Planul secret de distrugere a agricultorilor și fermierilor români! Dezvăluirile profesorului Avram Fițiu

 

Un popor care vinde materie primă este condamnat să dispară!

„Sunt un țăran și mă simt țăran. Un popor care vinde materie primă, adică buștean, adică miel, adică vițel este condamnat să dispară! Nu mai știm să vindem brânză, carne, lână! Nu mai știm cum ne cheamă! Tradiția noastră se destramă. Oierii au fost alungați din munte și-n munte multinaționalele străine taie ultimul lemn”, avertizează Avram Fițiu, profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj Napoca.

Profesorul de la USAMV Cluj Napoca s-a întâlnit cu fermierii la Sibiu. „Sunt un țăran și mă simt țăran”, este mândru Avram Fițiu. Poartă șerpar, un brâu lat din piele, chimir, și-a cumpărat o turmă de oi pe care vrea să o aducă la 300 de capete, a cutreierat munții din Europa în căutarea ciobanilor și a văzut că fermierul nostru român își pierde cu fiecare zi tradiția și numele. Nu știm să ne vindem produsele, noi vindem doar materie primă și de asta suntem amenințați cu dispariția.

Din Munții Apuseni, de 25 de ani au dispărut oierii și s-au făcut văcari pe văi. Au părăsit crestele munților și astăzi acolo multinaționalele străine ne taie ultimul lemn. Fermierii noștri își pierd tradiția. Au ajuns să se bazeze pe subvenție și mai puțin pe vânzare, pe comerț, așa cum făceau înaintașii.

„Când vom învăța să revenim și să purtăm tradiția ca stare de spirit, cum se petrece astăzi în Carpații Nordici din Polonia, unde sunt oierii plecați din Gorj, din Sibiu, acum 100 de ani, 300 de ani, 700 de ani, 900 de ani? Să știți că în sistemul de vânzare al brânzei din Polonia de astăzi, ultimul oier vorbește cu noi în limba mea, nu în limba lui, că brânza se cheamă brânză în poloneză, și-n cehă, și-n slovacă. Când veți vedea ce fac oamenii ăia în materie de vânzare de brânză sau de carne, veți vedea un popor plecat de aici, iar noi, frații lor rămași acasă, suntem vai de capul nostru din punct de vedere al vânzării, al marketingului”, spune Avram Fițiu.

Planul secret: 700.000 de agricultori excluși de pe listele APIA până-n 2020!

Mai puțini cu 700.000 la subvenții. Dacă mai rămân 200.000 de agricultori pe listele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până-n 2020, e mare lucru! Acesta ar fi planul secret al politicienilor noștri și al Europei, dezvăluie profesorul Avram Fițiu.

„Ca să vedeți și cifra. Sunteți astăzi 900.000 de văcari, oieri, de agricultori la APIA, în 2020 cifra este de 200.000. Trebuie să dispară 700.000 de țărani până-n 2020! Voit! Imaginați-vă că din 2007 până-n 2016 au dispărut 3,1 milioane de familii care nu mai au acces la APIA. 3 milioane! Vor mai dispărea încă 700.000, prin ce mecanisme, vă spun imediat. Deci, 700.000 dintre voi dispar până-n 2020 prin mecanisme banale gen intabularea terenului. Dacă mai rămân 200.000 de agricultori la APIA până-n 2020 e mare lucru. Cam asta este gândirea în Comisia de agricultură din Camera Deputaților, 200.000 de țărani în 2020”, le-a spus Avram Fițiu fermierilor.

Existența unui număr mare de ferme mici este o caracteristică pentru agricultura din România. Comasarea terenurilor agricole ar putea duce la dispariția multor ferme mici, a multor gospodării țărănești și extinderea fermelor mari, comerciale.

Pentru campania din 2015, 942.889 de fermieri au solicitat subvenții la Agenția de Plăți. Pentru campania 2016, numărul agricultorilor care cer subvenții a scăzut la 900.927. Deci, 41.962 de fermieri au dispărut de pe listele cu subvenții într-un singur an. Aceste cifre sunt oficiale și au fost furnizate de Agenția de Plăți.


Citiţi şi:

Prof. Avram Fițiu: «Să faci milogi ai statului 9 milioane de români este un act de trădare naţională!»” – Politicienii și distrugerea țărănimii române

Avertismentul unui europarlamentar după ce 43% din terenurile agricole din România au fost cumpărate de cetățeni străini

 

yogaesoteric
23 mai 2019

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More