Purtarea măștii care ne ascunde fețele m-a dus cu gândul la o povestire…
Purtarea măștii care ne ascunde fețele m-a dus cu gândul la o povestire despre Macarie cel Mare, un sfânt egiptean din veacul al IV-lea, care a avut descoperirea a ceea ce înseamnă iadul.
Plimbându-se odată prin pustiu, Sfântul a găsit un craniu și, împingându-l cu toiagul, l-a întrebat: „Cine ești?”.
Craniul i-a răspuns: „Eu am fost slujitor idolesc, iar tu ești Macarie și când te rogi pentru cei din iad, noi avem mângâiere”.
„Care este chinul și care este mângâierea?”
„Chinul este că stăm fiecare băgați în ceafa celuilalt și nimeni nu vede fața cuiva, iar când te rogi tu, noi vedem puțin fața celui de lângă noi.”
Raiul este vederea feței lui Hristos, vederea frumuseții feței Maicii Domnului, a sfinților și a îngerilor, vederea chipurilor celor pe care îi iubim și ne iubesc. Iadul este atunci când noi nu putem să ne vedem fețele. Gândiți-vă la asta!
Ieromonah Savatie Baștovoi
Citiți și:
Dragostea pentru Dumnezeu și dragostea pentru aproapele nostru sunt nedespărțite
Masca. Manual de nebună purtare
O singură datorie avem: să iubim
yogaesoteric
27 ianuarie 2021