Prima afacere a pandemiei miroase a servicii secrete

 

Cele 35 de termoscanere pentru măsurarea temperaturii trupeşti, achiziționate de Guvern prin Ministerul Finanțelor Publice, fără licitație, fără anunț de participare, sunt livrate de una dintre companiile grupului MIRA, deținut de partenerii de afaceri ai fostului general SRI Dumitru Zamfir, cunoscut de apropiați sub porecla „Timpanul”.

Societatea care a primit contractul, în valoare de 2,5 milioane de lei, este MIRA Technologies Group SRL, fondată în 2008 de Ilie Stelian și de Dragoș Băsmăluță, acționarii MIRA Telecom, companie implicată în contracte derulate cu Serviciul Român de Informații, cu Parchetul General, dar și cu alte structuri de forță ale statului român. În prezent, după o serie de modificări ale structurii acționariatului, compania a ajuns în proprietatea unor apropiați de-ai foștilor patroni.

Încă din luna februarie, când situația epidemiei cu COVID-19 nu determinase autoritățile din România să implementeze starea de alertă, cu atât mai puțin starea de urgență pe teritoriul național, „băieții deștepți” de la Ministerul Finanțelor și-au dat mâna cu „băieții deștepți” din zona de afaceri care gravitează în instituțiile de forță ale statului și, invocând starea de urgență instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au asigurat aeroporturile din România cu termoscanere.

Afacerea s-a derulat prin intermediul Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate, din subordinea Ministerului Finanțelor Publice, entitate condusă de ex-premierul desemnat și fugar Florin Cîțu. Însă comunicarea cu privire la această achiziție specială a fost asigurată de ministrul (interimar, la acea dată) Transporturilor, Lucian Bode. Povestea a debutat în a doua jumătate a lunii februarie, când Guvernul a anunțat că termenul pentru deschiderea ofertelor în vederea achiziționării de termoscanere care să fie montate în aeroporturile din România, „în cadrul măsurilor luate pentru identificarea posibilelor persoane infectate cu coronavirus”, era 26 februarie, iar criteriul de atribuire era „cel mai scurt termen de livrare”, prețul fiind ultimul criteriu luat în calcul de autoritatea contractantă.

La rândul său, ministrul de Interne (interimar, de asemenea, la acea dată), Marcel Vela, care, în prezent, conduce România prin ordonanțe militare, a ținut să adauge că licitația pentru achiziția de termoscanere are caracter de urgență. Licitație care însă nu a fost licitație, ci o procedură specială.

2,5 milioane de lei, dintr-un „foc”

Astfel, Jurnalul a identificat, verificând Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SICAP), anunțul de atribuire a contractului care vizează această achiziție, atribuire care a fost parafată pe data de 27 februarie, dar care a fost publicată pe 20 martie. Conform acestui document, contractul vizează achiziția de sisteme de măsurare și de detecție la distanță a temperaturii trupeşti, cu referire la un număr de 35 de scanere termice „necesare pentru supravegherea activă pe fluxurile de pasageri de pe aeroporturile pe care sunt operate curse internaționale”.

Un amănunt interesant cu privire la această achiziție este că autoritatea contractantă menționează faptul că se va încheia un acord-cadru „valabil până la data declarată de Organizația Mondială a Sănătății pentru ridicarea stării de urgență”. Ceea ce înseamnă că, la momentul achiziției, nu a fost invocată starea de urgență pe teritoriul național, deoarece atunci nici măcar nu se punea în discuție declanșarea stării de urgență, ci starea de urgență decretată de OMS. Astfel, achiziția s-a atribuit fără publicarea prealabilă a unei invitații la procedura concurențială de oferte în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

La data de 27 februarie 2020, între Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, în calitate de autoritate contractantă, și SC MIRA Technologies Group SRL, în calitate de ofertant declarat câștigător al procedurii speciale de atribuire, a fost încheiat contractul având numărul 1465/CN/2020, în valoare de 2.094.750 de lei fără TVA, respectiv de 2.492.752,5 lei cu TVA inclusă.

Cine controlează compania câștigătoare

Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), compania care a încasat acest contract, SC MIRA Technologies Group SRL, a luat ființă în septembrie 2008, având doi asociați persoane fizice. Este vorba despre Ilie Stelian și despre Dragoș Băsmăluță, oameni de afaceri care controlează și mult mai cunoscuta companie MIRA Telecom SA. La momentul înființării, societatea avea declarat ca obiect de activitate telecomunicațiile prin rețele de cablu. Ulterior, cei doi asociați au mai atras în structura acționariatului un cetățean britanic, pe mume Mc Cormick James William, care însă, în luna mai a anului 2010, a decis să părăsească firma, cesionându-și acțiunile preluate.

