Politica energetică actuală e drumul cu mașina spre zid
România se îndreaptă cu o viteză amețitoare spre zid, în ceea ce privește politica energetică. Energia are minister în România, dar îl are degeaba.
Sistemul Energetic Național face un dans pe sârmă deasupra unui cazan cu smoală. Nu este nici măcar prăpastie. Este un cazan cu lavă care scoate bulbuci și care așteaptă să topească tot în jurul său. Adică un sistem energetic bine pus la punct până acum vreo 30-35 de ani. Sau chiar până în 2000 – chiar 2010, când țara noastră era autosuficientă din punct de vedere energetic. Între timp s-au închis masiv capacități energetice în bandă, fără să fie înlocuite cu altceva. În special cu energie tot în bandă. Este logic faptul că, atunci când pe piață un produs sau un serviciu este în deficit, prețul să crească, uneori, exponențial.
Nu ai cum să faci vrăji în ceea ce privește prețul energiei electrice pe o piață liberalizată, dacă nu acoperi din producție proprie consumul intern, inclusiv în perioadele critice, sau dacă nu ai contracte pe termen mediu și lung de furnizare a energiei la prețuri decente. Dar cine mai are astfel de contracte, pentru că Europa a pierdut gazele ieftine din est și acum închide și ce mai are în bandă. Adică energie pe bază de cărbune. Aceasta este interpretat de unii experți drept un anacronism contra naturii, mai ales când auzi unii politicieni din România că vor să reindustrializeze țara, după ce aproape că au făcut praf Sistemul Energetic Național. Oricum, este făcut praf mai mult de 50%. Mai rămâne să se piardă controlul asupra Hidroelectrica și, implicit, vom vedea prețuri și mai mari la curentul electric.
Sistemul Energetic Național nu este încă distrus în totalitate, dar mai are aproximativ 7 luni de zile. Este vorba despre data de 1 ianuarie 2026, când vor intra în rezervă grupurile energetice pe bază de lignit de la Complexul Energetic Oltenia.
În momentul de față, Complexul Energetic Oltenia mai are 6 grupuri energetice pe cărbune. Trei sunt propuse pentru tăiere la fier vechi.
Alte trei vor mai rămâne din 2026 să funcþioneze aleatoriu, la solicitarea Ministerului Energiei, conform Planului de restructurare al CEO. Întrebarea este cât creier pot să aibă specialiștii din Ministerul Energiei și din Guvern, dacă acolo există astfel de specialiști, încât, în plin deficit intern de energie, țara renunță la energia în bandă, deși nu are imediat înlocuitor? Este un dans pe sârmă, deasupra cazanului cu smoală? Este! Un neuron mai țipă pe ici, pe colo, printr-un fișet din Ministerul Energiei: Nu renunțați la capacitățile de producție, chiar dacă sunt și pe papură. Cine nu produce energie, ia de la alții și la ce prețuri?
Sigur că, în Sistemul Energetic, nu vorbim doar despre incompetență la nivel înalt, ci și de interese foarte, foarte mari, de zeci și de sute de milioane de euro și chiar de miliarde.
Sunt foarte mulți „băieți deștepți” în energie și, din păcate, unii au reprezentanți în structurile statului, în Ministerul Energiei și în diferite companii ale statului.
Interesul este cine produce, cine vinde, cote de piață, cine exportă și cine importă. Sunt întrebări la care răspunsurile îi depășesc pe actualii politicieni sau poate că sunt tabu-uri pentru politicieni. Nimeni nu a avut curaj să se atingă de ele până acum și unele operații se fac tacit: avize, aprobări, demolări, investiții. Este diferența de investiții între sectorul energetic de stat și cel privat. Vezi viteza de construire a centralei pe gaze de la Iernut și a centralelor pe gaze naturale de la Complexul Energetic Oltenia și viteza de construire a termocentralei de la Mintia. Apoi, cine înțelege vreodată frenezia cu care sunt date aprobări pentru parcurile fotovoltaice?
Fiecare megawatt fotovoltaic pus în funcțiune dezechilibrează Sistemul Energetic. Unde sunt capacitățile de stocare? Unde sunt investițiile în energia nucleară? Unde sunt investițiile în hidroenergetică?
Orice energetician poate ajunge politician, dar nu orice politician poate ajunge energetician. Aviz pe cine puneți în fruntea Ministerului Energiei în noua guvernare.
Citiți și:
Gheorghe Piperea: „Economia României, ca și cea a Uniunii Europene, nu mai este una liberă, de piață, concurențială. Este o economie de control și supraveghere”
Jumătate din populația României va plăti prețuri duble la energie electrică
yogaesoteric
14 iunie 2025