realizărilor de natură paranormală (kaivalya pada)”, înţeleptul Patanjali precizează că folosirea plantelor vindecătoare reprezintă una dintre cele cinci modalităţi de bază ce pot conduce fiinţa umană la trezirea şi amplificarea unor înzestrări binefăcătoare excepţionale:

„Realizările benefice excepţionale de natură subtilă-paranormală (siddhi-uri) se pot manifesta într-o fiinţă umană fie ca rezultat al unor acţiuni pozitive din existenţele anterioare, fie prin folosirea corectă şi consecventă a plantelor binefăcătoare, fie ca urmare a folosirii unor sunete subtile de rezonanţă (mantra-e), fie prin practica austerităţii (tapas) sau ele pot apărea ca urmare a unor stări de supraconştiinţă (samadhi)”.