Psihometria, capacitatea paranormală de a «citi» obiectele (2)

Modalităţi de trezire şi dinamizare a acestei capacităţi paranormale. Experienţe practice realizate de către un grup de yogini

de Eduard Selea
instructor yoga, Cehia

Psihometria, perceperea de informaţii prin intermediul intuiţiei şi telepatiei, este o capacitate parapsihologică latentă, ce poate fi foarte uşor dezvoltată, ajutându-ne să ne deconectăm de la nivelul obişnuit al conştientului, pentru a intra în contact cu lumile subtile, a căror realitate, în acest fel, nu o mai putem nega.
 
Există multe modalităţi de a ne dezvolta această capacitate.
Unul dintre cele mai uşoare moduri de a ne testa şi dezvolta capacitatea clarsenzitivă este prin intermediul comunicărilor ce ne parvin în scris sau telefonic.
Când vom primi o scrisoare de la un prieten, înainte de a o deschide, respirăm adânc de câteva ori şi ne relaxăm. Putem freca palmele energic pentru a le mări sensibilitatea. Închidem ochii şi ţinem scrisoarea între palme sau lipită de frunte sau zona gîtului. Apoi ne punem câteva întrebări esenţiale: care este tonul sau dispoziţia generală a autorului scrisorii? Sunt veşti bune sau proaste? Ce emoţii trăim în timp ce ţinem scrisoarea? Mai este ceva care ne vine în minte?
 
După mai multe exerciţii de acest fel, vom vedea că devenim din ce în ce mai pricepuţi şi precişi în sesizarea şi perceperea tonului şi a conţinutului unor astfel de comunicări. Vom fi încă odată surprinşi de propria persoană.
Facem acelaşi exerciţiu şi atunci când sună telefonul. Respirăm adânc şi ne relaxăm. Apoi luăm telefonul în mână şi îl lăsăm să mai sune câteva secunde. Ne punem în gând câteva întrebări despre persoana care sună: e bărbat sau femeie? E cineva cunoscut sau e un străin? În ce scop sună?
Nu trebuie să complicăm lucrurile. Vom descoperi că, dacă avem încredere în primele impresii, începem să dobândim treptat o acurateţe destul de mare.
 
Un alt exerciţiu este de a cerceta subtil un nou loc în care ne aflăm. Pentru aceasta trebuie să ne relaxăm şi să trăim astfel ceea ce simţim. Nu forţăm lucrurile. Ne punem câteva întrebări simple şi avem încredere în prima impresie. Acordăm atenţie modului în care ne simţim atunci când punem aceste întrebări: cei care au trăit aici au fost fericiţi sau nefericiţi? Ne simţim bine sau percepem o stare de stres? Verificăm prin toate simţurile şi evaluăm reacţia emoţională în raport cu locul în care ne aflam. Respirăm adânc pe nas. Cum ne simţim când adulmecăm locul? Vocea noastră sau a altora stimulează apariţia vreunei reacţii? Ne plasăm în diferite puncte şi trecem cu privirea pe deasupra locului. Sunt privelişti care ne provoacă o mai puternică senzaţie de plăcere sau confort? Emoţiile se modifică? Ne lăsăm liberă imaginaţia, chiar dacă pare a fi o eventualitate neexactă sau avem impresia că „inventăm”. Dacă ceea ce facem nu pare să dea niciun rezultat, are cel puţin meritul că dezvoltă flexibilitatea minţii şi trimite către subconştient mesajul că suntem pregătiţi pentru percepţii chiar mai importante. La un moment dat, putem să studiem chiar locul sau clădirea care ne interesează pentru a stabili autenticitatea impresiilor. Poate fi de folos să chestionam locatarii din zonă. Mersul la bibliotecă sau consultarea arhivei oraşului pot da şi ele rezultate. Nu ne descurajăm dacă nu reiese nimic din aceste cercetări.
 