Din aceleași date, mai aflăm că, în 5 martie 2014, patronatul decide să-l numească în funcția de administrator, cu drepturi depline, pe un anume Săndel Aurelian Zaharia, iar în 12 mai 2014, Ilie Stelian și Dragoș Băsmăluță cooptează un nou acționar minoritar, în persoana lui Mădălin Eugen Ilie. Structura acționariatului SC MIRA Technologies Group SRL se modifică, din nou, în data de 13 septembrie 2017, când administratorul Zaharia este cooptat în rândul patronilor, astfel încât Ilie Stelian deținea 75,49% din capitalul social, Dragoș Băsmăluță – 19,61%, iar Săndel Aurelian Zaharia 4,9%.

În 26 iunie 2018, rămân în structura acționariatului doar Ilie Stelian și Săndel Aurelian Zaharia, pentru ca în 27 februarie 2012 să intre în firmă și medicul Alexandru Florian Varga. Ultima notificare de la Registrul Comerțului cu privire la SC MIRA Technologies Group SRL.

Conform SICAP, SC MIRA Technologies Group SRL a derulat, în ultimul an, încă trei contracte cu statul. Două dintre acestea au fost derulate cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Primul, încheiat în 20 iunie 2019, se referă la servicii de mentenanță a sistemelor de supraveghere instalate la frontiera externă a Uniunii Europene pentru echipamentele electronice MARGOT-8000. Valoarea contractului se ridică la 771.752 de lei fără TVA. Al doilea contract a fost parafat în data de 25 septembrie 2019 și vizează mentenanța preventivă și corectivă a Sistemului de Supraveghere la Dunăre, în județul Caraș-Severin. Este vorba despre servicii de reparație și reabilitarea funcționalităților camerelor de zi, a camerelor termale și a platformei de înclinare și rotire, pentru care firma în cauză a încasat 851.209,16 lei fără TVA.

De asemenea, mai există un contract, în valoare de 1.478.270 de lei fără TVA, parafat la data de 19 noiembrie 2019, încheiat cu Consiliul Județean Olt, pentru prestarea de servicii de mentenanță a sistemului informatic integrat, dezvoltat în cadrul proiectului „Creșterea eficienței serviciilor administrației publice locale din județul Olt, prin implementarea unei soluții e-guvernare performante”.

Legăturile acţionarilor cu fostul general „Timpanul”

Cunoscuta companie SC MIRA Telecom SA, conectată la multe afaceri în zona serviciilor de informații, are trei acţionari, persoane fizice. Este vorba despre Stelian Ilie (80% din părţile sociale), Dragoş Băsmăluţă şi Dănuţ Florin Modoran, cu câte 10% din acţiuni. Se poate observa că este vorba despre aceiași patroni are au fondat și MIRA Technologies Group SRL. Acţionarul majoritar al firmei, Stelian Ilie, împreună cu Dragoş Băsmăluţă, mai deţin şi compania MIRA Software Technologies SRL. Ambele companii fac parte din grupul de firme MIRA Group, care activează pe piaţa de securitate şi telecomunicaţii. Deloc întâmplător, unul dintre acţionarii MIRA Telecom, care îndeplineşte şi funcţia de director, Dragoş Băsmăluţă, deţine părţi sociale la o altă companie de profil, SC Logika IT Solutions SRL. Această ultimă companie a luat fiinţă în ianuarie 2012 şi a fost fondată de către Dragoş Băsmăluţă, care a deţinut, timp de câteva luni calitatea de asociat unic al firmei. La înfiinţare, societatea şi-a înregistrat la Registrul Comerţului obiectul de activitate „realizarea soft-ului la comandă”. Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în data de 3 mai 2012, asociatul unic Dragoş Băsmăluţă decide să se autoconvoace într-o adunare a SC Logika IT Solutions SRL, ocazie cu care a hotărât să cesioneze un pachet de 10% din participaţiile sale la societate către o anume Iulia Maria Zamfir, născută în 1982. Aceasta este nimeni alta decât fiica generalului Dumitru Zamfir, fost director adjunct al Serviciului Român de Informaţii. Până în martie 2016, societatea în cauză a funcţionat cu aceşti doi asociaţi. Tot de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului suntem informaţi de faptul că, în data de 23 martie 2016, Dragoş Băsmăluţă şi asociata sa, Iulia Maria Zamfir, se reunesc într-o adunare a asociaţilor SC Logika IT Solutions SRL, unde decid să-l coopteze în cadrul companiei pe un anume Ion Mărgăritescu. În urma acestei hotărâri, structura acţionariatului firmei se modifică, în sensul că Dragoş Băsmăluţă deţine, din acel moment, 60% din participaţii, Iulia Maria Zamfir – 6,66%, iar Ion Mărgăritescu – 33,34% din beneficii şi pierderi.

