Primul soi românesc din «planta viitorului». Producție uriașă la hectar, beneficii numeroase
O echipă de la Stațiunea legumicolă Buzău a reușit, după 20 de ani de cercetări, să amelioreze și să pună la punct tehnologia primului soi de topinambur din România, denumit și „planta viitorului” datorită întrebuințărilor extrem de diverse.
Noul soi, aflat în faza de brevetare, are o înălțime de peste 3 metri, dă producții anuale de peste 100 de tone de tuberculi la hectar (ajung și la 120 de tone), iar tulpinile oferă o masă lemnoasă de mai multe sute de metri cubi la hectar, relatează agerpres.ro. După brevetare, planta va intra în producția de masă. Pentru comparație, cartoful dă producții anuale de 25-30 de tone la hectar.
Topinamburul este o plantă de cultură de la care se folosesc, la fel ca și în cazul cartofului, tuberculii subterani. Planta este foarte rezistentă și, deoarece nu are prea mulți dușmani naturali, a devenit chiar o pacoste în alte culturi agricole.
Topinamburul provine, ca și cartoful, din America Centrală. În anul 1610, mai mulți emigranți francezi care au supraviețuit unei perioade de foamete cu ajutorul topinamburului, au trimis din Canada în Europa această plantă care le salvase viața. Din greșeală sau din neînțelegere, francezii au numit planta „topinambour”, după numele unui trib amerindian din Brazilia – Topinambas.
În secolul al XIX-lea, topinamburul a fost printre principalele plante de cultură folosite pentru hrana animalelor. În prezent însă, el începe să aibă tot mai multe întrebuințări.
Soiul de topinambur românesc trimis pentru omologare și brevetare provine din exemplare ameliorate culese din zona Călărași și din mai multe localități din zona Munților Buzăului. Potrivit specialiștilor, topinamburul poate fi cultivat cu succes în toate zonele țării.
Tuberculii dulci și gustoși ai topinamburului pot fi consumați în stare proaspătă sau sub forma a diverse preparate culinare. Pot fi folosiți în salate, fierți în apă sărată, consumați fripți sau prăjiți ca și cartofii pai, sau sub formă de suc obținut din tuberculi.
Gustul dulceag al napilor (un alt nume al topinamburului) este dat de prezența inulinelor, un grup de oligozaharide ce conțin fructoză. În componența tuberculilor de topinambur se regăsesc proteine, dar deloc grăsimi şi, poate surprinzător, sunt lipsiți de amidon, ceea ce îi face recomandați persoanelor cu diabet. Sunt bogați în potasiu, fier, fibre, fosfor, cupru, niacină (vitamina B3) şi tiamină (vitamina B1).
Beneficiile pentru sănătate ale consumului de topinambur sunt numeroase:
– curăţă organismul de toxine şi reziduuri;
– reglează secreţia de insulină, previne şi tratează diabetul;
– scade colesterolul, reglează tensiunea, previne bolile de inimă;
– stimulează imunitatea;
– tratează candidoza digestivă;
– tratează constipaţia, previne cancerul de colon;
– leac pentru diferite probleme digestive, cum sunt indigestia, dispepsia și arsurile gastrice;
– scade apetitul, topeşte grăsimea;
– reduce durerile articulare, previne osteoporoza.
Tuberculii mai pot fi folosiți pentru fabricarea băuturilor alcoolice, dar și ca nutreț pentru hrana animalelor. Iar tulpinile pot fi utilizate cu succes în domeniul energetic pentru producerea peleților, combustibil prețios pentru centralele termice (producția de biomasă la unitatea de suprafață obținută de la topinambur depășește de câteva ori celelalte plante similare de cultură).
Citiți și:
Regimul alimentar YANG
Câte ceva despre castane
yogaesoteric
22 noiembrie 2016