 
Sfaturi pentru practicarea psihometriei
 
Relaxaţi-vă şi bucuraţi-vă

Întotdeauna să abordăm experienţa pe care o efectuăm aflându-ne într-o stare relaxată. Utilizarea psihometriei nu este o competiţie, nu vrem să o impunem şi nici să ne luptăm cu ea.
 
Nu vă complicaţi

Adeseori, oamenii au idei greşite despre tot ceea ce are legătură cu paranormalul, îl văd ca pe ceva foarte complicat sau ca pe ceva învăluit în mister. Aceasta este atitudinea persoanelor care practică în încăperi slab luminate, cu miros pătrunzător de tămâie etc. Psihometria se poate dezvolta însă cu multă uşurinţă, nu este nevoie să stingem luminile sau să ardem tămâie – deşi aceste lucruri pot fi de folos unora –, dar, va trebui să înlăturăm sursele care ar putea distrage atenţia.
 
Fiţi receptiv

La fiecare dintre noi cele mai mari blocaje în calea manifestării capacităţii parapsihologice înnăscute se datorează temerilor şi îndoielii. Adeseori ne îndoim de legitimitatea acestei capacităţi sau ne este teamă că vom greşi, dacă vom încerca, iar greşind, vom apărea ca nişte caraghioşi. De aceea se poate dovedi benefic să lucrăm la dezvoltarea acestei capacităţi într-un grup de oameni cu care ne potrivim.
 
Lucraţi în cadrul unui grup de oameni compatibili

Lucrul într-un grup format din oameni care urmăresc acelaşi scop va avea o influenţă pozitivă. Vom putea primi o confirmare, ne vom ajuta reciproc în perfectarea şi dezvoltarea capacităţilor. Cel mai important lucru ce trebuie reţinut atunci când lucrăm în grup este necesitatea de a evita sentimentul concurenţei. Fiecare are capacităţile sale proprii. Fiecare trebuie să şi le dezvolte în ritmul şi în maniera care îi este cea mai potrivită.
 
Ţineţi un jurnal

Este bine să notăm datele şi impresiile pe care le recepţionăm, împreună cu orice alte reacţii sau confirmări. Poate că vom dori să înregistram şi influenţele asupra personalităţii noastre, cum ne simţim înainte şi după experienţă. Propriul jurnal ne va dovedi că precizia sporeşte o dată cu exerciţiul, şi diferitele impresii vor fi mai bogate.
 
Pregătiţi-vă pentru experiment

Eliminăm orice sursă de distragerea atenţiei. Închidem telefonul mobil. Dacă intenţionăm să facem mai mult de o singură analiză psihometrică, ar fi foarte bine să avem la îndemână un şerveţel umed sau un robinet cu apa rece. După încheierea fiecărei acordări, ne ştergem mâinile cu şervetelul, sau lăsăm să curgă o perioadă de timp apa rece pe mîini. Acest lucru va elimina amprentele lăsate de obiect pe mâini şi nu vor exista confuzii atunci când trecem la un alt obiect.
Dacă am atins un obiect cu zona gîtului sau cu fruntea, e bine să le ştergem şi pe ele. Prin practică, această curăţire a senzaţiilor anterioare va deveni ceva firesc, nemaifiind apoi necesar acest gest purificator.
Facem consacrarea fructelelor acestei acţiuni. Simţim răspunsul primit.
Apoi căutăm să ne purificăm zona palmelor.
 
În palme sau în vârful degetelor există centre energetice. Meridianele (nadi-urile energetice) traversează întreg corpul. Multe dintre meridianele importante ale corpului se termină în vârful degetelor. De aceea, mâinile pot fi de folos la perceperea energiei subtile.
Cel mai simplu şi rapid mod de activare a acestor centre din palme este, pur şi simplu, frecarea palmelor între ele. Putem freca energic palmele timp de 15-30 de secunde. Pentru a activa centrele din vârful degetelor, ne unim vârfurile degetelor de la fiecare mână şi le frecăm între ele.
Această activare prin frecare energică poate fi făcută înaintea oricărei analize psihometrice. Va spori sensibilitatea generală şi acuitatea simţului tactil. Va face să simţim cu mai multă claritate amprentele energetice ale obiectelor şi persoanelor.
 