Generalul Dumitru Zamfir, tatăl Iuliei Maria Zamfir, este fost ofiţer de informaţii, specializat în domeniul interceptărilor. Zamfir, cunoscut în sistem şi sub porecla de „Timpanul”, a condus, în calitate de director adjunct, Serviciul Român de Informaţii în perioada 1997-2008. Numele său a apărut într-un dosar instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind trimis în judecată în anul 2011, alături de un alt director adjunct al SRI, Ionel Marin, dar şi de colonelul SRI Cătălin Septimiu Miu. Aceştia au fost puşi sub acuzare de procurorii anticorupţie pentru că au închiriat şi, ulterior, au cumpărat, în mod ilegal şi la preţuri subevaluate, locuinţe aflate în proprietatea Regiei Autonome – Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Contracte cu statul de 60 de milioane de euro

Jurnalul Naţional a dezvăluit încă de acum doi ani că, din 2007, pe SEAP (actualul SICAP) au fost publicate, la capitolul contracte atribuite prin licitaţie deschisă sau prin negociere directă, nu mai puţin de 57 de contracte încheiate de MIRA Telecom cu instituţiile statului. Valoarea acestora se situează undeva în jurul sumei de 60 de milioane de euro. 30 de autorităţi publice au apelat la serviciile acestei companii, după cum urmează: Romatsa (4 contracte), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (două contracte), Ministerul Apărării Naţionale (6 contracte, dintre care 5 atribuite de UM 02415 Bucureşti şi unul atribuit de UM 02550 Bucureşti), Serviciul Român de Informaţii (11 contracte, din care 6 atribuite de Institutul pentru Tehnologii Avansate, unul atribuit de UM 0296 Bucureşti şi câte două contracte atribuite de UM 0929 Bucureşti, respectiv UM 0461 Bucureşti). La acestea se adaugă Primăria Sectorului 4 (3 contracte), Universitatea Bucureşti (un contract), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (un contract), Ministerul Finanţelor Publice (3 contracte), Aeroportul Arad SA (două contracte), Ministerul Justiţiei (un contract). Ministerul Afacerilor Interne a derulat cu aceeaşi firmă 8 contracte, din care 2 chiar de centrala ministerului, 5 prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi încă un contract prin Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Organizare Jilava.

Banca Transilvania a cerut instanţei ridicarea interdicţiei de a executa silit sediul MIRA Telecom din Otopeni. Acesta este ipotecat la bancă pentru garantarea unei creanţe de 5.926.906,12 lei.

Judecătorul sindic de la Tribunalul Bucureşti nu a fost de acord cu cererea băncii, reţinând că acest sediu este certificat pentru derularea unor contracte clasificate al căror beneficiar este SRI şi „în cadrul căruia sunt gestionate informaţii clasificate de nivel Secret de Stat în administrarea Serviciului Român de Informaţii”.

Afacerile „clasificate” din Otopeni

În data de 28 decembrie, Serviciul Român de Informaţii, prin Unitatea Militară UM 0461 Bucureşti, a finalizat procedurile de negociere în vederea achiziţionării unui pachet de aparate cu raze X, destinate controlului bagajelor şi al coletelor suspecte. Din caietul de sarcini, dar şi din anunţul de atribuire publicat de autoritatea contractantă pe SEAP rezultă că aceste aparate sunt destinate locaţiei în care îşi desfăşoară activitatea chiar unitatea militară a SRI, în strada Jandarmeriei, din nordul Capitalei, în apropierea cartierului rezidenţial de lux „La Stejari”. Procedura de achiziţie a fost, potrivit anunţului de atribuire citat, organizarea unei licitaţii deschise, împărţită pe trei loturi.

Primul lot, care viza achiziţia de aparate cu raze X pentru radiografierea coletelor suspecte, a fost atribuit în data de 22 decembrie 2017, la un preţ de 3.228.628 de lei fără TVA. Al doilea lot a fost atribuit în 28 decembrie, la o valoare de 268.375 de lei fără TVA, şi vizează achiziţia unor aparate cu raze X pentru tunel cu dimensiune mică şi medie, în timp ce ultimul lot, atribuit tot la data de 28 decembrie, se referă la achiziţia unui aparat cu raze X pentru tunel cu dimensiune mică, în valoare de 230.653 de lei fără TVA. În total, cele trei loturi ajung la 4.435.880.64 de lei cu TVA inclus (981.751,3 euro). Pentru ultimul lot au fost depuse trei oferte, pentru al doilea, doar două oferte, iar pentru lotul unu a fost înregistrată o singură ofertă admisibilă.

Toate cele trei loturi au fost adjudecate de compania MIRA Telecom SA. A fost pentru a doua oară când UM 0461 Bucureşti cumpăra de la MIRA Telecom acest tip de echipamente. În data de 18 mai 2015, SRI a mai achiziţionat, în aceeaşi manieră, aparate cu raze X pentru controlul bagajelor şi coletelor suspecte, în valoare de 5.490.720 de lei cu TVA (1.220.160 de euro).


Citiţi şi:

Dezvăluiri incendiare: SRI punea ţara la cale cu şefi din DNA, magistratură, miniştri şi politicieni la tenis şi la chermeze! 
Dezvăluirile uimitoare ale unui fost ofiţer SRI 

 

yogaesoteric
14 aprilie 2020

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More