În general, percepţia extrasenzorială este mai puternică atunci când stimulii senzoriali obişnuiţi sunt blocaţi sau inactivi. Dacă un simţ dispare, celelalte simturi se ascut. Stim, de exemplu, de capacităţile superioare de percepţie ale unui orb. Cei lipsiţi de unul dintre simţuri, pot utiliza adesea într-un mod ieşit din comun celelalte simţuri. Faptul că ţinem ochii închişi pe perioada percepţiei intensifică reacţiile pe care le înregistrăm la alte nivele.
 
Cea mai bună pregătire este practica unei şedinţe de yoga, pe care o incheiem cu relaxarea yoghină completă. Facem apoi o scurtă meditaţie de comuniune cu AKASHA TATTVA. Conştientizăm o stare de vid mental. Cel mai mult contează atitudinea. Trebuie să considerăm că este firesc să reuşim.
 
Acordaţi-vă la vibraţia subtilă a obiectului

Începem prin a ne manifesta în tăcere intenţia de a căpăta impresii, acesta fiind modul de a comunica subconştientului ceea ce dorim să obţinem. Apoi alegem obiectul, îl luăm în mâini, îl pipăim şi îl studiem. Îl ţinem cu ambele mâini. Îl lipim de zona gâtului.
Este esenţial întotdeauna să începem prin a descrie, pentru sine, obiectul ca atare. Când suntem singuri, putem sa o facem şi cu voce tare. Aceasta ne ajută din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ne ajută să ne modificăm direcţia gândurilor, fiind un semnal destinat subconştientului, însemnând că suntem gata de a recepţiona impresii; în al doilea rând, serveşte la atenuarea nervozităţii, unii oameni fiind obişnuiţi cu recepţionarea impresiilor, dar având probleme cu exprimarea lor; în al treilea rând, simplul fapt de a descrie obiectul acţionează ca un declanşator care eliberează din subconştient fluxul impresiilor pe care deja le-am recepţionat ţinând în mâini obiectul.
 
De obicei, impresiile încep să curgă imediat după ce se descrie obiectul, iar atunci e bine să ne concentrăm asupra a ceea ce recepţionăm. Observăm mai întâi reacţiile corpului şi primele emoţii atunci când ţinem în mâini obiectul şi îl descriem. Faptul că ţinem în mâini obiectul ne face să ne simţim bine sau rău? Simţim pe undeva vreo furnicătură? Durere? Plăcere? Căldură? Răcoare? Trebuie să fim atenţi la emoţiile cele mai puternice. Chiar dacă nu „simţim” emoţia, ne putem întreba: „Care este cea mai puternică emoţie asociată acestui obiect?” Apoi avem încredere în ceea ce percepem, acel gând este probabil informaţia culeasă datorită faptului că ţinem în mâini  obiectul. Simt o energie YIN sau YANG? Luminoasă sau întunecată?
 
Comunicaţi-vă impresiile

Începem cu impresiile simple, chiar dacă ele sunt oarecum generale. Descriem ceea ce simţim. Uneori impresiile curg cu rapiditate. Alteori ele vin mai lent. După un timp, recepţionarea şi descifrarea lor vor apare simultan, dar pentru un începător este important doar să stabilească fluxul impresiilor. Mai târziu, cu ajutorul posesorului obiectului, se vor putea filtra informaţiile. Concentrarea trebuie îndreptată spre ceea ce ne poate impresiona.
Pe măsură ce ne dezvoltăm această capacitate, impresiile pe care le recepţionăm de la obiect vor declanşa percepţii parapsihologice legate de diverse evenimente din viaţa posesorului.
Chiar dacă informaţia obţinută pe cale intuitivă este bună, prezentarea ei trebuie să fie fermă şi echilibrată. Un amestec de fragmente disparate, şi nu o serie coerentă de afirmaţii, nu va face decât să zăpăcească persoana pentru care facem „citirea”. Informaţia parapsihologică vine adesea în tranşe. Trebuie să fim conştienţi dacă avem înclinaţia spre a „colora” prezentarea acesteia. O selectare şi o diferenţiere defectuoasă a informaţiei intuitive se datorează, de regulă, unei lipse a controlului mental şi intuitiv, unei imaginaţii necontrolate şi arată o energie nesublimată pe centrul de forţă SWADISTHANA CHAKRA.
 
Verificaţi-vă impresiile

Este bine ca după ce am analizat obiectul să rugăm persoana căreia îi aparţine să ne confirme sau să ne infirme percepţiile.

Experinţe practice efectuate în cadrul unui gup de yoghini

 
Aceste experienţe nu au urmat întru totul modalitatea clasică – persoanele care alcătuiau grupul, se cunoşteau, fiind împreună de cel putin şase ani, la cursul de yoga. În plus, am conceput şi anumite teste care ar putea să confirme ştiinţific autenticitatea fenomenului paranormal.
 
• De cele mai multe ori şedinţa se desfăşura astfel:
– fiecare persoană din grup aducea câte un obiect care era încărcat cu evenimente din trecut. Îl prezenta ascuns, învelit în hârtie (am observat că percepţia subtilă este îngreunată dacă se foloseşte o pungă de plastic).
Pentru început este indicat să nu folosim un număr mai mare de cinci obiecte. Dacă se folosesc mai multe obiecte, senzaţiile anterioare influenţează percepţia.
– făceam şedinţa de yoga, urmata de consacrarea acestei tehnici.
– realizam o meditaţie pentru activarea centrului de forță VISHUDHA CHAKRA. Urmăream să obţinem o stare de vid mental.
– fiecare preda obiectul ascuns celui din dreapta, care îl lua şi îl ţinea în zona gâtului, memora sau nota senzaţiile, apoi preda obiectul următoarei persoane.
– la sfîrşit fiecare menţiona senzaţiile percepute iar proprietarul obiectului arăta apoi obiectul, spunîndu-i şi istoria.
 
Literatura de specialitate menţionează că un procent de 20 % din percepţii corecte este un început bun, indicând un anumit talent în acest domeniu.
Cu ajutorul acestui grup, am demonstrat însă, în mod practic, eficienţa practicii yoga în trezirea receptivităţii subtile, căci rezultatele obţinute au depăşit cu mult această medie. Chiar dacă au fost şi percepţii care erau în jurul acestei medii, sau (foarte rar) chiar mai slabe, în general, percepţiile avute aveau acurateţe în aproximativ 50 % din cazuri, uneori existând unele rezultate chiar excepţionale.
 
Dintre aceaste rezultate mai deosebite menţionăm:
– Una dintre persoane a primit o fotografie în plic alb, cu un conţinut neobişnuit: în ea era fotografiată o familie la scurt timp după moartea mamei (soţiei). Persoana a perceput tristeţe şi chiar, ruşinându-se că îndrăzneşte să spună aşa ceva, a spus că simte că pare să fie o legătură cu moartea unei mame.
– Referitor la fotografia cuiva împreuna cu nepoţica sa, amândouă râzând (tot în plic) mai multe persoane au perceput candoare, veselie, copilărie; sau că acea persoana învăţa ceva pe altcineva, fiind plini de bucurie.
– O jucarie din copilărie a dus la perceperea reală a caracterului acelei persoane de pe vremea când era copil, ceea ce era nou (şi foarte diferit de prezent) pentru cel care a avut percepţia.
– Altă percepţie corectă: o persoană era în acea fotografie alături de o femeie de la care simţea că are foarte multe de învăţat.
– S-au perceput foarte uşor diferenţele între prezenţele feminine şi masculine.
– Recunoaşterea exactă a stării emise de Ghidul spiritual într-o fotografie.
 
Au fost multe alte rezultate deosebite, toate atestând în mod clar existenţa de netăgăduit a fenomenului paranormal, într-o pondere care depăşea cu mult probabilitatea, ceea ce a dus la o creştere a entuziasmului şi a încrederii în practica yoga a participanţilor.
 
• În cadrul unui alt tip de experiment realizat în cadrul acestor întâlniri a un numar de fotografii (patru sau cinci) erau învelite în hârtie şi apoi puse în plic, fiecare plic primind un număr. Fiecare persoana căuta să perceapă conţinutul subtil al fiecărei fotografii. Apoi se amestecau şi fiecare lua câte o fotografie, cautând să perceapă doar din senzaţia subtilă care dintre plicuri este. Percepţiile au fost reuşite într-o măsură mare, căci în medie, probabilitatea ca aceste fenomene să se petreacă era de 1/16.
 
Prezint detaliat un experiment reuşit, pentru a se înţelege mai bine:
5 persoane au studiat prin percepţie subtilă cinci plicuri. Apoi fiecare a luat unul din plicuri, căutând să perceapă care dintre cele cinci era. Două dintre ele au identificat exact numărul plicului (care era dintre cele pe care le „cercetase” iniţial), iar a treia persoana nu a fost sigură şi a dat 2 posibilităţi, a doua fiind exactă. Celelalte două persoane nu au perceput exact. Acest experiment are o probabilitate de a se petrece „întîmplător” de 1/62 de încercări.
 
Un al treilea tip de experiment realizat de noi se desfăşura în felul următor: grupuri de către două persoane primeau două astfel de plicuri, după care alegeau unul dintre ele, căutînd să perceapă care dintre cele două era. Procentul de percepţii corecte a depăşăşit media de 50 la sută, ajungând până la 75 %.
 
Posibilitatea de a ne trezi şi de a ne pune în evidenţă trăsăturile divine se află la îndemâna fiecăruia dintre noi, fără excepţie. Dar cei mai aprigi duşmani care se opun dezvăluirii acestui potenţial suntem, cel mai adesea, chiar noi înşine, pentru că, fie că nu vrem, fie că nu ştim cum să ne fructificăm în mod optim posibilităţile. Nu suntem dispuşi să cheltuim timpul şi energia necesare pentru dezvoltarea capacităţilor noastre, suntem prea nerăbdători să primim recompensele aşteptate. Recurgem chiar la metode rapide, care, în ultimă instanţă, ne aşează în cale dificultăţi enorme. De multe ori, renunţăm, pentru că procesul este prea amplu sau necesită prea mult efort. Însă cărări uşoare nu există.
 
Puterea parapsihologică în sine nu face altceva decât să sugereze existenţa unor domenii şi a unor posibilităţi care sunt chiar mai extraordinare decât ne-am închipuit vreodată, trezind intuiţia spirituală şi interesul pentru o percepţie din ce în ce mai subtilă.
Pe măsură ce ne dezvoltăm oricare dintre capacităţile înnăscute, îi conferim vieţii şi sufletului nostru puteri sporite şi, în loc să ne vedem drumul ca pe un drum care duce spre o lumină orbitoare în care dispar toate necazurile noastre, începem să conştientizăm că izvorul de adevăr şi lumină sălăşluieşte în adâncul nostru, trezindu-ne una după alta, multe capacităţi latente, până când ajungem să ne revelăm Sinele Suprem Nemuritor Atman.
 
 

Citiţi şi:

Sinestezia: un fenomen perceptiv ce se situează la graniţa dintre normal şi paranormal (I)

Puterea telepatiei

yogaesoteric

31 octombrie 2012